Magie tradițională românească de noaptea Sfântului Andrei

 

Pentru români ziua de 30 noiembrie reprezintă o sărbătoare creştină importanta. Sfântul Andrei este Apostolul care a încreştinat primul meleagurile noastre, fiind considerat patronul spiritual al românilor.

Peştera Sfântului Andrei din Dobrogea

Pe lângă tradiţiei creștine bisericești, în popor există tradiţii şi credinţe desprinse din vechi sărbători ale tracilor, dacilor și romanilor, obiceiuri perpetuate de-a lungul timpului, legate de protecţia oamenilor, a animalelor şi gospodăriilor.

În Bucovina, înainte de Sfântul Andrei cu câteva zile, femeile nu torc, iar de Sfântul Andrei nu matură, nici nu scot gunoiul din casă, nu curăţă grajdurile, nu se piaptănă, pentru a nu aduce lupul prin apropiere.

Noaptea de ajun precum şi ziua Sfântului Andrei se crede că este prielnică anumitor practici şi farmece de dragoste. Una dintre acestea este Păzitul usturoiului, un fel de serbare nocturnă colectivă, cu mâncare şi băutura abundentă, la care bărbaţii neînsuraţi vin cu căciulile pline cu căpăţâni de usturoi (în unele sate şi fetele aduc câte trei căpăţâni), toate se pun într-o covată pe care o femeie bătrână trebuie s-o păzească toată noaptea la lumina unei lumânări, ca să nu fie furată de strigoi, în timp ce tineretul petrece, bea, cânta şi joacă [deși e Postul Crăciunului]. Dimineaţa, în curtea casei se încinge o horă, iar în mijlocul ei „este jucată” covata cu usturoi de un flăcău.  Apoi usturoiul este împărţit tuturor celor care au participat şi dus acasă cu mare grijă, pus la icoane, folosit ca leac împotriva bolilor sau pentru descântece şi vrăji. Astfel, în unele localităţi, atunci când fetele soseau acasă de la Păzitul usturoiului, semănau un căţel de usturoi privegheat toată noaptea, într-un cocoloş de aluat, iar după felul în care încolţea şi creştea acel usturoi, se făceau diverse pronosticuri de măritiş. Acest ritual este deosebit de variat, în funcţie de regiune.

Tot în această zi nu se dă de împrumut ori în dar căci vei păgubi.

În unele sate din Oltenia copiii taie mlădiţe din pomii roditori ( meri, peri, cireşi, vişini, pruni etc.) şi le pun în apă, la căldură, pentru a înmuguri până la Sfântul Vasile, atunci când fac din ele sorcove, pentru a-şi sorcovi părinţii şi neamurile.

Pentru că spiritele rele să nu se cuibărească în case, femeile întorc seara toate oalele şi cănile cu gura în jos. Scot din soba cenuşa caldă de peste zi, pentru ca duhurile neliniştite să nu-şi găsească adăpost la căldură. Alteori, împrăştie resturi de pâine prin curte, pentru că spiritele flămânde să nu caute prin cămări de mâncare.

Tot în noaptea de Sfântul Andrei sunt practicate şi predicţii meteorologice populare pentru anul următor. De obicei, în podul casei sunt urcate 12 cepe sănătoase, la fel de mari, care sunt lăsate acolo până în seara de Crăciun, când se afla rezultatul. Fiecărei cepe îi este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au stricat indica luni ploioase sau cu grindină, iar cele care au încolţit luni favorabile recoltei.