Părintele Ilarion Argatu

 

Mândria

 300.- Părinte, e păcat să fii mândru? Eu mă enervez când cineva mă jigneşte nu pot să sufăr!

-E bine ca omul să rămână în stare normală orice i s-ar spune: de te laudă cineva, nu crezi, că vine mândria; de te jigneşte cineva nu iei în seamă şi nu răspunzi, că vine mânia.

Mită

301.- Părinte, este păcat să iei mită (şpagă) pentru a rezolva o problemă?

-Cei ce iau bani pentru a face vreo dreptate se numesc mitarnici, nedrepţi şi răpitori. Dumnezeu ne-a aşezat în acel loc nu pentru că am fi meritat, putea fi altul în locul nostru şi mai bun decât noi, ci vrea ca lucrul nostru să-l facem ca pentru Dumnezeu, corect, cinstit şi fără de câştig urât. Vai de omul nedrept ! Vai de cel ce asupreşte şi îngreunează pe aproapele ! Vai de cel ce a înlocuit dragostea faţă de aproapele cu dragostea pentru banii aproapelui! Vai de cel ce împarte nedreptatea ! Vai de cel ce pune biruri pe umerii fratelui său şi sarcini cu greu de dus! Toate prin foc vor trece şi se vor  învedera la judecată. Pentru cei ce au fost puşi să împartă dreptatea pe pământ le va fi foarte grea urcarea la Cer, pentru că au pus greutăţi mari pe umerii celor ce trebuia să le facă dreptate. Li se va cere multă şi însutită plată pentru aceste păcate ale lor în drumul sufletului către Cer. Vor batjocori diavolii sufletul lor fără milă şi cu groază. De departe îl vor întâmpina râzând şi bucurându-se: ”iată omul nostru, suflet nedrept şi îmbogăţit de noi cu darurile noastre, acesta trebuie să ne dea mult aur, pentru că a răpit pe nedrept de la mulţi”.

Moartea – înmormântarea

302.- Părinte, cei care au murit la revoluţie sunt  martiri ?

-Da, i-au scăldat în propriul sânge şi le-au acoperit mulţime de păcate.

303.–  Ce aţi făcut părinte, de ce sunteţi supărat?

-Am fost chemat de o doamnă, că i-a murit băiatul, şi am făcut rugăciunile care se fac la mort. Dar nu pot să uit capul  mortului, era negru si m-a impresionat….!

-De ce era negru, are vreo importanţă?

-Da, acest bărbat a avut o misiune de îndeplinit şi a refuzat s-o facă. Din cauza asta a fost omorât (în timpul lui Ceauşescu). Trebuia să facă un rău cuiva şi s-a împotrivit.

304.- Părinte, am dezgropat un mort şi deşi trecuseră 7 ani, era neputred, de ce ?

-Să ştiţi dumneavoastră că toţi cei care sunt blestemaţi nu putrezesc, cei care au fumat când îi dezgropi pe tot corpul lor e un fum ca funinginea de pe coşul de la sobă, iar în mormântul în care a fost pus un vrăjitor găseşti cenuşă. Diavolul îi ajută în viaţă să facă rele (cu vrăjile lor) dar când mor, chiar el le arde trupul ca să nu mai apară la judecata de apoi. Unii morţi, au numai mâna sau piciorul neputrezit. Aceia sunt copiii care-şi lovesc părinţii cu mâna sau cu piciorul, aceste părţi ale corpului rămân neputrezite, ca semn pentru greşeală.

305.- Părinte, este bine să dezgropăm mortul după 7 ani de la înmormântare şi de unde vine obiceiul acesta?

-Nu este bine. Odată pecetluită groapa nu se mai umblala ea până la a Doua Venire a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, nu ai voie să strici pecetluirea. După ce este băgat mortul în groapă i se pecetluieşte groapa de către preot prin cuvintele: „Se pecetluieşte groapa adormitului robului lui Dumnezeu (N) până la a Doua Venire a Mântutitorului nostru Iisus Hristos” făcând cruce peste groapă cu hârleţul. Obiceiul este preluat de la dezgroparea călugărilor după 7 ani pentru a fi spălate oasemintele în vin şi a fi depuse într-o gropniţă de sub biserica din cimitir. La Mănăstirea Neamţ se practică, deoarece cimitirul este foarte neîncăpător şi pentru a face loc la alţii, se eliberează locul în felul acesta. Mănăstirea Neamţ a preluat de la Sfântul Munte Athos prin fostul streţ Paisie Velcicovschi care a fost trăitor în Muntele Athos. Obiceiul este numai pentru călugări şi nu pentru mireni. Curiozitatea de a vedea pe tata şi pe mama după 7 ani îi detrmină pe credincioşii să facă presiuni asupra preoţilor să accepte dezgroparea mortului, dar nu este bine.

Când eram la Boroaia am găsit acest obicei şi nu am putut să-i conving pe credincioşi să renunţe la el, decât pe câţiva. Unii s-au supărat aşa de tare că mă criticau prin sat, alţii ameninţau că nu mai vin la biserică, alţii că trec pe stilul vechi, şi când am văzut această mare tulburare, am lăsat să se facă aceasta îndreptare cu cei ce înţeleg şi nu se supără. Am mai luat şi o altă măsură. La îngroparea mortului întrebam familia: „Vreţi să-l dezgropaţi la 7 ani sau îi pecetluiesc groapa şi atunci n-o să mai puteţi umbla”. Fiecare familie cum alegea. Mă gândeam,  dacă nu fac pecetluirea la dezgropare nu se strică nimic.

-Părinte, la mine în parohie  am situaţii de genul acesta, toată lumea vrea dezgroparea mortului.

-Atunci, nu le mai faci pecetluirea gropii şi le-o spui ca să audă toată lumea la ce renunţă ei.

-Mai este un obicei, ca în loc de evanghelia de la slujba înmormântării să se citească Evanghelia cu Învierea lui Lazăr.

-Nu este bine să schimbi evanghelia. Evanghelia cu Învierea lui Lazăr se citeşte o singură dată în an, la Sfânta Liturghie din Sâmbăta lui Lazăr.

306.– Părinte, pentru un mort nespovedit, neîmpărtăşit şi fără lumânare, ce se poate face?

-Se dă liturghie cu parastas ( aşa se numeşte, zilnic se face o colivă pentru mort) la 3 sau 7 mănăstiri, 1 lumânare din ceară curată (1kg. ceară înaltă de 90 cm., cu care iese preotul la Înviere).

             307.-Când priveghezi mortul, până la înmormântare citeşti Psaltirea neîncetat, ca să alunge duhurile necurate. Psaltirea, o citesc pe rând cei care au venit la priveghere: rude, vecinii, prietenii.

Mortul, nu se sărută, nici de cei apropiaţi. Se sărută icoana, sau crucea care se pune pe pieptul mortului.

Mortul, nu va fi înmormântat cu icoana sau cu crucea. Acestea se iau. În pământ, intră doar trupul, care se întoarce în ţărâna din care a fost luat.

308.- Fratele meu a murit fără lumânare, fără să se spovedească şi să se împărtăşească. Vreau să aflu unde este sufletul lui. Dacă este în rai, sau să mă îngrijesc de el !

-Dai Liturghie cu Parastas, pentru un an în 3 biserici de Mănăstire, unde se face zilnic Sfânta Liturghie. Apoi, după un an, faci post negru Vinerea, până la ora 24, faci 40 mătănii, Acatistul Mântuitorului, rugăciuni de cerere: „Doamne, descoperă-mi unde se află fratele meu (N) care a murit”. Dacă nu îţi descoperă prima oară, continui cu Vinerea următoare, şi faci aşa până îţi descoperă. Dacă îl visezi în loc cu lumină şi verdeaţă, este în Rai. Dacă îl visezi bolnav, sau în loc cu noroi, sau ape tulburi, sau în loc pustiu şi întunecos, este în iad. Dacă îl visezi, gol, dezbrăcat, este în iad.

309.-Părinte, este voie să arzi pe morţi în crematorii în loc să-i îngropi în pământ?

-Acest păcat nu-l poate face decât un necredincios sau un om fără de Dumnezeu. Este păcat împotriva firii, a naturii omeneşti, a actului de Creaţie şi a Creatorului.

În primul rând se calcă o rânduială dată  de Dumnezeu omului Adam după căderea în păcat: „căci pământ eşti şi în pământ te vei întoarce” (Fac.3,19). Dumnezeu a rânduit ca trupul omului „să se întoarcă în pământul din care a fost luat”, adică să fie îngropat în pământ şi nu aruncat în foc.

În al doilea rând, te faci vrăjmaş chipului lui Dumnezeu din om prin incinerare. Nu ai voie să arzi cu foc şi să distrugi chipul şi asemănarea lui Dumnezeu din nici un trup. Acest lucru numai diavolii îl fac cu trupurile vrăjitoarelor şi a descântătoarelor după moarte, aduc foc din iad şi ard în mormânt trupurile vrăjitoarelor, pentru a arde chipul şi asemănarea lui Dumnezeu şi a lua chipul diavolului.

Nu este acelaşi lucru ca atunci când, în mod accidental cineva fără să vrea cade şi arde în foc. La Înviere, Dumnezeu va porunci focului să-i dea înapoi pe cei ce i-a mistuit, aşa cum va cere şi apei şi fiarelor şi pământului.

310.- Părinte, ce se întâmplă dacă nu am avut grijă de morţii noştri, să le facem pomeniri şi praznice?

-Prin această atitudine şi neglijentă, ai lipsit şi păgubit de bucuria iertării şi a mântuirii pe cei ce ţi-au fost dragi. Cei morţi nu-şi pot schimba starea în care se află, numai cei vii o pot face prin: rugăciuni, pomeniri şi milostenii.

Nu socoti că păgubeşti din cauza cheltuielilor pe care trebuie să le faci, pentru că nu vei pierde nimic din ceea ce cheltuieşti şi din ceea ce dai de pomană pentru sufletul morţilor, pentru că tot ceea ce dai îţi aparţine şi sunt ale tale. La Dumnezeu nu este împuţinare, fă cu toată dragostea şi inima, ca şi cum ai face pentru binele sufletului tău şi pentru tine, fără  să-ţi pară rău de ceva.

Mut, muţenie

311.– Părinte, copilul meu are 6 ani şi nu vorbeşte.

-Când gravida tăinuieşte sarcina (nu spune că este gravidă când este întrebată) copilul acela se naşte mut şi trebuie rugăciune, Sfântul Maslu şi spovedanie.