Când cineva știe că ți-a greșit, cel mai adesea încearcă să te evite.

 Când cineva știe că ți-a greșit, cel mai adesea încearcă să te evite. Povara vinovăției devine prea grea pentru a te putea privi în ochi. Nu pentru că nu ar ști ce au făcut, ci pentru că le lipsește curajul să-și recunoască greșeala. Le e teamă să înfrunte consecințele, să-și asume responsabilitatea și să spună simplu „îmi pare rău”.

În loc să se oprească și să încerce să repare, aleg calea ușoară: se retrag, dispar, te exclud din viața lor sau încearcă să pretindă că nimic nu s-a întâmplat. E o formă de fugă, o evitare a adevărului, pentru că adevărul cere curaj, iar ei nu-l au.
Dar să știi că asta nu spune nimic despre tine. Nu arată că ai greșit sau că meriți mai puțin. Arată doar limitele lor, slăbiciunea lor. Fuga lor nu îți scade valoarea, ci le trădează propriile frici și neputințe. Tu meriți respect, onestitate și oameni care să aibă puterea de a rămâne, chiar și atunci când greșesc.

Eco-uri