ZIUA COPILULUI".

 Ultimele ore ale lunii de mai,ne pregătesc pentru "ZIUA COPILULUI".
Statisticii,nu vreau să fac,sunt înscrisuri relative...
Certă este o situație care ne copleșește profund,pe noi oamenii mari.
În mileniul trei,în era civilizației ..mulți copiii sunt despărțiți de părinții,plecați în străinătate să câștige o pâine mai bună,pentru cei rămași acasă,cu bunicii,neajutorați și ei.
Mediul social sătesc,este în unele locuri catastrofal...un cumul de greșeli,unde armonia chiar lipsește .
Dar sunt și copiii,care au suport profund material,se bucură de o copilărie minunată,ca în povești.
Tuturor,să le spunem un călduros:LA MULTE BUCURII COPILĂREȘTI,SĂ ÎNVEȚE CARTE.
Doar prin știut și gândit vor avea în viață o trăire fericită.
Să nu fie timorați cei sărăcuți,să învețe să ajungă om "MARE "!

Regulile fotbalului din copilărie:

 1.- Grasul întotdeauna era portar.
2.- Meciul se termina când toata lumea era obosită.
3.- Chiar dacă scorul era 20-0 cine înscria ultimul, câștiga.
4.- Nu exista arbitru.
5.- Se dădea fault doar dacă era foarte clar sau cineva începea să plângă.
6.- Nu exista offside.
7.- Daca stăpânul balonului se supara, meciul se termina.
8.- Cei mai buni 2 jucatori nu puteau fi în aceeași echipă și tot ei le și făceau.
9.- Daca erai ales ultimul era o mare umilință.
10.- La loviturile libere, zidul stătea foarte aproape de minge.
11.- Se oprea meciul când trecea o persoană în vârstă.
12.- Erau dușmani pentru totdeauna jucătorii din cartierul cel mai apropiat.
13.- Cei ce nu aveau nici o idee despre fotbal rămâneau rezerve sau cel mult apărători.
14.- Când veneau să joace cei mari, trebuia să părăsești terenul fără să protestezi.
15.- Mereu exista un vecin care nu te lăsa să joci și te amenința că îți va lua mingea.
16.- Dacă se paria ceva, jocul era foarte serios ca și cum ar fi fost o finală.
17.- Porțile erau două pietre sau două jachete, dar întotdeauna exista o echipă cu poarta mai mică.
18.- Cand era înscris gol peste portar, nu era validat.
19.- Legea mingei: Cine o dă, se duce.
20.-Dacă e penalti se dădea la o parte grasul și se punea cel mai bun.
— Amintiri ce nu vor fi uitate niciodată...

Nu trebuie să schimbi autenticitatea pentru autoritate.

 Nu trebuie să schimbi autenticitatea pentru autoritate.

Mi-a luat prea mult timp să-mi dau seama de asta.

Uneori se simțea ca un calcul:

Fii amabil, dar nu prea amabil.
Încrezător, dar nu "prea mult".
Deschis, dar niciodată prea vulnerabil.

Până când am întrebat: pentru cine cânt?

Iată adevărul pe care nimeni nu mi l-a spus:

Poți conduce cu căldură și putere.
Poți fi plin de compasiune și asertiv.
Nu trebuie să micșorați unul pentru a-l proteja pe celălalt.

Nu trebuie să vă înmuiați marginile pentru a conduce.
↳ Integrați-i.

Pentru că atunci când alegi integritatea în detrimentul performanței,
Prezența ta devine puterea ta.

Iată cum arată în practică:

1. Simpatia × limitele

• Limitele îți protejează energia
• Simpatia vă extinde acoperirea
↳ Împreună, ei construiesc influență cu integritate

2. Forță × vulnerabilitate

• Vulnerabilitatea este curajul în mișcare
• Puterea se manifestă pe deplin, chiar și atunci când este greu
↳ Luptele împărtășite fac ca povestea ta să aibă impact

3. Succes × smerenie

• Succesul îți extinde impactul
• Umilința te menține învățabil
↳ Așa construiești un leadership durabil

4. Disciplină × spontaneitate

• Disciplina construiește fundația
• Spontaneitatea alimentează creativitatea
↳ Inovația trăiește la intersecția lor

5. Onestitate × bunătate

• Adevărul fără compasiune este cruzime
• Bunătatea fără onestitate este evitare
↳ Încrederea se construiește atât prin

6. Realizare × prezență

• Realizarea conduce la impuls
• Prezența îl face semnificativ
↳ Împlinirea are nevoie de ambele

7. Logică × emoție

• Logica aduce claritate
• Emoția aduce conexiune
↳ Înțelepciunea trăiește în integrare

8. Putere × har

• Puterea face lucrurile să avanseze
• Harul mișcă oamenii
↳ Împreună creează moștenire

SURSA https://www.linkedin.com/in/alinnettecasiano/

CEI CARE S-AU NĂSCUT CU INTUIȚIE"

 Intuiția este un dar invizibil: un mod de a cunoaște, fără a ști cum este cunoscut.
O voce tăcută care îți vorbește din interior... și rareori greșește.

Ei percep sufletul unei persoane de îndată ce îl au aproape. Nu au nevoie de cuvinte pentru a-și cunoaște esența.

Ei știu cine este pe cale să sosească, cine bate la ușă sau intră într-un loc... înainte de a-l vedea.

Ei detectează când ceva nu este în regulă, chiar dacă nimeni nu spune asta. Corpul tău o simte înainte ca mintea să o înțeleagă.

Ei primesc semne și revelații, mari sau mici, care le arată calea de urmat.

Ei știu când sunt mințiți, dar de multe ori tac din empatie... sau prin înțelepciune.

Privesc dincolo de evident. Ei nu doar văd: ei percep, simt și înțeleg fără a fi nevoie să explice.

Ei simt schimbări puternice: o naștere, un rămas bun, o transformare care vine.

Ei citesc oamenii ca pe niște cărți deschise, doar privindu-i în ochi. De aceea se conectează profund, fără efort. Ei sunt empatici, vechi în suflet, înțelepți în prezență.

Au încredere în vocea lor interioară, cea pe care ceilalți o tac, dar ascultă și urmează.

Ei sunt atenți la visele lor, pentru că știu că locuiește un adevăr pe care ziua nu îl arată.

Vă mulțumim pentru acest cadou. Promit să continui să-l dezvolt cu iubire, în slujba binelui și a conștiinței.
Binecuvântări infinite.

Nu există o fortăreaţă mai bună decât dragostea poporului. Niccolo Machiavelli

 

Ce ai învățat în trecut despre Niccolo Machiavelli?

Niccolo Machiavelli, adesea numit pur și simplu Machiavelli, a fost un diplomat, politician, filozof, scriitor și poet italian din perioada Renașterii.

Lucrarea sa cea mai notorie, dar binecunoscută, Prințul , este un ghid de conducere pentru conducători. În cadrul Prințului , Machiavelli a promovat o abordare a politicii „sfârșitul justifică mijloacele”, promovând acțiuni precum trădarea și crima, atâta timp cât conducătorul menține puterea.

Deși viziunea lui Machiavelli asupra filosofiei este mai mare și mai complexă decât temele cele mai cunoscute cărți ale sale. Aflați mai multe despre perspectiva lui citind citatele Machiavelli de mai jos.

Citiți și aceste 48 de citate de Legile Puterii care vă vor conduce la succes.

Citate Machiavelli despre moralitate

1. „Bărbații ar trebui fie tratați cu generozitate, fie distruși, pentru că se răzbună pentru rănile ușoare – pentru cele grele nu pot.” – Niccolo Machiavelli

2. „Despre omenire putem spune în general că sunt volubile, ipocrite și lacome de câștig.” – Niccolo Machiavelli

3. „Cine înșală va găsi întotdeauna pe cei care se îngrijesc de lasă înșelați.” – Niccolo Machiavelli

4. „Un fiu poate suporta cu ecuanimitate pierderea tatălui său, dar pierderea moștenirii sale îl poate duce la disperare.” – Niccolo Machiavelli

5. „Există trei feluri de inteligență: ceea ce privește lucrurile de la sine, celălalt apreciază ce alții pot înțelege, al treilea nu înțelege nici pentru sine, nici prin alții. Acest prim fel este excelent, al doilea bun, iar al treilea fel inutil.” – Niccolo Machiavelli

6. „Politica nu are nicio legătură cu morala.” – Niccolo Machiavelli

7. „Dorința de a dobândi mai mult este, desigur, un lucru foarte firesc și comun; iar când oamenii reușesc acest lucru, ei sunt întotdeauna lăudați mai degrabă decât condamnați. Dar le lipsește capacitatea de a face acest lucru și totuși când doresc să dobândească mai mult cu orice preț, merită condamnați pentru greșelile lor.” – Niccolo Machiavelli

8. „Este o dublă plăcere să înșeli pe înșelător.” – Niccolo Machiavelli

9. „Deoarece este dificil să-i unești, este mai sigur să fii decât să fii iubit când unul dintre cei doi trebuie să se lipsească.” – Niccolo Machiavelli

10. „Beneficiile ar trebui să fie conferite treptat; și în felul acesta vor avea un gust mai bun.” – Niccolo Machiavelli

Mai multe citate Machiavelli despre moralitate

11. „Acolo unde voința este mare, dificultățile nu pot fi mari.” – Niccolo Machiavelli

12. „Întârzierea ne fură adesea oportunitatea și trimiterea forțelor noastre.” – Niccolo Machiavelli

13. „Oamenii sunt atât de simpli și cedează atât de ușor dorințelor momentului, în care cel care va păcăli va găsi întotdeauna pe altul care va suferi să fie păcălit.” – Niccolo Machiavelli

14. „Este necesar ca cel care se stabilește un timp și aranjează legi pentru acesta să presupună că toți oamenii sunt răi și că ei vor acționa întotdeauna după răutatea spiritului lor, ori de câte ori au libertatea de acțiune.” – Niccolo Machiavelli

15. „Bărbații se scutesc mai puțin să ofenseze pe cel care să inspiră dragoste decât pe cel care să inspiră frică.” – Niccolo Machiavelli

16. „Adevărul este că un om care dorește să acționeze virtuos în toate felurile se îndurerează în mod necesar printre atât de mulți care nu sunt virtuos.” – Niccolo Machiavelli

17. „Nu există altă modalitate de a te apăra împotriva lingușirii decât făcându-i pe oameni să înțeleagă că a-ți spune adevărul nu te va jigni.” – Niccolo Machiavelli

18. „Mulțimea vulgară este întotdeauna luată de aparențe, iar lumea este formată în principal din vulgar.” – Niccolo Machiavelli

19. „Oamenii nu fac niciodată bine decât dacă necesitatea îi împinge la el; dar atunci când sunt liberi să aleagă și pot face exact ce vor, confuzia și dezordinea devin rampante.” – Niccolo Machiavelli

20. „Bărbații în mod intrinsec nu au încredere în lucruri noi pe care nu le-au experimentat ei înșiși.” – Niccolo Machiavelli

Consultați și aceste citate din V pentru Vendetta despre societate și umanitate.

Citate inspirate de Machiavelli

21. „Niciodată nu sa realizat nimic mare fără pericol.” – Niccolo Machiavelli

22. „Este mult mai sigur să fii temut decât să fii iubit.” – Niccolo Machiavelli

23. „Făgăduința dată a fost o necesitate a trecutului: cuvântul călcat este o necesitate a prezentului”. – Niccolo Machiavelli

24. „Nu putem atribui norocului sau virtuții ceea ce se obține fără una.” – Niccolo Machiavelli

25. „O schimbare lasă întotdeauna calea deschisă pentru stabilirea altora.” – Niccolo Machiavelli

26. „Toată lumea vede ceea ce pari, puțini experimentează ceea ce ești cu adevărat.” – Niccolo Machiavelli

27. „Leul nu se poate apăra de capcane, iar vulpea nu se poate apăra de lupi. Prin urmare, trebuie să fii o vulpe pentru a recunoaște capcanele și un leu pentru a speria lupii.” – Niccolo Machiavelli

28. „Nu încercați niciodată să câștigați prin forță ceea ce poate fi câștigat prin înșelăciune.” – Niccolo Machiavelli

29. „Oricine dorește un succes constant trebuie să-și schimbe comportamentul odată cu vremurile.” – Niccolo Machiavelli

30. „Arăți așa cum să fiți.” – Niccolo Machiavelli

31. „Înțelepciunea constă în a ști să distingem natura necazului și în a alege răul mai mic.” – Niccolo Machiavelli

32. „În concluzie, brațele altora fie îți cad din spate, fie te îngreunează, fie te leagă tare.” – Niccolo Machiavelli

33. „Toți cei care vor să știe ce se va întâmpla ar trebui să examineze ceea ce sa întâmplat: totul în acest lume, în orice epocă, are replicile în antichitate.” – Niccolo Machiavelli

34. „Este mai bine să acționezi și să te pocăiești decât să nu acționezi și să regreti.” – Niccolo Machiavelli

35. „Natura creează puțini oameni curajoși, industria și pregătirea îi fac pe mulți.” – Niccolo Machiavelli

36. „Căci, în adevăr, nu există nicio modalitate sigură de a reține, în afară de distrugerea.” – Niccolo Machiavelli

37. „Dumnezeu îi creează pe oameni, dar ei se aleg între ei.” – Niccolo Machiavelli

38. „Ocazional, cuvintele trebuie să servească la acoperirea faptelor. Dar să se întâmple asta în așa fel încât nimeni să nu devină conștient de asta; sau, dacă ar trebui observat, scuzele trebuie să fie la îndemână pentru a fi produse imediat.” – Niccolo Machiavelli

Citate Machiavelli despre putere

39. „Prima cerere de a estima inteligența unui conducător este să te uiți la oamenii pe care îi are în jurul lui.” – Niccolo Machiavelli

40. „Când dezarmezi oamenii, încep să-i jignești și să arăți că nu ai încredere în ei fie prin lașitate, fie prin lipsă de încredere, iar ambele opinii generează ură.” – Niccolo Machiavelli

41. „Nu titlurile onorează oamenii, ci oamenii care onorează titlurile.” – Niccolo Machiavelli

42. „Nici o întreprindere nu sunt mai multe șanse de a reuși decât una ascunsă inamicului până când este pregătită pentru execuție.” – Niccolo Machiavelli

43. „Oamenii trec de la o ambiție la alta: mai întâi, caută să se protejeze împotriva atacurilor, apoi îi atacă pe alții.” – Niccolo Machiavelli

44. „Nu mă interesează păstrarea status quo-ului; Vreau să o răsturn.” – Niccolo Machiavelli

45. „Prinții și guvernele sunt mult mai periculoase decât alte elemente din societate.” – Niccolo Machiavelli

46. ​​​​„Dumnezeu nu dorește să facă totul și astfel să nu ia liberul arbitru și acea parte de glorie care ne aparține.” – Niccolo Machiavelli

Ați văzut aceste citate puternice ale lui Karl Marx care inspiră gândirea critică și chestionarea societății?

Citate Machiavelli despre război

47. „Războiul ar trebui să fie singurul studiu al unui prinț. El ar trebui să considere pacea doar ca un timp de respirație, care oferă timp liber să inventeze și oferă ca abilitat de a executa planuri militare.” – Niccolo Machiavelli

48. „Războiul este tocmai atunci când este necesar; armele sunt permise atunci când nu există speranță decât în ​​​​arme.” – Niccolo Machiavelli

49. „Nu există nicio evitare a războiului, acesta poate fi doar amânat în avantajul inamicului tău.” – Niccolo Machiavelli

50. „Nu ar trebui să îngădui niciodată niciodată ca planurile tale să fie depășite pentru a evita războiul, deoarece războiul nu este așa de evitat, ci este amânat doar în dezavantajul tău.” – Niccolo Machiavelli

51. „Un guvern care nu are încredere în cetățenii săi să fie înarmați nu trebuie să aibă încredere în sine.” – Niccolo Machiavelli

52. „Puterea este pivotul de care se bazează totul. Cel care are puterea are întotdeauna dreptate; cel mai slab greșește întotdeauna.” – Niccolo Machiavelli

53. „Un semn de inteligență este conștientizarea propriei ignoranțe.” – Niccolo Machiavelli

54. „Asumați-vă întotdeauna incompetența înainte de a căuta conspirație.” – Niccolo Machiavelli

55. „Abilitatea și perseverența sunt armele slăbiciunii.” – Niccolo Machiavelli

56. „Fă greșeli de ambiție și nu greșeli de lene. Dezvoltați puterea de a face lucruri îndrăznețe, nu de a suferi.” – Niccolo Machiavelli

57. „Nu există nimic mai important decât să arăți a fi religios.” – Niccolo Machiavelli

58. „Dacă trebuie făcută sau rănire unui om, aceasta ar trebui să fie atât de gravă să nu se teamă de răzbunarea lui.” – Niccolo Machiavelli

59. „Nu există nimic la fel de probabil să reușească decât ceea ce nu crede că nu poate încerca.” – Niccolo Machiavelli

60. „Nu vă faceți planuri mărunte, căci nu au puterea de a agita sufletul.” – Niccolo Machiavelli

Nu uitați să consultați și aceste citate Joker despre umanitate care vă pun cu adevărat pe gânduri.

Ați citit vreodată cartea lui Machiavelli Prințul?

Când ne gândim la cuvântul machiavelic, de multe ori rămân cu un gust prost în gura. Merriam-Webster definește „machiavelic” ca fiind „marcat de viclenie, duplicitate sau rea-credință”.

Deși Niccolo Machiavelli are o reputație atât de proastă, chiar și astăzi, citate menționate anterior arată că a avut idei și opinii avansate care pot ajuta milioane de oameni.

Reputația proastă a cuiva ți-a întunecat viziunea despre el, chiar înainte de al întâlnirii? Astăzi, alege să vezi acea persoană clar. Negativitatea față de acea persoană poate bloca o binecuvântare viitoare.

SURSA  https://gay-fest.ro/

Cele mai bune citate Niccolo Machiavelli

1. „Nu titlurile onorează bărbații, ci bărbații care onorează titlurile.”
2. „Dragostea este păstrată prin legătura obligației care, din cauza josniciei oamenilor, este ruptă cu orice ocazie în folosul lor; dar frica te păstrează printr-o teamă de pedeapsă care nu eșuează niciodată.”
3. „Cum trăim este atât de diferit de felul în care ar trebui să trăim, încât cel care studiază mai degrabă ceea ce trebuie făcut decât ceea ce se face, va învăța mai degrabă calea către căderea lui decât spre păstrarea lui.”
4. „Prima metodă de a estima inteligența unui conducător este să te uiți la bărbații pe care îi are în jurul lui.”
5. „Nu mă interesează păstrarea status quo-ului; Vreau să o răsturn.”
6. „Toată lumea vede ceea ce pari, puțini experimentează ceea ce ești cu adevărat.”
7. „Oamenii ar trebui fie mângâiați, fie zdrobiți. Dacă le faci pagube minore, se vor răzbuna; dar dacă îi infirmi, ei nu pot face nimic.”
8. „Nu există altă modalitate de a te apăra împotriva lingușirii decât făcându-i pe oameni să înțeleagă că a-ți spune adevărul nu te va jigni.”
9. „Acolo unde voința este mare, dificultățile nu pot fi mari.”
10. „Oamenii sunt conduși de două impulsuri principale – fie de iubire, fie de frică.”
11. „Dacă trebuie făcută o rănire unui om, ar trebui să fie atât de gravă încât să nu se teamă de răzbunarea lui.”
12. „Toate cursurile de acțiune sunt riscante, așa că prudența nu constă în evitarea pericolului, ci în calcularea riscului și a acționa decisiv.”
13. „Niciodată nu s-a realizat nimic mare fără pericol.”
14. „Fă greșeli de ambiție și nu greșeli de lene.”
15. „Leul nu se poate proteja de capcane, iar vulpea nu se poate apăra de lup.”
16. „Bărbații, în general, judecă mai mult după aparențe decât după realitate.”
17. „Dezvoltați puterea de a face lucruri îndrăznețe, nu puterea de a suferi.”
18. „Nu încercați niciodată să câștigați prin forță ceea ce poate fi câștigat prin înșelăciune.”
19. „Ține-ți prietenii aproape, ține-ți dușmanii mai aproape.”

Citate Niccolo Machiavelli despre natura și morala umană

20. „Cel care caută să înșele va găsi întotdeauna pe cineva care se va lăsa înșelat.”
21. „Mulțimea vulgară este întotdeauna luată de aparențe, iar lumea este formată în principal din vulgar.”
22. „Bărbații sunt atât de simpli la minte și atât de mult dominați de nevoile lor imediate.”
23. „Un om prudent ar trebui să urmeze întotdeauna calea călcată de oamenii mari și să-i imite pe cei mai excelenți, astfel încât, dacă nu atinge măreția lor, în orice caz, să capete o nuanță de ea.”
24. „Despre omenire, putem spune în general că sunt volubile, ipocriți și lacomi de câștig.”
25. „Orice om care încearcă să fie bun tot timpul este obligat să ajungă la ruină în rândul unui mare număr care nu sunt buni.”
26. „Toți oamenii au ochi, dar puțini au darul pătrunderii.”
27. „Este mai bine să acționezi și să te pocăiești decât să nu acționezi și să regreti.”
28. „Bărbații judecă în general mai mult după ochi decât după mână, pentru că toată lumea poate vedea și puțini pot simți.”
29. „Natura creează puțini oameni curajoși – industria și pregătirea îi fac pe mulți.”
30. „Oamenii nu fac niciodată binele decât dacă necesitatea îi împinge la el; dar atunci când sunt liberi să aleagă și pot face exact ce vor, confuzia și dezordinea devin rampante.”
31. „Se poate spune acest lucru în general despre oameni – ei sunt nerecunoscători, neloiali, nesinceri și înșelători, timizi de pericol și avid de profit.”
32. „Și cu adevărat, este un lucru foarte firesc și obișnuit să dorești să dobândești și întotdeauna, când o fac oamenii care pot, ei vor fi lăudați sau nu învinovățiți; dar când ei nu pot și vor să o facă oricum, aici se află eroarea și vina.”
33. „Cel care îl face pe altul să devină puternic se ruinează pe sine însuși, căci el aduce la ființă o astfel de putere fie prin intenție, fie prin forță, iar ambele elemente sunt suspecte pentru cel pe care l-a făcut puternic.”
34. „Căci, pe lângă cele spuse, trebuie să se țină seama de faptul că temperamentul mulțimii este neclintită și că, deși este ușor să-i convingi de un lucru, este greu să-i reții în acea convingere.”
35. „Dar când îi dezarmezi, îi jignești imediat arătând că nu ai încredere în ei, fie din lașitate, fie din lipsă de loialitate, și oricare dintre aceste opinii generează ură împotriva ta.”
36. „Dumnezeu îi creează pe oameni, dar ei se aleg între ei.”
37. „În general, oricine nu este prietenul tău va sfătui neutralitatea, în timp ce oricine este prietenul tău îți va cere să te alături lui, cu armă în mână.”
38. „Este de cea mai mare importanță în această lume ca un om să se cunoască pe sine însuși și măsura propriilor puteri și mijloace; iar cel care știe că nu este un geniu pentru luptă trebuie să învețe să guverneze prin artele păcii.”
39. „Dacă vrei să-mi faci pe plac și să-ți aduci succes și onoare, fă bine și studiază, pentru că alții te vor ajuta dacă te ajuți pe tine însuți.”

Citate Niccolo Machiavelli despre dragoste și emoțiile umane

40. „Din moment ce dragostea și frica pot exista cu greu împreună, dacă trebuie să alegem între ele, este mult mai sigur să fim temut decât iubit.”
41. „Oricine dorește un succes constant trebuie să-și schimbe comportamentul odată cu vremurile.”
42. „Și aici vine întrebarea – dacă este mai bine să fii iubit decât temut, sau de temut decât iubit.”
43. „Apare așa cum vrei să fii.”
44. „Cel care devine Prinț prin favoarea poporului ar trebui să păstreze întotdeauna relații bune cu ei; ceea ce îi este ușor să facă, pentru că tot ce cer ei este să nu fie asupriți”.
45. „Timp de patru ore nu simt plictiseală, uit orice durere, nu mă tem de sărăcie, moartea nu mă sperie. Mă predau în întregime lor.”
46. ​​„Mă ţin cu tărie la aceasta — că este mai bine să fii impetuos decât circumspect; pentru că averea este o femeie și, dacă ea trebuie să fie supusă, este necesar să o bată și să o constrângi.”
47. „Bărbații uită mai devreme moartea tatălui lor decât pierderea patrimoniului lor.”
48. „Deși poți avea cetăți, ele nu te vor salva dacă ești urât de oameni.”
49. „Cea mai bună fortăreață pe care o poate poseda un prinț este afecțiunea poporului său.”
50. „Este o dublă plăcere să înșeli pe înșelător.”
51. „Căci, în adevăr, nu există o modalitate sigură de a ține altul decât distrugerea.”
52. „A fi temut și a nu fi urat merg bine împreună, iar Prințul poate întotdeauna să facă asta dacă nu atinge proprietatea sau femeile cetățenilor și supușilor săi.”
53. „Și totuși, nu putem defini o ucidere pricepută a concetățenilor cuiva, trădarea prietenilor și arătând nicio loialitate, milă sau obligație morală. Aceste mijloace pot duce la putere, dar nu la glorie.”
54. „De aceea, orice cruzime trebuie să fie executată deodată, pentru ca cu cât se gustă mai puțin, cu atât jignește mai puțin; în timp ce beneficiile trebuie să fie distribuite încetul cu încetul, pentru ca ele să fie savurate cu atât mai mult.”
55. „Nu am văzut lucruri mari făcute în timpul nostru decât de către cei care au fost considerați răi; restul au eșuat.”
56. „Numai acea apărare este eficientă, sigură și durabilă, care depinde de tine și de propria ta valoare.”
57. „Este o vină comună să nu anticipezi furtunile când marea este calmă.”
58. „Căci timpul, aducând toate lucrurile înaintea lui, poate aduce cu el atât răul, cât și binele.”
59. „Oamenii, după cum spune Cicero, s-ar putea să fie ignoranți, dar pot recunoaște adevărul și vor ceda cu ușurință când le explică un om de încredere.”

Niccolo Machiavelli Citate despre viață și autoritate

60. „Cine dorește să fie ascultat trebuie să știe să poruncească.”
61. „Un om care este obișnuit să acționeze într-un fel nu se schimbă niciodată; el trebuie să se prăbușească atunci când vremurile, în schimbare, nu mai sunt în armonie cu căile lui.”
62. „Un prinț care vrea să-și păstreze autoritatea trebuie să învețe cum să nu fie bun și să folosească aceste cunoștințe sau să se abțină de la a le folosi, după cum cere necesitatea.”
63. „Trebuie considerat că nu există nimic mai greu de realizat, nici mai îndoielnic de succes, nici mai periculos de manevrat, decât să inițiezi o nouă ordine de lucruri.”
64. „Nu există nicio evitare a războiului, acesta poate fi doar amânat în avantajul inamicului tău.”
65. „În concluzie, brațele altora fie îți cad din spate, fie te îngreunează, fie te leagă tare.”
66. „Un prinț nu trebuie să aibă alt obiect și nici un alt gând decât războiul, instituțiile și disciplina sa; pentru că aceasta este singura artă potrivită celui care poruncește.”
67. „Niciodată nu ar trebui să crezi că poți găsi pe cineva care să te ia.”
68. „Deci concluzionez că averea fiind schimbătoare și omenirea neclintită în căile lor, atâta timp cât cei doi sunt de acord, oamenii au succes, dar eșuează atunci când se înfrâng.”
69. „Cel care este foarte apreciat nu este ușor de conspirat împotriva”.
70. „Adevărul este că un om care dorește să se comporte virtuos în toate felurile se întrista în mod necesar printre atât de mulți care nu sunt virtuoși.”
71. „Dar în republici există o vitalitate mai puternică, o ură mai acerbă, o sete mai aprinsă de răzbunare. Amintirea fostei lor libertăți nu îi va lăsa să se odihnească; astfel încât cea mai sigură cale este fie să le distrugi, fie să mergi să trăiești în ele.”
72. „Alexander nu a făcut niciodată ceea ce a spus, Cesare nu a spus niciodată ce a făcut.”
73. „Fără o oportunitate, abilitățile lor ar fi fost irosite, iar fără abilitățile lor, oportunitatea ar fi apărut în zadar.”
74. „Trebuie să fii o vulpe pentru a recunoaște capcanele și un leu pentru a speria lupii. Cei care pur și simplu se comportă ca niște lei sunt proști.”
75. „Femeile sunt cele mai caritabile creaturi și cele mai supărătoare. Cel care se ferește de femei trece peste necaz, dar și beneficii. Cel care le suportă câștigă beneficiile, dar și necazul. După cum se spune: „Nu există miere fără albine.”
76. „Pentru că prieteniile pe care le cumpărăm cu un preț și nu le dobândim prin măreție și noblețe de caracter, deși sunt câștigate în mod corect, nu sunt făcute bune, ci eșua-ne când avem ocazia să le folosim.”
77. „Un război inevitabil se numește dreptate. Când brutalitatea este singura opțiune rămasă, este sfântă.”
78. „Elvețienii sunt bine înarmați și foarte liberi.”
79. „Bărbații sunt atât de mulțumiți de propriile lor afaceri și atât de dispuși să se înșele pe ei înșiși, încât sunt salvați cu greu de acest dăunător. Dacă doresc să se apere, riscă să devină disprețuitori.”

Citate Niccolo Machiavelli despre înțelepciune, religie și perspicacitate

80. „Nu există nimic mai important decât să arăți a fi religios.”
81. „Căci inițiatorul are vrăjmășia tuturor celor care ar profita de păstrarea vechii instituții și doar apărători căldui față de cei care câștigă prin cele noi.”
82. „Înțelepciunea constă în a ști să distingem natura necazului și în a alege răul mai mic.”
83. „Cine zidește pe oameni, zidește pe noroi”.
84. „Din partea mea, consider că este mai bine să fii aventuros decât precaut.”
85. „Pentru că o schimbare lasă întotdeauna o coadă de rândunică în care se va potrivi alta.”
86. „Bărbații în mod intrinsec nu au încredere în lucruri noi pe care ei înșiși nu le-au experimentat.”
87. „Atunci când toată lumea se simte în libertate să-ți spună adevărul, va fi în stare să fie lipsită de respect față de tine.”
88. „Tot ceea ce se întâmplă în lume, în fiecare epocă, are ceva care îi corespunde în timpurile străvechi.”
89. „Căci cine crede că marile progrese și noile beneficii îi fac pe bărbați să uite de vechile răni se înșală.”
90. „Îmi doresc să merg în Iad și nu în Rai. În primul, mă voi bucura de compania papilor, regilor și principilor; în timp ce în cei din urmă sunt doar cerșetori, călugări și apostoli”.
91. „Mințile sunt de trei feluri – una este capabilă să gândească pentru sine; altul este capabil să înțeleagă gândirea altora; iar un al treilea nu poate nici să gândească pentru sine, nici să înțeleagă gândirea altora. Primul este de cea mai înaltă excelență, al doilea este excelent, iar al treilea este lipsit de valoare.”
92. „Dumnezeu nu dorește să facă totul și astfel să ne ia liberul arbitru și acea parte de glorie care ne aparține.”
93. „Ocazional, cuvintele trebuie să servească la acoperirea faptelor. Dar să se întâmple asta în așa fel încât nimeni să nu devină conștient de asta; sau, dacă ar trebui observat, scuzele trebuie să fie la îndemână pentru a fi produse imediat.”
94. „Astfel, cel mai bine este să pari milostiv, credincios, uman, sincer, religios și, de asemenea, să fii așa; dar trebuie să ai mintea astfel dispusă încât, atunci când este necesar să fie altfel, să poți să te schimbi la calitățile opuse.”
95. „Oamenii se nasc, trăiesc și mor, întotdeauna în conformitate cu aceleași reguli.”
96. „Mulți scriitori și-au imaginat republici și principate care nu au fost niciodată văzute sau cunoscute că există în realitate.”
97. „Așezat printre acești păduchi, așa îmi țin mucegaiul din creier și găsesc eliberare de răutatea norocului. Mă mulțumesc să mă bată în felul acesta pentru a vedea dacă nu se va rușina.”
98. „Bărbații trăiesc liniștiți atâta timp cât vechiul lor mod de viață este menținut și nu se schimbă obiceiurile.”
99. „Căci o monarhie devine cu ușurință o tiranie; o aristocrație, o oligarhie; în timp ce o democrație tinde să degenereze în anarhie.”
100. „Unul poate nu ar trebui să-l socotească pe Moise, deoarece el a fost un simplu executant al voinței lui Dumnezeu; el trebuie totuşi admirat, fie şi numai pentru harul care l-a făcut vrednic să vorbească lui Dumnezeu”.

Este responsabilitatea mea să mă îndepărtez de ceea ce îmi face rău.

 Este responsabilitatea mea să mă îndepărtez de ceea ce îmi face rău.

Este responsabilitatea mea să mă apăr de cei care m-au rănit.

Este responsabilitatea mea să mă ocup de ceea ce mi se întâmplă și să știu partea mea de participare la evenimente.

Trebuie să realizez influența pe care o are tot ceea ce fac.

Pentru ca lucrurile care mi se întâmplă să mi se întâmple, trebuie să fac ceea ce fac.

Și nu spun că pot face față la tot ceea ce mi se întâmplă, ci că sunt responsabil pentru ceea ce mi se întâmplă pentru că în ceva, chiar dacă este mic, am colaborat pentru a face să se întâmple.

Nu pot controla atitudinea tuturor celor din jurul meu, dar o pot controla pe a mea.

Pot acționa liber cu ceea ce fac.

Va trebui să decid ce să fac.

Cu limitările mele, cu mizeriile mele, cu ignoranța mea, cu tot ce știu și am învățat, cu toate acestea, va trebui să decid care este cel mai bun mod de a acționa.

Și va trebui să mă comport așa.

Va trebui să mă cunosc mai mult pentru a ști care sunt resursele mele.

Va trebui să mă iubesc atât de mult pentru a mă privilegia și a ști că aceasta este decizia mea.

Și voi avea, atunci, ceva care vine cu autonomia și care este cealaltă față a libertății: CURAJUL.

Voi avea curajul să acționez așa cum îmi dictează conștiința și să plătesc prețul.

Va trebui să fiu liber chiar dacă nu vă place.
Și dacă nu mă vei iubi așa cum sunt;
și dacă ai de gând să pleci de lângă mine, așa cum sunt eu;
Și dacă în cea mai lungă și mai rece noapte de iarnă mă vei lăsa în pace și vei pleca... închide ușa.
Închide ușa. Dacă aceasta este decizia ta.

Nu vă voi cere să rămâneți un minut mai mult decât doriți.

Vă spun: închideți ușa pentru că stau și este frig. Și aceasta va fi decizia mea.

Acest lucru mă transformă într-un fel de ființă de necontrolat.

Pentru că cei dependenți de sine sunt imposibil de gestionat.

Pentru că gestionezi un dependent de sine doar dacă vrea.

Aceasta înseamnă un pas foarte înainte în istoria și în dezvoltarea ta, un mod diferit de a experimenta lumea și probabil
Înseamnă să începi să cunoști puțin mai multe despre persoana de lângă tine.

Dacă ești dependent de sine, într-adevăr, sunt șanse ca unii dintre oamenii din jurul tău să plece...

Poate că unii nu vor să rămână.
Ei bine, va trebui să plătiți și acest preț.

Va trebui să plătesc prețul de a îndura plecările unora din jurul meu și să mă pregătesc să sărbătoresc sosirea altora (Poate...)"

DACĂ CREZI ÎN DESTIN.

 "Orice este pentru tine, te va găsi...
Între timp, respirați, zâmbiți, mulțumiți și rămâneți tăcuți. Mergeți liniștit, bucurându-vă de peisaj și de potecă fără a face din traseu un mijloc de atingere a unui scop. Scufundați-vă în călătoria în această clipă eternă aici și acum și retrageți-vă în interiorul vostru, mai ales atunci când aveți nevoie de companie.

Dezlega. Doar dă-i drumul... Nu urmăriți nimic și pe nimeni, pentru că urmărindu-l îl alungați, îl alungați. Lasă universul să ordoneze energiile și pe tine, relaxează-te... Bucurați-vă de concertul de imagini, orchestra de arome și simfonia sublimă de arome și sunete.

Orice este destinat să NU se întâmple, nu se va întâmpla, indiferent cât de mult ai încerca. Orice este destinat să se întâmple, se va întâmpla, indiferent cât de mult efort se face pentru a preveni acest lucru.
Acesta este singurul adevăr sfânt. Orice este pentru tine, te va găsi. Căci chiar dacă nu crezi încă și nu o simți încă: TOTUL ÎN ACEST VIS ESTE DEJA SCRIS.

Între timp respirați, zâmbiți, fiți recunoscători, tăceți... Și lăsați existența să-și facă pur și simplu treaba. Lasă cosmosul să-ți orchestreze planul divin."

NEUROSCIENCE

Neuroștiința explică puterea recunoștinței în corpul nostru.

Când generăm sentimente de recunoștință în gândurile noastre, activăm sistemul de recompensă al creierului, situat într-o zonă numită Nucleul Accubens.

Acest sistem este responsabil pentru senzațiile de bunăstare și plăcere din corpul nostru.

Când creierul identifică că se întâmplă ceva bun, că există lucruri în viața noastră, care merită recunoscute și suntem recunoscători pentru asta, are loc eliberarea de "dopamină"; un neurotransmițător important, care crește senzația de plăcere.

Prin urmare, oamenii care își exprimă recunoștința trăiesc în niveluri ridicate de emoții pozitive, satisfacție față de viață, vitalitate și optimism.

Recunoștința trebuie să fie construită prin gândirea noastră.

Generează recunoaștere internă, gândindu-te la realizările tale.

Prin calea neuronală, recunoștința stimulează căile creierului, pentru eliberarea unui alt hormon numit oxitocină.

"Oxitocina" stimulează afecțiunea, aduce liniște, reduce anxietatea.

Sufletul, o carte plină de lecții

  Sufletul, o carte plină de lecții, trăiri, dureri și bucurii. În cartea sufletului găsești de toate... tot ce îți aduce viața se adună acolo și frumos și mai puțin frumos. Puțini sunt cei care reușesc să treacă de copertă, și mai puțini cei care citesc întreaga carte și foarte rari cei care îți înțeleg povestea...
 Alegi ca astăzi să îți împărtășești povestea cu cei care te înțeleg și te susțin."Cand iti vine sa plangi, adu-ti aminte de clipele in care zambeai, cand simti ca viata nu are nici un rost gandeste-te la cei ce mai au doar o zi de trait, cand simti ca vrei sa mori gandeste-te ca altii ar da orice sa traiasca....iubeste-ti viata si mai ales prietenii...E cel mai de pret lucru."Tăcerea spune mult. Zâmbetul vindecă.
 Uneori nu avem nevoie de răspunsuri, ci doar de o privire caldă, un cuvânt bun, o inimă deschisă.
 Să fii bun într-o lume grăbită e dovadă de putere, nu de slăbiciune.
 Fii astăzi un exemplu de seninătate și bunătate.

Rugăciune către Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava și către Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, ajutători în lucrarea de apostolat a laicatului

 

PS Macarie Drăgoi (Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord)

Sfinte Mare Mucenice Ioan cel Nou de la Suceava, ca un iubitor de Hristos ai urmat Acestuia pe Cruce, înfruntările urâtorilor de creștini din Cetatea Albă biruind prin mărturisire și martiriu. Sfinte Constantine Voievodule, apostol al dreptei credințe te-ai făcut prin multe osteneli pentru Biserica lui Hristos, ajutând pe românii ortodocși din Transilvania și pe dreptmăritorii din ținuturile aflate sub stăpânirea otomană. Lucrarea ta ai încununat-o cu martiriul la Istanbul, unde ai pătimit împreună cu cei patru fii ai tăi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei și cu sfetnicul Ianache. Pentru acestea, către voi, Sfinților Ioan cel Nou și Constantine Voievod, ne îndreptăm ca și către niște mucenici și apostoli care credința ați propovăduit cu prețul vieții. Iar noi, cei care cinstim pomenirea voastră și care, mireni fiind, în ogorul misiunii Bisericii ostenind, rugăciune cu evlavie aducem vouă, îndrăznind la ajutorul vostru.

Mărturisim că neputincioasă ne este tăria, puțină priceperea și șovăielnică credința. Împuținați sufletește ne aflăm, dezbinați și zăbavnici la inimă în propovăduirea cuvântului lui Dumnezeu. Înaintea vrăjmașilor credinței suntem slabi și lipsiți de apărare din faptele noastre. Fie-vă milă, Sfinților Mucenici, și nu ne lipsiți de ajutorul și binecuvântarea voastră. Luminați-ne întunericul în care orbecăim. Călăuziți-ne și arătați-ne feluritele ispite și înfățișări ale răului, ca să nu cădem în cursele vicleanului. Ajutați-ne să ieșim din încercările care ne-au cuprins și din primejdii să ne izbăvim. Întărire și luminare pentru creștini dăruiți, iar din năvala ispitelor ne sloboziți. Căci multe necazuri ne cuprind și multe înfruntări și puneri la încercare a credinței se abat asupra noastră. Dar, cu rugăciunile și binecuvântarea voastră, milă de la Preamilostivul Dumnezeul nădăjduim să dobândim, ca și noi, împreună cu voi, să dăm buna mărturie a credinței și a adevărului. Amin.

---

Canon de rugăciune către Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

 

Troparul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

Glasul al 4-lea

Viaţa ta pe pământ bine cârmuind, pătimitorule, cu milostenii şi cu neîncetate rugăciuni şi lacrimi şi iarăşi către pătimire bărbăteşte pornindu-te, necredinţa persienească ai mustrat. Drept aceea Bisericii te-ai făcut întărire şi creştinilor laudă, Sfinte Ioane pururea pomenite.

 

Cântarea 1

Glasul al 4-lea

Irmos: Deschide-voi gura mea...

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ivindu-te nou mucenic, fericite Ioane, lumii mai pe urmă te-ai arătat. Pentru aceea dă-mi cuvânt cu harul tău, ca să laud după vrednicie nevoinţele tale.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Stând înaintea divanului, cu ochii cei înţelegători ai văzut ceata cea cinstită a mucenicilor, chemându-te pe tine, Sfinte Ioane, cu bucurie, care cu asemenea cununi te-au împodobit.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu oştirea cea întru tot minunată, a stării tale împotrivă, cele de biruinţă ai luat, asupra firii tiranului, că fiind el ruşinat desăvârşit, de aceea a încetat îndrăznirea tiranilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Îmbrăcându-te în platoşa credinţei pentru mărturisire şi punând coiful darului cel luminat şi cu limba cinstitelor şi dumnezeieştilor cuvinte, Sfinte Ioane, ca şi cu o sabie ai tăiat pe eparhul cel fără de minte.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Muntele cel înalt, pe care l-a văzut Daniil şi Piatra care s-a tăiat fără de mână din munte, pe tine mai înainte te-a închipuit, Născătoare de Dumnezeu, că fără de bărbat ai născut nouă pe Emanuel.

 

Cântarea a 3-a

Irmos: Pe ai tăi cântăreţi...

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prin chinuri ca aurul în ulcea te-ai lămurit, mucenice mărite şi jertfă te-ai adus Cuvântului cel adevărat şi Împăratului puterilor, că în locul focului cel din altar, cu sabia ai fost zdrumicat.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Stăpâne cel dintâi şi Doamne, nu s-au săturat evreii cei fără de lege şi de prooroci ucigaşi. Ci şi acest mucenic fiind tras fără de milă, de slugile cele necredincioase, alergând l-au înjunghiat.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Laţuri întindea tiranul cu cuvinte amăgitoare către vânarea mucenicului cel preaînţelept, iar el striga către dânsul: părăseşte-ţi mulţimea minciunilor, că eu făpturii nu mă voi închina, ci numai Făcătorului.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Măslin roditor în casa Dumnezeului celui viu, acum s-a arătat racla moaştelor tale, din care luăm vindecări de multe feluri de neputinţe, care prin tine s-au îmbogăţit şi cu minunile tale s-au înfrumuseţat.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Zis-a dumnezeiescul Iezechiel: şi va fi uşa încuiată. Şi aceasta întru tine s-a împlinit, Stăpână, că întru tine S-a sălăşluit în chip de negrăit Cuvântul Părintelui şi dintru tine născându-Se, purtător de trup S-a arătat lumii, întru amândouă păzindu-te.

 

Cântarea a 4-a

Irmos: Cel ce sade în slavă...

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Undiţă înşelătoare era limba tiranului, pornit fiind cu meşteşugirile vrăjmaşului să prefacă degrabă sufletul cel tare. Dar în zadar s-a ostenit, că mucenicul striga cu bucurie: Slavă puterii Tale, Doamne.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ce este mie de multe cuvintele tale şi de făgăduinţele cele trecătoare, pe care nebuneşte mi le spui? - striga Ioan către chinuitor. Acestea toate mai amare decât fierea sunt pentru mine - cu dulceaţă zicea, strigând: Slavă puterii Tale, Doamne.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Când va înflori pe trupul meu mulţimea rănilor, atunci nădăjduiesc a mă învrednici cununilor celor luminate, zicea mucenicul către tiran. Nu zăbovi mai mult, o păgânule, că eu strig: slavă puterii Tale, Doamne.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Nicidecum nu te voi asculta, o închinătorule la foc, când mă atragi tu către pieire - grăia Ioan; ci mai vârtos cu nevoinţe voi muri pentru Cel ce a murit pentru mine şi cu mucenicii luminat strig: Slavă puterii Tale, Doamne.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Închipuit-a de demult călătoria lui Israel prin Marea Roşie, naşterea ta cea fără de bărbat, Împărăteasa tuturor. Că precum acela atunci a trecut neudat, aşa şi Hristos din preacurat sângele tău S-a născut, Fecioară.

 

Cântarea a 5-a

Irmos: Spăimântatu-s-au toate...

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Slăbit-au chinuitorii a bate cărnurile sfântului, ostenit-a şi tiranul încercând să afle chinuri, iar mucenicul vitejeşte răbda, împodobit fiind cu rănile pe care le luase pentru dragostea Domnului său.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cât este de înfricoşătoare şi de slăvită suferinţa ta pentru Hristos, de care s-au minunat neamurile care se aflau privindu-te şi ţi-au lăudat răbdarea; iar perşii s-au ruşinat împreună cu evreii, îmbrăcându-se cu ruşine.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Împrejur sta mulţimea, privind ceea ce se întâmpla, mărite şi tiranul şedea de faţă nădăjduind să te dobândească. Dar a greşit nebunul în deşert trudindu-se să înfricoşeze pe cel neîngrozit şi în zadar bătea diamantul.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Batjocorit-a nebuneasca poruncă a eparhului celui rău credincios, dumnezeiescul Ioan, văzând înşelăciunea şi mândria persienească, zicând: nu mă voi închina soarelui, care e făptură, ci mai ales lui Dumnezeu, Celui Ce a zidit pe oameni cu mâna.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Sus era Cel pururea de o Fiinţă cu Tatăl şi Dumnezeu, Dumnezeu-Cuvântul, iar cu noi Dumnezeu şi Om, Născătoare de Dumnezeu, prin tine pogorându-Se către a noastră smerenie, ne-a izbăvit de blestemul strămoşesc; că pe tine Scară cerească te-a văzut patriarhul Iacov.

 

Cântarea a 6-a

Irmos: Înţelepţii de Dumnezeu...

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nicidecum nu a putut clătina turnul dreptei credinţe sălbăticia poruncitorului, nici bătaia toiegelor, nici rănile, nici moartea cea de istov.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ochiului heruvimilor s-a asemănat mintea ta cea curată, că jos vitejeşte ai răbdat chinuri şi sus ai vegheat Stăpânului, Care ţi-a trimis ţie cunună de biruinţă.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Săltat-au atunci luminat cetele mucenicilor văzând îndrăznirea ta şi împreună cu îngerii privind, în chip nevăzut te întăreau la luptă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Lanţurile cele de fier podoabă de aur le socotea Ioan, mucenicul cel ales şi împroşcările cu pietre cele de la evrei, trepte de mergere către cer.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Luând închipuirea de Lâna cea plină de rouă a lui Ghedeon, mai înainte a vestit minunea ta, că s-a pogorât ca ploaia pe Lână, Născătoare de Dumnezeu, Unul din Treime în pântecele tău Întrupându-Se.

 

CONDAC

Glasul al 4-lea

Podobie: Cel ce Te-ai înălţat pe cruce...

Plutind pe luciul mării cu neguţătorie, de la răsărit către miazănoapte te-ai nevoit şi chemandu-te Dumnezeu pe tine, precum Matei vama şi tu neguţătoria lăsând, Aceluia ai urmat prin sângele muceniciei, cu cele vremelnice răscumpărând cele netrecătoare, ai luat cunună de biruinţă.

 

Cântarea a 7-a

Irmos N-au slujit făpturii...

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Chinurile ce se aduceau ţie, vrednicule de minune, ca nişte săgetături copilăreşti le-ai socotit, cântând cu bucurie: Cel ce eşti prealăudat, Doamne Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mâinile adesea întinzându-şi către tiranul, zicea Ioan: De ce te osteneşti în deşert, tu, cel ce nu ai ruşine? Căci chinuindu-mă tu, îmi faci mie haină luminoasă şi moartea, cunună a nemuririi.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Eu sunt cu adevărat mucenic al lui Hristos Dumnezeului nostru celui adevărat, mucenicul striga, că socotesc chinurile flori cu bun miros şi vărsarea sângelui, scăldătoare a Botezului.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Viaţa pe care o am în trup, o socotesc noapte, cugeta cu dragoste Ioan; degrab dar să-mi fie dezlegată legătura trupului, ca împreună cu Hristos să moştenesc viaţa.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Limba cea ritoricească a rămas fără de glas şi nemişcată, văzându-te pe tine Ceea ce eşti plină de har, că nu poate spune zămislirea cea de negrăit a naşterii tale celei necuprinse.

 

Cântarea a 8-a

Irmos: Pe tinerii cei binecredincioşi...

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fericitu-te-au pe tine împăraţii, te-au binecuvântat arhiereii, auzind de a ta vitejească răbdare şi către Hristos mijlocitor câştigându-te pe tine şi acum venind, se închină cinstitelor tale moaşte.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tulburatu-s-au oarecând neamurile, împreună cu poporul cel călcător de Lege, asupra unsului şi Domnului cugetând cele deşarte; şi acum s-au adunat perşii să chinuiască pe Ioan, iar evreii să-l înjunghie.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

A fost prins şi ţinut de tine şi până în sfârşit surpat şarpele cel netrupesc, prin răbdarea trupului tău şi tăria lui şi tirania cea cumplită o a stins Hristos, Cel ce S-a îmbrăcat în trup.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Cu rănile lui Hristos, lăudându-te, către veşnicele locaşuri te-ai mutat, cu haină mohorâtă fiind îmbrăcat, mucenice, pe care o ai vopsit din sângele tău şi împăratului puterilor te arăţi, dănţuind împreună cu mucenicii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Trimis a fost de demult lui lsaia cărbune, care, fiind scos cu cleştele de serafim, s-a atins de dânsul şi păcatele i-a iertat; iar Cleştele tu eşti, Fecioară, care ai purtat Cărbunele Cel dumnezeiesc, întru iertarea păcatelor omeneşti.

 

Cântarea a 9-a

Irmos: Tot neamul pământesc...

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ostaş adevărat al mărturisirii lui Hristos ai fost, Sfinte Ioane şi pierzător vicleşugului celor fără de Dumnezeu; pentru aceea şi acum cu rugăciunile tale pierde semeţia păgânească, supunând-o sub picioarele poporului nostru dreptcredincios.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

De a şi fost zdrumicată carnea sfântului tău trup, de s-a şi vărsat sângele tău, dar îngrozirile ce veneau asupra ta nu te-au supus. Drept aceea cu puterea ta ruşinează pe cei ce se scoală asupra noastră şi biruitor arată pe poporul nostru.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sfărâmă arcul păgânilor, nebiruitule ostaş, al celor ce se pornesc cu nedreptate asupra moştenirii tale, pe care iubind-o ţi-ai ales-o ţie şi întăreşte pe poporul nostru, ca şi noi cu linişte şi cu pace să petrecem.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cei care am dorit după luminată şi cinstită pomenirea ta, am luat şi am sărutat bucurându-ne cu duhul şi săltând ne rugăm, fericite: locul acesta şi poporul, unde ai voit a fi preamărit, păzeşte-l nevătămat, dimpreună cu poporul nostru, cel dreptcredincios.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe Care toţi proorocii în multe chipuri L-au vestit, prin tine, Născătoare de Dumnezeu, am văzut pe Dumnezeu Cel desăvârşit, Care S-a Întrupat pentru noi şi a mântuit pe oameni de blestemul strămoşesc, roagă-L ca şi noi cu rugăciunile tale să scăpăm de veşnica gheenă.

 

SEDELNA

Glasul al 8-lea

Podobie: Pe înţelepciunea şi Cuvântul...,

Râvnitor ai fost înţelepciunii, care este comoara bunătăţilor, din care ai şi gustat dumnezeiasca cunoştinţă. Drept aceea spre cele trecătoare fiind silit, către lupte cu nevoinţă ai stat, răni muceniceşti luând, trupului zdrobire şi vărsare de sânge şi acum petreci întru lumina cea negrăită cu mucenicii. Pentru aceea strigăm ţie: Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de păcate să dăruiască celor ce cu credinţă se închină sfintelor tale moaşte.

 

Iar de va fi Post:

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu,

Glasul al 8-lea

Podobie: Pe înţelepciunea şi Cuvântul...,

Gândesc la judecată şi mă tem, de întrebarea cea înfricoşătoare mă cutremur, de răspunsul Judecătorului mă spăimântez şi mă îngrozesc de chin şi de durerea focului, de întunericul iadului şi de scrâşnirea dinţilor, de viermele cel neadormit. Vai mie, ce voi face când se vor pune scaunele şi cărţile se vor deschide şi faptele se vor vădi? Atunci, Stăpână, Ajutătoare mie să-mi fii şi Folositoare prea fierbinte, că pe tine te am Nădejde eu netrebnicul robul tău.

Paraclisul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

 

Troparul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

Viaţa ta pe pământ bine cârmuind, pătimitorule, cu milostenii şi cu neîncetate rugăciuni şi lacrimi şi iarăşi către pătimire bărbăteşte pornindu-te, necredinţa persienească ai mustrat. Drept aceea Bisericii te-ai făcut întărire şi creştinilor laudă, Sfinte Ioane pururea pomenite.

 

Canonul

Glasul al 8-lea

Cântarea 1

Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat și din răutatea egiptenilor scăpând, israeliteanul striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Fiind strâmtorați de mulțimea încercărilor, Sfinte Mare Mucenice Ioan, alergăm cu credință la racla cu cinstitele moaște, cele făcătoare de minuni, și ne rugăm ca prin mijlocirile tale să fim izbăviți.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Aflându-ne în robia întunericului păcatelor, fii pentru noi, Sfinte Mare Mucenice Ioan, stâlp de lumină și călăuzitor către Împărăția Preasfintei Treimi.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Renunțând la negoțul celor trecătoare, Sfinte Mare Mucenice Ioan, precum odinioară Acvila și Priscila, ai dobândit locuirea întru cele veșnice, de unde, cu rugăciunile tale, ajută-ne să ne înnoim.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Treime, Căreia ne închinăm întru o Unime, ridică de la noi lanțul cel greu al păcatului, pentru rugăciunile Sfântului Mare Mucenic Ioan, și ne mântuiește. 

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Luminează haina sufletului nostru, pe care am înnegrit-o cu păcatele, Stăpână, și ne sălășluiește în cămările cele cerești, în lumina Fiului tău și Dumnezeului nostru.

 

Cântarea a 3-a

Irmos: Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc și ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întărește în dragostea Ta; că Tu ești adâncul doririlor și credincioșilor întărire, Unule, Iubitorule de oameni.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Prin harul primit de la Hristos, ca răsplată a mărturisirii tale, tămăduiește-ne și pe noi, Sfinte Mare Mucenice Ioan, de toate bolile trupești și sufletești.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Ca un preavitez ostaș al lui Hristos, Sfinte Mare Mucenice Ioan, multe chinuri ai răbdat îndelung, mult-pătimitorule, drept aceea, roagă pe Mântuitorul Hristos să ne dea și nouă puterea de a-L mărturisi neîncetat și, astfel, să fim încununați.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Izbăvește-ne de săgetările văzuților și nevăzuților vrăjmași, precum odinioară l-ai izbăvit, cu săgeata rugăciunii și a iubirii tale, pe cel care, cuprins de împotrivire, a încercat să săgeteze pe îngerii arătați în chip minunat pentru a te prohodi, dăruindu-i îndreptare trupului și sufletului.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Preasfântă Treime, Unime, Dumnezeule, pentru rugăciunile Sfântului Mare Mucenic Ioan, izbăvește-ne pe noi dintru toate primejdiile sufletești și trupești.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Stăpână, Ceea ce ești sfeșnic prealuminos, care strălucești în cer mai mult decât aurul, roagă pe Fiul tău și Dumnezeul nostru să alunge întunericul păcatelor ca să strălucească peste noi razele cele luminoase ale iertării.

 

Apoi aceste stihiri:

Ocrotește-ne cu rugăciunile tale, Sfinte Mare Mucenice Ioan, când ne aflăm în primejdii și încercări, ca cel ce ești prieten al Mirelui Hristos.

Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupurilor noastre și vindecă durerea sufletelor noastre.

 

Sedealna

Glasul al 4-lea

Podobie: Fierbinte solești...

De Dumnezeu încununate, Sfintei Mare Mucenice Ioan, cel ce stai cu toți sfinții mucenici înaintea Tronului Preasfintei Treimi, izbăvește-ne cu rugăciunile tale de încercările și suferințele cele de multe feluri.

 

Cântarea a 4-a

Irmos: Auzit-am, Doamne, taina iconomiei Tale, înțeles-am lucrurile Tale și am premărit dumnezeirea Ta.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Apărătorule al dreptei credințe și al adevăratei viețuiri evanghelice, Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască puterea slujirii curate a Preasfintei Treimi.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Te-ai făcut nouă, Sfinte Mare Mucenice, statornic rugător către Dumnezeu în încercările feluritelor boli, apărător în necazuri și primejdii și biruitor împotriva vrăjmașilor, pentru aceea cu dragoste te cinstim.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Am păcătuit cu cuvântul, cu fapta și cu gândul, întuneric agonisind, și așa am întristat pe Dumnezeu, Părintele Luminilor, pe Care roagă-L, Sfinte Mare Mucenice Ioan, ca să dea iertare sufletelor noastre.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Treime, Care ești mai presus de orice stăpânie, Părinte, Cuvinte și Duhule Sfinte, Dumnezeule, pentru rugăciunile Sfântului Mare Mucenic Ioan, păzește turma Ta cea cuvântătoare.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Nu aflăm nicidecum întru noi fapte virtuoase, Preacurată Fecioară; pentru aceasta suspinând, ne tânguim strigând: Stăpâna tuturor, fii nouă grabnic ajutătoare în căderile noastre cele de multe feluri și trimite mila Fiului Tău.

 

Cântarea a 5-a

Irmos: Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale și cu brațul Tău cel înalt; pacea Ta dă-o nouă, Iubitorule de oameni.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Ca o dulce primăvară, Sfinte Mare Mucenice Ioan, te-ai împotrivit iernii celei cumplite a închinării la idoli, ai biruit minciuna și pe tatăl minciunii, propovăduind pe Dumnezeu, Soarele cel în Trei Sori, Care a zidit luminătorii cerului numai cu Cuvântul; încălzește-ne cu căldura rugăciunilor tale, fii adevărului arătându-ne.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cel ce ești luceafăr luminos, Sfinte Mare Mucenice Ioan, strălucește în sufletele noastre razele cele prealuminoase ale Duhului Sfânt, cu lumină curățind întinarea păcatului în cuptorul Cincizecimii.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Prin neîncetatele tale rugăciuni către Dumnezeu, Sfinte Mare Mucenice Ioan, sălășluiește în inimile noastre cele îngreuiate de mulțimea păcatelor pacea Lui cea sfântă.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Părinte, Cela ce ești fără început, Fiule, pururea Înnoitor, și Duhule Sfinte, Mângâietorule cel bun, Cuvinte întrupat al Tatălui, Duhule cel viu și făcător de viață, Treime în Unime, pentru rugăciunile Sfântului Mare Mucenic Ioan, deschide ochii minții noastre, ca să împlinim poruncile Tale.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Cea ce singură ești nădejdea celor în nevoi și în necazuri, Maica lui Dumnezeu, eliberează cu rugăciunile tale către Fiul tău pe toți cei răniți de veninul păcatului.

 

Cântarea a 6-a

Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul și Lui voi spune necazurile mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăți și viața mea s-a apropiat de iad și ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă. 

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Tărie celor slabi și neputincioși, ajutor celor neajutorați, izbăvire celor robiți și mângâiere tuturor celor suferinzi te-ai arătat, Sfinte Mare Mucenice Ioan, cu dragoste fiind cinstit de toți cei ce cu credință se închină sfintelor tale moaște.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Mărturisitor preavitez al lui Hristos, cu harul pe care l-ai câștigat prin muceniceștile tale pătimiri, fii grabnic mijlocitor cu rugăciunile tale către Dumnezeu nouă, celor care alergăm cu credință și nădejde la ajutorul tău.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Ca unul căruia ți s-a dăruit harul facerii de minuni, Sfinte Mare Mucenice Ioan, ridică-ne la cer pe aripile tale cele duhovnicești, mult-pătimitorule, alungând de la noi războiul potrivnicului mântuirii noastre.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Să lăudăm Treimea cea nedespărțită întru Unimea ființei, dar descoperită ca Tată, Fiu și Duh Sfânt și cu îngerii împreună să o preamărim, ca pe unul Dumnezeu Cel nezidit.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Stăpână, Pururea Fecioară, izvorăște din Izvorul harului șuvoi de în­durări dumnezeiești, nouă, celor ce ne-am prăbușit în cumplita pustie a deznădejdii și a patimilor, ca de-a pururea să vestim milele tale revărsate asupra noastră.

 

Apoi aceste stihiri:

Sfinte Mare Mucenice Ioan, prealăudate mărturisitor al lui Hristos, ocrotește-ne cu rugăciunile tale către Dumnezeu când ne aflăm în primejdii și încercări, căci tu ești celor ce te cinstesc neîn­târ­ziat apărător și mijlocitor.

Caută cu milostivire, prealăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durerea sufletului meu.

 

Condac

Glasul al 2-lea

Podobie: Păzitoarea celor credincioși...

Fierbinte ocrotitorule al Sucevei și al întregii Moldove și mijlocitorule neadormit înaintea Preasfintei Treimi, caută spre cei care aleargă la sfintele tale moaște și la sfânta icoana ta și rânduiește nouă toate cele de folos, căci toți te chemăm cu osârdie: Vino degrab și ne ajută, mucenice al lui Hristos, cu rugăciunile tale.

 

Cântarea a 7-a

Irmos: Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credința cântând: Dumnezeul părinților noștri, bine ești cuvântat.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Revarsă bogată ocrotirea ta, Sfinte Mare Mucenice Ioan, peste noi toți care te cinstim, vino în ajutor cu rugaciunile tale ca să ne izbăvim de păti mile și păcatele ce ne îndepărtează de Dumnezeu.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Pe mare, negustor bineplăcut lui Dumnezeu ai fost, Sfinte Mare Mucenice Ioan, de aceea te rugăm: fii liman liniștit și nouă, celor ce călătorim pe marea învolburată a acestei lumi.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Ca pe o nesecată scăldătoare duhovnicească, din care curg noianuri de minuni, ne-ai lăsat racla cu sfintele tale moaște, Sfinte Mare Mucenice Ioan, pentru care, mulțumindu-ți, cu credință și cu evlavie le cinstim.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Fără început ai strălucit din Părintele Tău, Mântuitorule, ca Unul din Treime, odihnindu-te în Duhul, iar la plinirea vremii ieșind prin umbrirea Duhului Sfânt, din sângele cel fecioresc trup luând, Tu, Cel ce ești mai presus de ființă.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tămăduiește patimile noastre cu mijlocirea ta, Prealăudată, luminează sufletele noastre și ajută-ne să călătorim pe cărările cele mântuitoare, ca de-a pururea să te fericim.

 

Cântarea a 8-a

Irmos: Pe Împăratul ceresc, pe Care Îl laudă oștile îngerești, lăudați-L și-L preanălțați întru toți vecii.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Trimite, Sfinte Mare Mucenice Ioan, prin harul dobândit de la Domnul, celor cuprinși de cumplita întristare și de deznădejde pacea preadulcelui Iisus, care covârșește toată mintea.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cu vitejie ai răbdat sfârșitul mucenicesc, Sfinte Mare Mucenice Ioan, mărturisind cu tărie credința în Hristos – Mirele Bisericii, Căruia roagă-te să ne scape de chinurile cele veșnice.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Picură în suflet, în minte și inimă celor ce aleargă la tine cu credință din neînserata lumină a Duhului Sfânt, care învăluie preacinstitul tău cap, cel de Dumnezeu încununat.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Împreună cu Tatăl și cu Fiul, pe Duhul Sfânt slăvesc și, lăudându-L, strig neîncetat: Întreit Sfinte, Treime Sfântă, slavă Ție!

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Fecioară, ceea ce ai născut pe Hristos, Lumina cea dumnezeiască, inima noastră care s-a întunecat cu multe patimi și păcate lumineaz-o. Dăruiește pocăință curată, ca prin baia lacrimilor să spălăm întinăciunea greșelilor noastre.

Să lăudăm, să binecuvântăm și să ne închinăm Domnului, cântându-L și preaînălțându-L întru toți vecii.

Irmos: Pe Împăratul Ceresc, pe Care Îl laudă oștile îngerești, lăudați-L și preanălțați-L întru toți vecii.

 

Cântarea a 9-a

Irmos: Cu adevărat de Dumnezeu Născătoare te mărturisim pe tine, Fecioară preacurată, noi cei izbăviți prin tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Ca cel ce ai fost sămânță roditoare în pământul făgăduinței, arată-ne și pe noi, Sfinte Mare Mucenice Ioan, mlădițe ale lui Hristos pline de roadă, ca cel ce ai îndrăznire către Dumnezeu.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Vase de lut nefolositor suntem, Sfinte Mare Mucenice Ioan, în care Domnul lumină a pus, drept aceea, te rugăm, întărește-ne cu focul Duhului Sfânt, ca să fim stânci puternice în fața ispitelor.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Roagă pe Milostivul Dumnezeu, Sfinte Mare Mucenice Ioan, ca să punem zăvor gândurilor, cuvintelor și faptelor mult păcătoase și așa să sporim neîncetat în lucrarea virtuților.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Ție, Tatălui, împreună și Fiului, și Duhului celui Sfânt, unei singure firi ne închinăm cu laude, despărțind-o după Ipostasuri și unind-o după ființă, slavă Ție.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Ceea ce ai născut Izvorul tămăduirii, Fecioară Preacurată, tămăduiește sufletele și trupurile noastre cu rugăciunile tale, ca ceea ce ești plină de har.

Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvantul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

 

Megalinariile

Glasul al 8-lea

Podobie: Pe cea mai cinstită...

Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Ioan, cel ce ai răbdat chinuri cumplite pentru dragostea lui Hristos, căci, primind cununa muceniciei, ai primit și harul facerii de minuni, și al tămăduirii; ajută-ne să biruim și noi.

Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Ioan, lauda Sucevei și podoaba Moldovei, vas sfințit al slavei dumnezeiești, lauda și întărirea dreptslăvitorilor creștini.

Sfintele tale moaște, râvnitorule al dreptei credințe, Sfinte Mare Mucenice Ioan, izvorăsc nenumărate minuni celor care cu credință cer mijlocirea ta, vindecând toată boala trupească și sufletească.

Sfinte Mare Mucenice Ioan, împlinește cererile celor ce cu dragoste te cinstesc și îndepărtează toată durerea și întristarea prin harul pe care l-ai primit de la Domnul.

Acatistul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

 

De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.

Slavă...

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Apoi:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu fă-cut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;

Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.

Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;

Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Apoi:

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).

(Troparul)

Doamne, miluiește (de trei ori).

Apoi:

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)

Condacul 1

Apărătorului şi sprijinitorului creştinătăţii, împotrivitorului şi surpătorului păgânătăţii, mucenicului celui de curând arătat, ostaşului lui Hristos celui adevărat, care ca un soare Bisericii Răsăritului a strălucit, şi pe credincioşi de veselie i-a umplut, toţi acum din suflet cântări de mulţumire şi de laudă să-i aducem, şi cu dorire să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!

Icosul 1

Îngerilor iubită şi plăcută a fost şi mai înainte de pătimire vieţuirea ta, purtătorule de chinuri al lui Hristos, Ioane. Căci cu trup material îmbrăcat fiind, viaţă îngerească pe pământ ai vieţuit, cu milostenii şi cu neîncetate rugăciuni, apoi şi cu chinuri. Pentru aceasta noi, după vrednicie, aceste laude aducem ţie:
Bucură-te, că, prin postirile şi rugăciunile tale cele necontenite, îngerilor te-ai asemănat;
Bucură-te, că prin milosteniile şi lacrimile tale pe demoni i-ai înfricoşat;
Bucură-te, că pe cei întristaţi i-ai mângâiat;
Bucură-te, că pe cei bolnavi i-ai ajutat;
Bucură-te, că în trup muritor te-ai arătat înger pământesc;
Bucură-te, căci cu mintea ai fost om ceresc;
Bucură-te, că din părinţi binecredincioşi ai răsărit;
Bucură-te, că dreapta credinţă până în sfârşit ai păzit;
Bucură-te, că din cetatea vestită Trapezunda ai ieşit;
Bucură-te, că prin toate faptele bune desăvârşit te-ai împodobit;
Bucură-te, că pe mare, neguţător iscusit ai fost;
Bucură-te, că neguţătoria sufletului bine ai chibzuit;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 2-lea

Văzând, Mucenice al lui Hristos, viclenia diavolului cea măiestrită asupra ta, prin cel de altă credinţă, ca să te depărteze de la dreapta credinţă, şi cu înţelepciunea dată ţie de la Dumnezeu, pricepând măiestriile lui, neprins de dânsele ai rămas cu harul Celui Preaînalt; pentru aceea ai şi cântat: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Cunoscând clevetirea ereticului Reiz, de trei ori fericite, adusă asupra ta la eparhul Cetăţii Albe, cel de credinţă otomană, cum că te-ai lepădat de adevărata credinţă creştinească, măcar că acela a te ademeni la aceasta în tot chipul s-a silit, tu nicidecum nu te-ai lăsat a fi biruit; pentru aceea după cuviinţă auzi de la noi acestea:
Bucură-te, că pe Reiz de mincinos l-ai vădit;
Bucură-te, că tu ca un turn ai rămas neclintit;
Bucură-te, că momirile eparhului întru nimic le-ai socotit;
Bucură-te, că toţi cei ce au văzut acestea, folos au câştigat;
Bucură-te, că soarelui şi luceafărului a jertfi nu ai voit;
Bucură-te, căci cu aceasta pe păgânul Cadiu l-ai dispreţuit;
Bucură-te, căci creator al acestora pe singurul Dumnezeu Cel în Treime L-ai mărturisit;
Bucură-te, că n-ai primit a defăima;
Bucură-te, că ai mărturisit credinţa cea adevărată;
Bucură-te, că de aici s-a pornit tiranul spre a te chinui;
Bucură-te, că ai mustrat pe eparhul înaintea tuturor;
Bucură-te, că pe el mai vârtos a se pleca ţie l-ai îndemnat;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 3-lea

De puterea harului Sfântului Duh fiind întărit, cu multă îndrăzneală către guvernator ai zis, viteazule ostaş al lui Iisus: „Nu crede, o, tirane, că eu mă voi lepăda vreodată de Hristosul meu şi că mă voi închina făpturii mai degrabă decât Creatorului; să nu-mi fie mie aceasta cât timp voi respira aerul acesta”; pentru care şi cu mare glas ai cântat: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Erai, o, purtătorule de chinuri al lui Hristos, când acestea le ziceai către eparh, vesel la faţă, şi fără de sfială sau frică; iar el, nemaiputând răbda şi de mânie aprinzându-se, a poruncit să fie aduse înaintea lui toiege multe şi de haine să fii dezbrăcat; dar tu, ca şi cum altul ar fi fost, aşa te aflai; pentru aceasta şi noi unele ca acestea zicem către tine:
Bucură-te, că, văzând toiegele acelea, nicidecum nu te-ai temut;
Bucură-te, că din vederea acelora mai tare te-ai împotrivit tiranului;
Bucură-te, că te-ai dezbrăcat de haine stricăcioase;
Bucură-te, că te-ai îmbrăcat în porfiră nepieritoare în ceruri;
Bucură-te, că ai fost ameninţat cu chinuri de moarte;
Bucură-te, că tiranul mai cumplit s-a întărâtat, pentru că tu nu ai băgat în seamă acestea;
Bucură-te, că ai înfruntat pe acesta înaintea tuturor celor ce erau de faţă;
Bucură-te, că pe tine te-ai mărturisit rob adevărat al lui Dumnezeu;
Bucură-te, că bine ai ţinut aşezămintele, pe care le-ai învăţat de la părinţii tăi;
Bucură-te, că n-ai primit a aduce jertfă zeilor guvernatorului;
Bucură-te, că ai zis păgânului să nu întârzie de a te chinui;
Bucură-te, căci cu aceasta te-a trimis mai degrabă la Împărăţia cerurilor;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 4-lea

Creatorului mai ales decât creaturii ai zis, cu suflet vitejesc, o mult-pătimitorule, că te vei închina; pentru aceasta tiranul cel păgân, auzind astfel de cuvinte de la tine şi pierzând nădejdea a te îndupleca la voia sa, nebuneşte s-a aprins de mânie sălbatică şi a început să te chinuiască. Iar tu, Mucenice al lui Hristos, bărbăteşte răbdând, cu veselie Celui ce te întărea pe tine ai cântat: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Inimă de diamant având, când ai pătimit pentru dragostea Celui dorit de tine, fericite al lui Hristos Mucenice, întru nimic ai socotit chinurile, cu harul Lui fiind întărit; pentru aceea, ca peste o aspidă înveninată ai călcat, şi ai alergat spre mai cumplite chinuri cu bucurie; pentru care şi de la noi auzi acestea:
Bucură-te, că ai fost aşternut gol pe pământ spre chinuire;
Bucură-te, că ai avut ochii minţii sus la cer;
Bucură-te, căci cu toiege noduroase fără milă fiind bătut, n-ai slăbit;
Bucură-te, căci chinuitorii, cumplit bătându-te, au obosit;
Bucură-te, că vitejeşte ai răbdat să-ţi fie trupul zdrobit în bucăţi;
Bucură-te, căci cu acestea şi mai mult la mânie ai întărâtat pe tiranul;
Bucură-te, că de multe bătăi, cărnurile lipite pe toiege au fost aruncate sus în aer;
Bucură-te, căci cu aceasta ai adunat pe îngeri spre a se minuna;
Bucură-te, că ai roşit cu sângele tău pământul;
Bucură-te, căci cu aceasta ai strivit pe satana sub picioarele tale;
Bucură-te, că pentru aceasta I-ai mulţumit Stăpânului Hristos;
Bucură-te, că El te-a întărit a suferi alte chinuri mai cumplite;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 5-lea

Auzindu-te cei ce te chinuiau, fiii pierzării, pe tine, Mucenice, rugându-te lui Dumnezeu, s-au umplut de mai multă mânie şi mai cumplit te-au schingiuit, încât şi glasul ţi-a lipsit; iar tu, răbdătorule de chinuri, suferind cu bărbăţie chinul acesta, lui Hristos Celui ce te-a întărit, din adâncul inimii, ai cântat: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Cu lanţuri de fier din porunca guvernatorului fiind legat, ostaşule al lui Hristos, Ioane, ai fost aruncat în temniţă şi păstrat spre mai cumplite chinuri; şi tot trupul tău de bătăi fiind sfărâmat, a doua zi iarăşi la judecată ai fost adus; dar, stând înaintea tiranului cu faţa veselă, păgânul Cadiu s-a mirat foarte şi s-a înspăimântat. Pentru aceea şi noi cu laude ca acestea te întâmpinăm:
Bucură-te, că pentru Hristos ai fost legat cu lanţuri de fier;
Bucură-te, căci cu acelea ai înfricoşat de tot pe diavolul;
Bucură-te, că ai locuit în temniţă întunecoasă, închis fiind acolo;
Bucură-te, că după aceea te-ai sălăşluit în raiul cel luminos;
Bucură-te, căci, cu răni cumplite peste tot trupul fiind rănit, vesel te-ai arătat;
Bucură-te, că de aceasta păgânul tiran mult s-a mirat;
Bucură-te, că nu ai purtat grijă de vindecarea rănilor trupului tău;
Bucură-te, că prin aceasta sufletul tău mai frumos a înflorit;
Bucură-te, că omul tău cel din afară s-a stricat;
Bucură-te, că omul tău cel dinăuntru a luat acum mai bună înnoire;
Bucură-te, că tiranul a pregătit şi alte chinuri mai cumplite împotriva ta;
Bucură-te, că şi pe acelea tu le-ai primit cu dragoste;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 6-lea

Având în minte bunătăţile, pe care vrei să le dobândeşti, Mucenice al lui Hristos, vrednicule de laudă, înţelepţeşte ai răbdat toate schingiuirile, ruperile şi sfâşierea cărnurilor; pentru aceea tiranul, umplându-se nebuneşte de şi mai multă mânie şi răcnind ca o fiară sălbatică, a poruncit ca iarăşi să fii chinuit mai cu asprime şi fără de cruţare să fii bătut. Iar când se făceau acestea, tu cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Atât de cumplit şi fără de cruţare ai fost bătut, răbdătorule de chinuri al lui Hristos, Mucenice, încât şi cele dinăuntru ale tale s-au rupt; iar cei ce te chinuiau pe tine, obosind de atâta cruntă bătaie, se schimbau unii după alţii; dar tu, viteazule ostaş al lui Hristos, nicidecum nu ţi-ai schimbat gândul de la doritul tău Iisus; ci te rugai Lui mai cu dinadinsul în adâncul inimii tale, ca să-ţi dea răbdare până la sfârşit. Pentru aceasta şi noi, ajutaţi fiind de rugăciunile tale, zicem unele ca acestea:
Bucură-te, că tu nu ai pierdut răbdarea, cu cruzime fiind bătut pentru Hristos;
Bucură-te, că au obosit chinuitorii, cei ce te băteau;
Bucură-te, că aceia, ostenind, se schimbau unii după alţii;
Bucură-te, că mintea ta sta la Dumnezeu, Cel ce te întărea;
Bucură-te, că trupul tău a fost rănit şi sfâşiat până la cele dinăuntru;
Bucură-te, că Hristos cu harul Sfântului Duh te-a cercetat din înălţime;
Bucură-te, că toţi cei adunaţi la acea privelişte au înfruntat pe judecător, pentru o cruzime ca aceea;
Bucură-te, că din cer ţi-ai ţesut ţie haină nefăcută de mână;
Bucură-te, căci chinuitorii s-au săturat de a mai bate cinstitul tău trup;
Bucură-te, căci credincioşii s-au umplut de multă jale, văzându-te pe tine;
Bucură-te, că ai simţit pe trupul tău rănile lui Hristos;
Bucură-te, că şi El ţi-a gătit cunună neveştejită în ceruri;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 7-lea

Nemaiavând păgânul tiran nici un fel de chin, o, de trei ori fericite Mucenice, a poruncit să fie adus un cal neînvăţat şi sireap, şi sfintele tale picioare să fie legate tare de coada lui şi să te poarte şi să te târască pe toate străzile cetăţii; iar tu, ostaşule al lui Hristos, aşa fiind târât, te-ai făcut privelişte îngerilor şi oamenilor şi cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Străin cu adevărat şi neobişnuit chin s-a născocit ţie, pătimitorule al lui Hristos, păgânul Cadiu. Că târât fiind tu de cal în fuga mare pe la locurile cele aspre ale cetăţii, bucăţi de carne din trupul tău pe pietre rămâneau, capul ţi se zdrobea şi credincioşii cei ce te priveau s-au umplut de multă jale. Iar tu, având mintea ridicată către Dumnezeu, în taină te rugai Lui; de aceasta şi noi robii tăi minunându-ne, laude ca acestea aducem ţie:
Bucură-te, că prin chinuirea ta cea cumplită te-ai făcut mărturisitor al Sfintei Treimi;
Bucură-te, că prin răbdarea ta cea cu tărie te-ai arătat întemeietor al dreptei credinţe;
Bucură-te, că aprins ai fost de focul dragostei celei nespuse către Dumnezeu;
Bucură-te, că pentru Dânsul ai suferit sfărâmarea trupului tău;
Bucură-te, că te-ai făcut pricină de veselie îngerilor;
Bucură-te, că ai fost tristă privire credincioşilor;
Bucură-te, că, trântit fiind de pietre, capul tău cel sfânt s-a zdrobit pentru Hristos;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale s-a strivit de tot capul balaurului cel nevăzut;
Bucură-te, că pământul ca o boia s-a vopsit cu sângele cel curs din tine;
Bucură-te, că în Împărăţia cerurilor Hristos cunună acum ţi-a dăruit;
Bucură-te, că pentru Dânsul pe pământ ai pătimit;
Bucură-te, că împreună cu Dânsul în Împărăţia Lui te-ai sălăşluit;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 8-lea

Văzându-te, Mucenice al lui Hristos, neamul cel rău credincios când erai târât de cal pe străzile lor, unii te luau în batjocură, alţii îşi strâmbau feţele lor şi aruncau în tine cu ce aveau în mână, alţii făceau râs şi lucruri necuviincioase. Iar tu, viteazule ostaş, toate acestea cu bucurie şi cu mulţumire le răbdai, pentru Cel ce te întărea pe tine, cântând neîncetat: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu totul având pe Iisus în sufletul şi mintea ta, purtătorule de chinuri, şi luptele tale fiind acum spre sfârşit, unul din cei ce te batjocoreau, în casa sa alergând şi o sabie goală apucând, cu dânsa a tăiat cinstitul şi sfântul tău cap, şi astfel luminat ţi-ai dat sufletul în mâinile Celui dorit de tine; pentru care jertfă auzi şi de la noi acestea:
Bucură-te, că ai luat de la oameni înfruntare şi defăimare pentru Hristos;
Bucură-te, căci cu acestea ai urmat lui Iisus, Cel defăimat de ei;
Bucură-te, că ai fost lovit de ei, cu orice li se întâmplase a avea în mâini;
Bucură-te, că şi Hristos tot aşa a pătimit pentru noi păcătoşii;
Bucură-te, că neamul cel rău credincios cu sabia a tăiat cinstitul tău cap;
Bucură-te, că şi Iisus a încununat cu strălucită coroană sfântul tău creştet;
Bucură-te, că nevoinţa ta cea mucenicească acum s-a săvârşit;
Bucură-te, că eşti preamărit împreună cu mucenicii în locaşurile cele cereşti;
Bucură-te, că acum noi credincioşii te avem pe tine mijlocitor prea fierbinte către Dumnezeu;
Bucură-te, că rugăciunile tale către Dânsul sunt bineprimite;
Bucură-te, că amintirea ta se serbează în toată Biserica;
Bucură-te, că numele tău este mărit de toţi cei dreptcredincioşi;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 9-lea

După tăierea cinstitului tău cap şi după despărţirea sfântului tău suflet de trup, Mucenice prealăudate, trupul tău zăcea împreună cu capul cel tăiat, neîngropat şi în seamă nebăgat. Iar noapte făcându-se, o minune preamărită s-a văzut: asupra moaştelor tale ardeau făclii în chip de stâlp până la cer şi bărbaţi îmbrăcaţi în veşminte albe cădeau împrejurul trupului tău şi cântau cuvinte de negrăit, cu care împreună şi tu cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ritori cu frumoase cuvinte nu pot spune cântările pe care le cântau îngerii împrejurul moaştelor tale, Mucenice de trei ori fericite; iar un oarecare iudeu, auzindu-i şi părându-i-se că sunt oameni pământeşti, a luat un arc şi a încercat a săgeta într-înşii; dar nimic n-a izbutit, ci mai vârtos s-a făcut vrednic de plâns în vederea tuturor. Pentru aceasta şi noi, de o minune ca aceea înspăimântându-ne, zicem ţie unele ca acestea:
Bucură-te, că de îngeri te-ai învrednicit a fi petrecut;
Bucură-te, că Hristos a privit din cer spre moaştele tale;
Bucură-te, că deasupra moaştelor tale s-a văzut stâlp de foc până la cer;
Bucură-te, că minunea aceasta a înspăimântat pe mulţi;
Bucură-te, că iudeul acela a fost pedepsit de puterea dumnezeiască;
Bucură-te, că aceasta s-a făcut spre mai multa laudă a moaştelor tale;
Bucură-te, că tot poporul a alergat să privească pe iudeul acela;
Bucură-te, că după mărturisirea lui, înaintea tuturor, a fost dezlegat de pedeapsă;
Bucură-te, că tiranul, fiind înştiinţat de această minune, mult s-a temut;
Bucură-te, că din această pricină a poruncit creştinilor să te înmormânteze;
Bucură-te, că, îngropat fiind, Biserica a primit cinstitul tău trup;
Bucură-te, că sfântul tău suflet s-a odihnit în locaşurile cele cereşti;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 10-lea

O, Mucenice mult-pătimitorule, trădătorul şi vânzătorul tău, vrând într-una din nopţi să fure cinstitul şi preachinuitul tău trup şi la patria sa să-l ducă, tu, ostaşule al lui Hristos, te-ai arătat degrabă în somn preotului bisericii aceleia şi de aceasta l-ai înştiinţat; iar el îndată a alergat la biserică şi cinstitele tale moaşte din mâinile lui le-a apucat; pentru care, bucurându- se, a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Preţioasele şi sfintele tale moaşte, prin purtarea ta de grijă, Mucenice al lui Hristos, scăpând neluate de cei de alt neam, înăuntrul altarului au fost duse şi aşezate în Sfânta Masă, unde totdeauna pentru mântuirea noastră Se jertfeşte Mielul lui Dumnezeu, Căruia şi tu te-ai adus jertfă. Credincioşii fiind înştiinţaţi de aceasta, au lăudat pe Atotputernicul Dumnezeu, Cel ce măreşte pe sfinţii Săi, cu care şi noi cântări de laudă ca acestea îţi aducem ţie:
Bucură-te, că cinstitele tale moaşte au scăpat nefurate şi nevătămate;
Bucură-te, că cei de alt neam au fost alungaţi cu ruşine şi deşerţi;
Bucură-te, că înăuntrul altarului moaştele tale au fost aşezate de preoţii Bisericii;
Bucură-te, căci credincioşii s-au bucurat de aceasta;
Bucură-te, că acolo au fost săvârşite neîncetate minuni printr-însele;
Bucură-te, că şi demonii au fost alungaţi din mulţi oameni;
Bucură-te, că uneori s-a arătat stâlp de foc din cer deasupra lor;
Bucură-te, că alteori şi îngerii s-au pogorât spre dânsele;
Bucură-te, că uneori din ele a ieşit bună mireasmă de negrăit;
Bucură-te, că prin ele s-au tămăduit toate felurile de boli;
Bucură-te, că pretutindeni a străbătut vestea minunii ce s-a făcut;
Bucură-te, că Dumnezeu bine a voit ca vestirea ta să ajungă şi până la marginile pământului;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 11-lea

Împodobite fiind cu harul de tot felul de minuni cinstitele şi sfintele tale moaşte, Mucenice al lui Hristos, vrednicule de laudă, toţi dreptcredincioşii le cinstesc şi le sărută. Pentru aceea tu, având îndrăzneală către Dumnezeu, Stăpânul tuturor, mijloceşte acestora, de la Dânsul, în viaţa aceasta sănătate trupească şi în veacul ce va să fie mântuire sufletească, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Făclie cu totul luminoasă fiind cinstitele tale moaşte, Mucenice mult-chinuite, pusă în sfeşnicul Bisericii şi luminând mult timp partea locului unde ai pătimit, după aceea, prin vrerea lui Dumnezeu şi prin stăruinţa unui drept-credincios domn, în ţara Moldovei adusă fiind, neîncetat luminează şi raze de minuni, spre toţi cei ce aleargă la ele cu credinţă, revarsă.
Pentru aceea şi noi de acelaşi dar împărtăşindu-ne, zicem ţie:
Bucură-te, rază a luminii celei neînserate şi gânditoare;
Bucură-te, că peste toate părţile cele de sub cer eşti luminător;
Bucură-te, luceafăr prealuminos al zilei celei neînserate;
Bucură-te, că şi la noi prin oarecare iconomie ai fost adus din altă parte;
Bucură-te, că şi acolo multă vreme razele ţi-au strălucit;
Bucură-te, că iarăşi înapoi ai venit prin vrerea lui Dumnezeu;
Bucură-te, smirnă totdeauna binemirositoare în Biserica lui Hristos;
Bucură-te, că împărtăşeşti de bună mireasmă pe toţi cei ce aleargă la tine;
Bucură-te, vas de mir neîmpuţinat şi de nenumărate vindecări încăpător;
Bucură-te, că împarţi îndeajuns tuturor celor ce au trebuinţă;
Bucură-te, că Împăratul cerurilor a vărsat peste tine slavă şi mare cuviinţă;
Bucură-te, că ne-ai îndestulat şi pe noi de darul tămăduirilor a tot felul de neputinţe;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 12-lea

Dar luând de la Dumnezeu, întru tot lăudate şi mult-pătimitorule Mucenice, vindeci pe toţi de tot felul de boli, nu numai trupeşti, ci şi sufleteşti; iar acum, stând înaintea lui Hristos, Cel ce te-a întărit pe tine spre pătimire, nu înceta mijlocindu-ne mântuire sufletească şi nouă, celor ce cu dragoste şi cu multă cucernicie facem pomenirea ta şi cântăm neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Lăudând, cântând şi fericind chinurile tale cele cu multă durere, răbdarea cea până în sfârşit, vitejia şi bărbăţia cea nebiruită ce ai arătat în trupul cel ca de diamant, pe care Hristos, purtătorul de biruinţă, l-a preaslăvit în cer şi pe pământ, şi nouă nevrednicilor ni l-a dăruit, Sfinte Mare Mucenice Ioane, zicem ţie acestea:
Bucură-te, că eşti împreună-locuitor şi petrecător cu oştile îngereşti;
Bucură-te, că eşti dus şi cu dragoste petrecut la locaşurile cele cereşti de cetele muceniceşti;
Bucură-te, că eşti încununat cu mărire de însăşi mâna Împăratului Hristos;
Bucură-te, că Însuşi Domnul te-a luat pe tine la odihna cea veşnică după multele pătimiri;
Bucură-te, că ţi-ai adunat comoară nejefuită în ceruri;
Bucură-te, că ai agonisit plată multă acum întru strălucirile sfinţilor;
Bucură-te, că în încercări şi nevoi eşti nouă tare ajutător;
Bucură-te, că eşti fierbinte solitor bucuriei şi slavei celei veşnice;
Bucură-te, că eşti izvor nedeşertat de vindecări neputincioşilor;
Bucură-te, că eşti o curgere neîncetată de mângâieri celor întristaţi;
Bucură-te, că prin tine avem nădejde a fi scăpaţi de toate relele întâmplări vătămătoare şi nefolositoare;
Bucură-te, că prin tine aşteptăm a dobândi bunătăţile cele de-a pururea fiitoare;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 13-lea

O, mult-pătimitorule al lui Hristos, Sfinte şi Mare Mucenice Ioane, primind această umilă rugăciune a noastră, ce se aduce ţie acum din inimă, ne izbăveşte pe noi de toate vătămările sufleteşti şi trupeşti, de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi şi de chinul cel veşnic, cu rugăciunile tale cele bine-primite de Dumnezeu, ca împreună cu tine în veacul ce va să fie, în locaşurile sfinţilor, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi iarăşi se zice Icosul 1: Îngerilor iubită şi plăcută a fost şi mai înainte..., Condacul 1: Apărătorului şi sprijinitorului creştinătăţii...,

Icosul 1

Îngerilor iubită şi plăcută a fost şi mai înainte de pătimire vieţuirea ta, purtătorule de chinuri al lui Hristos, Ioane. Căci cu trup material îmbrăcat fiind, viaţă îngerească pe pământ ai vieţuit, cu milostenii şi cu neîncetate rugăciuni, apoi şi cu chinuri. Pentru aceasta noi, după vrednicie, aceste laude aducem ţie:
Bucură-te, că, prin postirile şi rugăciunile tale cele necontenite, îngerilor te-ai asemănat;
Bucură-te, că prin milosteniile şi lacrimile tale pe demoni i-ai înfricoşat;
Bucură-te, că pe cei întristaţi i-ai mângâiat;
Bucură-te, că pe cei bolnavi i-ai ajutat;
Bucură-te, că în trup muritor te-ai arătat înger pământesc;
Bucură-te, căci cu mintea ai fost om ceresc;
Bucură-te, că din părinţi binecredincioşi ai răsărit;
Bucură-te, că dreapta credinţă până în sfârşit ai păzit;
Bucură-te, că din cetatea vestită Trapezunda ai ieşit;
Bucură-te, că prin toate faptele bune desăvârşit te-ai împodobit;
Bucură-te, că pe mare, neguţător iscusit ai fost;
Bucură-te, că neguţătoria sufletului bine ai chibzuit;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!

Condacul 1

Apărătorului şi sprijinitorului creştinătăţii, împotrivitorului şi surpătorului păgânătăţii, mucenicului celui de curând arătat, ostaşului lui Hristos celui adevărat, care ca un soare Bisericii Răsăritului a strălucit, şi pe credincioşi de veselie i-a umplut, toţi acum din suflet cântări de mulţumire şi de laudă să-i aducem, şi cu dorire să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!

şi se face otpustul.