vineri, 31 decembrie 2021

Acatistul recunostintei

 Condac 1



Drepte Impărate al tuturor veacurilor, care porţi cu mâna Ta fiece drum al vieţii oamenilor prin înţelepciunea Ta mântuitoare, îţi mulţumim pentru toate bunele lucrări ştiute şi neştiute pe care le faci, pentru viaţa de pe pământ şi pentru bucuria cerească a Impărăţiei Tale ce va să vină. Nu ne lipsi de mila Ta acum şi în veci pe noi ce-Ţi cântăm:

Mărire Ţie, Dumnezeule, în vecii vecilor.



Icos 1



Copil slab şi neajutorat m-am născut pe lume, dar Îngerul Tău şi-a întins aripile-i de lumină deasupra mea, păzindu-mi leagănul. De-atunci dragostea Ta îmi luminează mereu paşii, îndreptându-mă armonios către lumina veşnică. Copleşitoarele daruri ale înţelepciunii Tale s-au arătat cu glorie din însăşi întâia zi. Îţi aduc mulţumire Doamne şi cu toţi cei ce Te-au cunoscut, strig către Tine:

Mărire Ţie, ce m-ai chemat la viaţă,

Mărire Ţie, ce mi-ai arătat mie frumuseţea universului,

Mărire Ţie, ce mi-ai deschis înainte-mi cerurile şi pământul ca pe o eternă carte a înţelepciunii,

Mărire veşniciei Tale în mijlocul lumii pieritoare,

Mărire Ţie pentru milostivirea Ta văzută şi nevăzută,

Mărire Ţie pentru fiecare suspin al tristeţii mele,

Mărire Ţie pentru fiecare pas al vieţii mele, pentru fiece clipă de veselie,

Mărire Ţie, Dumnezeule, în vecii vecilor.



Condac 2



Doamne, ce bună gazdă eşti: cu vântul dăruit cu delicate miresme, cu munţii înălţându-se spre cer, cu apele reflectând ca nesfârşite oglinzi razele aurii ale soarelui, cu norii cei uşori. Toată suflarea şopteşte în taină, plină de tandreţe şi până şi păsările şi fiarele poartă însemnul dragostei Tale. Bine cuvântat este pământul mumă cu frumuseţea sa trecătoare, făcându-ne să însetăm pentru patria eterna unde frumuseţea veşnică ţi-o cântă clopote de sărbătoare: Aleluia!



Icos 2



M-ai adus Doamne în această viaţă ca într-un încântător paradis: cerul este un mare vas de azur din care cântă zvon de păsări; se-aude foşnetul pădurii şi muzica dulce a apelor, se simte aroma şi dulceaţa fructelor şi a mierii cu care ne hrănim. E bine să fii cu Tine pe pământ, e bine să fii oaspetele Tău.

Mărire Ţie pentru sărbătoarea vieţii,

Mărire Ţie pentru crinii înmiresmaţi ai văilor şi pentru trandafiri,

Mărire Ţie pentru minunata felurime de fructe şi poame,

Mărire Ţie pentru roua de dimineaţă lucind ca diamantele,

Mărire Ţie pentru bucuria înţelepciunii chemătoare la viaţă,

Mărire Ţie pentru tot ce e ceresc şi ne învaţă viaţa eternă,

Mărire Ţie, Dumnezeule, în vecii vecilor.



Condac 3



Fiece floare miroase prin puterea Sfântului Duh şi-şi arată prospeţimea culorii şi unda delicată a parfumului; frumuseţea măreţiei încape în tot ce e mărunt. Laudă şi cinste lui Dumnezeu care dă viaţă, care întinde pajiştea ca pe un covor înflorat, care încoronează câmpurile cu spicele aurii ale grânelor şi cu biserici de azur şi umple sufletul de bucuria contemplaţiei. Să ne bucurăm şi să-I cântăm deci: Aleluia!



Icos 3



Ce minunat eşti Tu, în triumfătorul festival al primăverii, când toată creatura revine la viaţă şi cu bucurie strigă către Tine pe mii de căi: Tu eşti izvorul vieţii, Tu victorie eşti peste moarte. Văile şi codrii ascultă cântecul privighetorii la lumina lunii în veştminte albe de nuntă. Întreg pământul îţi este mireasă aşteptând pe mirele nemuritor. Dacă Tu îmbraci până şi iarba în asemenea strai minunat, cum ne vei schimba Tu la faţă la vremea ce va să vină a Învierii, cum se vor face trupurile noastre lumină şi cum ne vor străluci sufletele!

Mărire Ţie, Care ai scos din întunecimea pămintului mulţime de culori, gusturi şi miresme,

Mărire Ţie pentru căldura şi mângâierea naturii toate,

Mărire Ţie ce ne-ai înconjurat cu miile Tale creaturi,

Mărire Ţie pentru adâncimea înţelepciunii Tale aflată în întreaga lume,

Mărire Ţie, îţi sărut cu evlavie urma pasului Tău invizibil,

Mărire Ţie Care ai aprins în calea noastra lumina strălucitoare a vieţii veşnice,

Mărire Ţie pentru speranţa frumuseţii nemuritoare, liniştitoare şi niciodată în ispită,

Mărire Ţie, Dumnezeule, în vecii vecilor.



Condac 4



Cum aduci Tu Doamne dulceaţă celor ce cugetă la Tine, cât de dătător de viaţă este cuvântul Tău Doamne. A vorbi cu Tine este mai mătăsos ca uleiul, mai dulce ca mierea. Ruga către Tine aduce viaţa în noi şi ne întraripează. Ce tremur cuprinde atunci inima, căci atâta măreţie, grandoare şi înţelepciune sălăşluiesc în natură şi în tot ce vieţuieşte. Unde nu eşti Tu este gol, dar unde esti Tu Doamne este bogăţia sufletului, un torent de viaţă: Aleluia!



Icos 4



Când amurgul coboară pe pământ şi pacea eternului somn începe să domnească împreună cu liniştea zilei tot mai palide, îţi văd sălaşul Tău înveşmântat ca lucitoare palate planând în lumina serii. Roşul de foc, aurul şi azurul vorbesc profetic despre frumuseţea de nedescris a lumii Tale şi strigă în triumf: Să mergem la Tatăl!

Mărire Ţie în liniştea serii,

Mărire Ţie Care ai îngăduit pace mare lumii,

Mărire Ţie pentru ultimele raze ale luminii soarelui,

Mărire Ţie pentru odihna şi darul somnului,

Mărire Ţie pentru prezenţa Ta în întuneric când lumea devine aşa de îndepărtată şi străină,

Mărire Ţie pentru adânca rugăciune ieşită din inima atinsă de Tine,

Mărire Ţie pentru făgăduinţa trezirii la bucuria Zilei fără de sfârşit a veşniciei Tale,

Mărire Ţie, Dumnezeule, în vecii vecilor.



Condac 5



Furtunile vieţii nu înspăimântă pe cel în a cărui inimă luceşte lumina focului Tău Doamne. De jur împrejur rău vremuieşte, este beznă, groază şi urlă vântul, dar în sufletul aceluia este pace şi lumină. Hristos este acolo şi inima Îi cântă Lui: Aleluia!



Icos 5



Văd cerurile licărind de stele. O cât de bogat eşti, cât de multă lumină ai! Veşnicia priveşte la mine prin razele lumilor îndepărtate. Sunt atât de mic şi neînsemnat dar Domnul este cu mine, mâna Sa iubitoare mă protejează oriunde.

Mărire Ţie pentru neîncetata grijă pentru mine,

Mărire Ţie pentru întâlnirile providenţiale cu oamenii,

Mărire Ţie pentru dragostea rudelor şi devotamentul prietenilor,

Mărire Ţie pentru blândeţea animalelor ce mă servesc,

Mărire Ţie pentru toate momentele luminoase din viaţă,

Mărire Ţie pentru strălucitoarele bucurii ale inimii,

Mărire Ţie pentru fericirea de a trăi, de a se mişca şi de a contempla,

Mărire Ţie, Dumnezeule, în vecii vecilor.





Condac 6



Ce mare şi aproape eşti Doamne în forţa tunetelor, cât de vizibilă este mâna Ta puternică în zig-zagul orbitor al fulgerelor. Strivitoare în măreţia Sa, vocea Domnului acoperă câmpurile şi murmurul pădurilor. Vocea Lui este în obârşia tunetului şi a ploii. Graiul Lui domneşte peste multele ape. Laudă Ţie când tunetul vulcanilor scuipă foc. Scuturi pământul ca pe o haină. Ridici valurile mării spre cer. Laudă Ţie Care smereşti mândria omului, scoţând din el strigătul de pocăinţă: Aleluia!



Icos 6



Când palatele pământului sunt deodată luminate de fulgerele ce aruncă foc, cât de mizerabile par apoi obişnuitele lor lumini. Tot aşa de orbitor îmi aprinzi Tu deodată sufletul în mijlocul timpurilor de bucurie din viaţa mea. Şi după strălucirea luminii Tale Doamne, care e ca fulgerul, beznă şi amăgire îmi par clipele mele de veselie. Şi sufletul meu grăbeşte în urmărirea Ta.

Mărire Ţie, dincolo de limitele celui mai glorios vis omenesc,

Mărire Ţie pentru neostenita noastră sete pentru Tine,

Mărire Ţie care ai insuflat în noi nemulţumirea în cele pământeşti,

Mărire Ţie care ne-ai învelit în delicatele raze ale luminii Tale,

Mărire Ţie care ai sfărâmat puterea spiritelor întunericului şi care ai condamnat la pieire orice fel de rău,

Mărire Ţie pentru arătările Tale, pentru fericirea de a simţi prezenţa Ta şi de a vieţui cu Tine,

Mărire Ţie, Dumnezeule, în vecii vecilor.



Condac 7



Se aude chemarea Ta într-o minunată alcătuire de sunete. Tu deschizi pentru noi grădina viitorului nostru paradis în cântece melodioase, cu tonuri armonioase, în farmecul timbrelor muzicii, în strălucirea unei mari creaţii de artă. Tot ce este cu adevărat frumos îmi poartă sufletul spre Tine într-o puternică chemare, şi îi dă forţa să cânte răpit: Aleluia!



Icos 7



Prin coborârea Duhului Sfânt ai iluminat gândirea artiştilor, poeţilor şi geniilor ştiinţei. Prin puterea subconştientului devenit-au apţi să înţeleagă legile Tale, deschizând pentru noi abisurile înţelepciunii Tale creatoare în duh profetic. Fără să vrea, lucrarea lor vorbeşte despre Tine; de cât de mare eşti în creaţiile Tale, de cât de mare eşti în adâncimile omului.

Mărire Ţie, care Ţi-ai manifestat nesfârşita-Ţi forţă prin legile universului,

Mărire Ţie, totul în natură este plin de orânduirile fiinţei Tale,

Mărire Ţie, pentru tot ce ne-a fost revelat prin bunătatea Ta,

Mărire Ţie pentru tot ce în înţelepciunea Ta ai păstrat ascuns,

Mărire Ţie pentru geniul minţii omului,

Mărire Ţie pentru tăria dătătoare de viaţă a muncii,

Mărire Ţie pentru limbile de foc ale inspiraţiei,

Mărire Ţie, Dumnezeule, în vecii vecilor.



Condac 8



Cât de aproape îmi eşti în zilele de boală; Tu Însuţi vizitezi pe cei suferinzi, Tu însuţi Te pleci peste patul lor şi inimile lor Îţi vorbesc. În timp de prigoană şi durere, Tu le luminezi sufletul în pace, le trimiţi neaşteptat ajutor. Tu eşti dragostea ce mângâie, caută şi vindecă. Ţie îţi aducem cântare: Aleluia!



Icos 8



Când eram copil şi Te-am chemat conştient pentru prima oară, Tu ai şi răspuns rugii mele şi sufletu-mi a cunoscut minunată pace. Apoi am înţeles că Tu eşti bun; binecuvântaţi fie cei ce Te caută. Am început prin a Te chema iarăşi şi iarăşi şi Te chem şi acum:

Mărire Ţie Care îmi împlineşti dorinţele când ele sunt bune,

Mărire Ţie Care veghezi peste mine zi şi noapte,

Mărire Ţie care vindeci rănile şi pierderile cu scurgerea tămăduitoare a timpului,

Mărire Ţie pentru Care nimic nu este pierdut fără speranţă căci Tu dai viaţă eternă fiecărui lucru,

Mărire Ţie Care ai făcut nemuritor tot ce este bun şi demn, care ai promis dorita noastră reunire cu cei ce au murit,

Mărire Ţie, Dumnezeule, în vecii vecilor.





Condac 9



De ce pare că întreaga natură zâmbeşte misterios în zilele de sărbătoare? De ce este sufletul plin la acel ceas de o minunată lumină fără asemănare cu orice de pe pământ? Cum de însăşi aerul din altar şi din biserică devine purtător de lumină? Aceasta este respiraţia duhului Tău, strălucirea luminii Taborului: cerul şi pământul Îţi cânta în aceste zile slavă: Aleluia!



Icos 9



Dupa ce m-ai îndemnat să servesc pe cei din jurul meu şi mi-ai umplut inima de smerenie, una din nenumăratele raze ale Tale căzut-a peste inima mea şi facutu-o-a de lumină purtătoare ca un fier în foc, când Ţi-am zărit faţa misterioasă şi de neperceput.

Mărire Ţie Care ai transfigurat viaţa noastră cu bunele lucruri pe care ne-ai învăţat a face,

Mărire Ţie Care ai întipărit o inefabilă dulceaţă peste toate ce ne laşi a percepe întru ale Tale,

Mărire Ţie Care fără greş Te aşezi unde domneşte bunătatea şi generozitatea inimii,

Mărire Ţie care ne trimiţi înfrângeri şi tristeţi ca astfel să fim sensibili la suferinţele altora,

Mărire Ţie Care recompensezi cu mărinimie valoarea însăşi a bunătăţii,

Mărire Ţie Care agreezi momentele noastre de elan,

Mărire Ţie care ai înălţat dragostea mai presus de orice pe pământ şi în ceruri,

Mărire Ţie, Dumnezeule, în vecii vecilor.



Condac 10



Pentru om ceea ce este sfărâmat nu mai poate fi refăcut, dar Tu poţi pune pe picioare pe cei cu conştiinţa cuprinsă de putregai; Tu refaci sufletul pierdut fără speranţă în toată splendoarea lui de la început. Nimic nu este cu neputinţă Ţie de a fi refăcut. Tu eşti numai dragoste. Tu eşti Creatorul dar şi Restauratorul. De aceea Ţie Îţi cântam laudă: Aleluia!



Icos 10



Dumnezeul meu, Care cunoşti căderea îngerului cel trufaş, mântuieşte-mă prin puterea darului Tău, nu mă lăsa să cad de la Tine, nu mă lăsa să mă îndoiesc de Tine. Ascute-mi auzul ca fiece minut al vieţii mele să aud vocea Ta tainică şi să Te chem pe Tine Care eşti prezent pretutindeni:

Mărire Ţie pentru providenţialele coincidenţe,

Mărire Ţie pentru darul prevestirilor,

Mărire Ţie pentru îndrumarea unei voci secrete înlăuntrul nostru,

Mărire Ţie pentru revelaţiile din vis şi din trezie,

Mărire Ţie Care distrugi planurile noastre nefolositoare,

Mărire Ţie Care prin suferinţă ne potoleşti arşiţa pasiunilor,

Mărire Ţie Care ne umileşti mândria inimii pentru ca să ne salvezi,

Mărire Ţie, Dumnezeule, în vecii vecilor.



Condac 11



Prin legătura de gheaţă a vârstelor vieţii mele şi ale lumii simt Doamne căldura răsuflării Tale sfinte; aud curgerea sângelui Jertfei Tale. Tu îmi eşti mereu în preajmă; mi s-a părut că mi s-a scurs timpul dar m-am înşelat. Zăresc crucea Ta – ai suferit-o din dragoste pentru mine. Sufletul meu stă smerit înaintea Crucii – acolo este triumful iubirii Tale şi al mântuirii. Laudele mele nu vor conteni în veci de veci: Aleluia!



Icos 11



Binecuvântat este cel ce va cina în Împărăţia Ta Doamne. Şi Tu deja m-ai admis Doamne la această fericire. De câte ori Ţi-ai întins Mâna Ta sfântă şi Trupul Tău în spre mine, de câte ori m-a acoperit Sângele Tău; ca un păcătos am luat acest dar prea sfânt dar am simţit iubirea Ta de negrăit şi deasupra tuturor fiinţelor.

Mărire Ţie pentru nepătrunsa putere, dătătoare de viaţă, a milei Tale,

Mărire Ţie Care ai înălţat Biserica Ta ca un refugiu pentru lumea doborâta de osteneală,

Mărire Ţie Care insufli în noi viaţă nouă prin apa dătătoare de viaţă a botezului,

Mărire Ţie Care redai puritatea imaculata a crinilor celor care se căiesc,

Mărire Ţie neepuizat abis al iertării,

Mărire Ţie pentru băutura vieţii, pentru pâinea eternei bucurii,

Mărire Ţie Care ne conduci spre ceruri,

Mărire Ţie, Dumnezeule, în vecii vecilor.



Condac 12



De multe ori am văzut oglindirea slavei Tale pe chipul celor morţi. Ce nepământeană frumuseţe şi bucurie emană din ei; cât de eterice şi imateriale le erau trăsăturile. Acesta estetriumful fericirii atinse şi al păcii, pentru că ei se întorc în linişte la Tine. La ora morţii mele rogu-Te luminează-mi şi sufletul meu, care Îţi cânt: Aleluia!



Icos 12



Cum să-Ţi aduc laudă Ţie Doamne? Eu nu am auzit cântarea heruvimilor. Acesta este doar darul sufletelor alese. Dar cunosc Doamne cum Te laudă natura căci iarna zărit-am tăcerea luminii lunii pe când întreg pământul liniştit se roagă Ţie, îmbrăcat în alb cu strălucirea zăpezii ca diamantele. Văzut-am cum soarele răsărind se bucură de Tine iar coruri de păsărele răsună în laude. Auzit-am codrul vorbind tainic despre Tine, apele murmurând şi corul de stele grăind despre Tine în armonioasa lor mişcare în spaţiul nemărginit. Dar ce este ararul meu prinos? Natura raspunde mereu rânduielilor Tale pe când eu zăbovesc. Şi totuşi cât mai sunt în viaţă şi văd dragostea Ta, doresc să-Ţi mulţumesc, să mă rog Ţie, să strig:

Mărire Ţie Care ne-ai arătat lumina,

Mărire Ţie care ne-ai iubit cu dragoste nemăsurată, adâncă şi cerească,

Mărire Ţie Care ne-ai înconjurat cu lumină, cu gazde de îngeri şi sfinţi,

Mărire Ţie, întru toate Sfinte Tată ceresc, care ne-ai chemat la împărăţia Ta,

Mărire Ţie, Duhule Sfânt, soarele dătător de viaţă pentru vremea viitoare,

Mărire Ţie pentru toate, o Sfântă Treime, cea prea darnică,

Mărire Ţie, Dumnezeule, în vecii vecilor.



Condac 13

Acatistul recunostintei ( conceput de parintele rus Grigori Petrov, inainte de a muri in închisoare în Siberia in 1940)

O prea darnică şi de viaţă făcătoare Treime, primeşte recunoştinţă pentru toate milostivirile Tale şi ne fă vrednici de darurile Tale sfinte ca înmulţind talentele sădite în noi de Tine să putem intra în împărăţia bucuriei veşnice a Domnului nostru cu lauda victoriei: Aleluia!

 Ce sa ma fac cu pacatele mele? Nu stiu; nu vede mintea mea cum m-as putea spala, cu ce m-as putea curati. Daca mi-ar trece prin cap sa ma spal cu valuri, nu mi-ar ajunge marile, râurile ar fi neîndestulatoare ca sa ma curete. Daca ma voi spala cu sângele si apa din coasta Fiului lui Dumnezeu, ma voi curati si îndurarile de Sus o sa se reverse asupra mea.
 
Sfantul Teofan Zavoratul,


joi, 30 decembrie 2021

PĂZEŞTE-MĂ DOAMNE



Domnul meu, păzește-mă de ispită,
Când s-o resping nu-s pregătită.
Păzeşte-mă, să nu păcătuiesc,
Eu, pe Numele Tău mă bizuiesc.

Înviorează-mi sufletul obosit,
De uneltirile duşmanului, lovit.
Scoate-mă, te rog, biruitoare,
În ziua când sunt la strâmtorare.

Păzeşte-mă ca pe lumina ochilor,
Scoate-mă din mâna vrăjmaşilor,
Izbăveşte-mă, te rog, de cel rău,
Ajută-mă să locuiesc în cortul Tău.

Păzeşte-mă de mândrie şi trufie,
Legea Ta, lumină vreau să-mi fie.
Prin Har sunt socotită neprihănită,
Prin dragostea Ta, am fost izbăvită.

Deschide-mi ochii, ca să văd bine,
Tot ce-ai făcut, Isus, pentru mine.
Să nu plutesc ca o frunză-n vânt,
Ajută-mă, să strâng din Cuvânt,

Comori nepreţuite, pentru suflet,
Să nu rătăcească al meu umblet.
Păzeşte-mă deasemenea de mândrie,
Să nu fiu sub a mândriei robie.

Luminează-mi ochii să nu fiu oarbă.
Păzeşte-mă ! Și voi fi fără prihană.
Ajută-mă să nu cad, să n-ajung să gem,
Dă-mi puterea, fără teamă, să Te chem.

Învaţă-mă, să înţeleg orânduirile Tale,
Să ştiu să împlinesc poruncile Tale.
Întăreşte-mi paşii, ţine-mă pe calea Ta,
Fă să strălucească peste mine, Faţa Ta!

AMIN 


Acum la final de an vreau să multumesc tuturor.... tuturor celor care mi-au fost alături şi care m-au inteles atunci când am påstrat tăcerea...... tuturor celor care au trecut prin viata mea.... care m-au invitat cum să nu fiu, şi celor de la care am avut de invatat cele mai frumoase lecții. 

Multumesc tuturor celor care nu m-au apreciat, pentru ca aşa am descoperit cât valorez. 

Multumesc tuturor celor care m-au rănit, pentru că acum stiu câtă putere am să iert şi să merg mai departe...

Multumesc tuturor pentru lecti..... pentru că de la toţi am invatat câte ceva..... 

Am invatat când să plec şi unde să rămân... 

Multumesc... 


 Spune întotdeauna ce simţi şi fă ceea ce gândeşti. Lasă-ţi orgoliul, orgoliul ucide şi e inutil de cele mai multe ori.

Dacă aş fi ştiut că e ultima oară când te văd, m-aş fi aruncat în braţele tale şi aş fi rămas aşa minute şi ore întregi, cu riscul de a te sufoca.
Dacă aş fi ştiut că e ultima oară când te văđ ieşind pe uşă, trecându-mi pragul, m-aş fi aruncat în faţa ei şi te-aş fi chemat înapoi să te sărut pe frunte şi să-ţi zic că-mi va fi dor de tine şi să mai rămâi. Măcar încă o oră. Dacă aş fi ştiut că e ultima oară când te aud, ţi-aş fi înregistrat vocea, să te ascult încă o dată şi încă o dată până la nesfârşit. Dacă aş fi ştiut că e ultima oară când te văd dormind, nu ţi-aş mai fi dat drumul din braţele mele şi aş păstra imaginea aia o eternitate.
Dacă aş fi ştiut că nu te voi mai vedea niciodată, ţi-aş fi spus ,,te iubesc", ,,îmi pare rău" şi cât însemni tu pentru mine, şi ţi-aş fi sărutat mâinile căzută la picioarele tale, cu riscul de a mă umili; mândria mea ar fi rămas mută.
Noi oamenii trăim cu impresia că e şi mâine o zi şi amânăm lucrurile cu adevărat importante pentru sufletul nostru. Dar dacă cumva mâine nu va mai veni, îţi spun acum cât te iubesc şi că niciodată nu te voi uita. Că te voi purta mereu în inima mea, oriunde m-ar duce căile vieţii.

Ne pierdem în existenţa cotidiană şi uităm sau n-avem timp să spunem persoanelor dragi cât înseamnă ele pentru noi. Nu-ţi garantează nimeni ziua de mâine. Azi poate fi ultima clipă când îl vei mai vedea pe omul iubit. Spune-i cât de important e el pentru tine şi toate gândurile şi sentimentele pe care le ai. Nu-ţi fie teamă. Nimeni nu-şi va aduce aminte de tine pentru gândurile tale secrete.

Oferă un zâmbet, îndeplineşte-i dorinţele, visele, îmbrăţişează-l de fiecare dată când pleacă ca şi cum ar fi ultima oară când îl mai vezi, petrece-ţi clipe frumoase alături de el, oferă-i timp şi atenţie. Fă-l fericit şi spune-i câtă nevoie ai de el. Nu mai aştepta.
Fă tu primul pas când vrei să te împaci cu un vechi prieten, Cere-ţi iertare oamenilor cărora le-ai greşit sau i-ai neglijat, mărturiseşte-i sentimentele persoanei de care eşti îndrăgostit în secret, fă-ţi timp pentru un telefon şi o vizită părinţilor tăi dacă nu mai locuieşti alături de ei. Spune-le zilnic cât îi iubeşti şi cât le eşti de recunoscător, acordă-le timp, ei trăiesc pentru tine, prin tine.

La revedere, 2021! Bine ai venit, 2022!


 Imi doresc mai multa rabdare si iubire

Sunt recunoscatoare pentru tot ce am,  ce am invatat .........

Aleg să fiu fericit, pentru că merit să fiu fericit. Aleg să fiu liniştit, pentru că sufletul meu merită linişte. Aleg să mă iubesc pentru că inima mea merită iubirea adevărată.

 Aleg in 2022 sa  învăț să comunic mai eficient cu cei din jur pentru că mi-am dat seama că uneori gândurile tale nu ajung în mod corect la ei. Trebuie să îți dai seama care este problema, dacă tu greșești în exprimare sau dacă ceilalți interpretează greșit cuvintele tale. Gândește-te cum ai vrea să perceapă ei mesajul tău și cum ar trebui să faci să îl transmiți exact sub acea formă.


ALEG  să devin un om mai bun, cu mai multe calități și cu mai mulți prieteni aproape.

Semne ca sufletul tau e obosit

 

1. Tot ce vrei să faci este să te odihnești



2. Te simți dezorientat


3. Ești extrem de emoțional





4. Te simți singur tot timpul


5. Te simți epuizat fizic

Acesta este cel mai confuz. Când sufletele noastre sunt obosite, suferim și unele condiții fizice, dar 

6. sunteți întotdeauna în alertă mare


7. Vrei să fugi de toate


8. Nu vă interesează să îi ajutați pe ceilalți


9. Nu poți da drumul trecutului


10. Nu te simți iubit



 Daca manânci peste masura, devii om pamântesc, fara suflet, sau trup fara suflet. Daca postesti, atragi harul Duhului Sfânt în tine, devii om duhovnicesc. Daca iei o hârtie poroasa fara s-o înmoi în apa, ea ramâne usoara si, într-o cantitate mai mica, poate fi ridicata în sus de vânt. Daca o treci prin apa, se îngreuiaza si poate cadea jos îndata. Asa e si cu sufletul. O, cât de mult trebuie sa ni-l pazim cu postul!

În uterul unei mame erau 2 bebeluși.
Primul l-a întrebat pe al doilea:
- Tu crezi în viață după naștere?
Celălalt a răspuns:
-Da, desigur. Trebuie să existe ceva după naștere. Probabil noi suntem aici ca să ne pregătim pentru ceea ce va fi mai tîrziu.
-Nonsens, a spus cel dintîi, nu există viață după naștere. Ce fel de viață ar fi asta?
Cel de al doilea a spus:
-Nu știu, dar va fi mai multă lumină acolo. Poate vom merge cu picioarele noastre și vom mînca cu gurile noastre. Poate va fi ceva ce nu putem înțelege acum.
Primul a spus:
-Este absurd. A merge e imposibil. Și să mîncăm cu gurile noastre? Ridicol! Cordonul ombelical ne aprovizionează cu hrană și tot ce avem nevoie. Plus, cordonul ombelical e așa de scurt. Viața după naștere este exclusă.
Al doilea a insistat:
-Bine, eu cred că este ceva dincolo și este diferit decît este aici. Poate nici nu vom avea nevoie de acest cordon.
Al doilea a răspuns:
-Nonsens. Și, în plus, dacă ar fi viață, de ce nu s-a întors nimeni de acolo? Nașterea este sfîrșitul vieții și după această nu e nimic decît întuneric, tăcere și uitare. Ne duce către nicăieri.
-Bine, nu știu, a spus al doilea, dar cu siguranță o vom întîlni pe MAMA și ea va avea grijă de noi.
Primul a spus:
-Mama? Tu chiar crezi că există mamă? Mă faci să rîd. Dacă există mama, atunci unde este ea?
Al doilea a spus:
-Ea este peste tot în jurul nostru. Noi suntem înconjurați de ea. Noi suntem EA. Noi locuim în EA. Fără de ea, lumea noastră nu ar fi putut exista.
Primul:
-Ei bine, nu o văd, așa că este logică că Ea nu există.
Al doilea a răspuns:
-Cîteodată, cînd stai în liniște și ascultare, cînd te concentrezi, poți să percepi prezența ei și poți să auzi vocea Ei plină de dragoste, chemîndu-ne de acolo de sus.


 Crucea este în Hristos si Hristos este pe Cruce. Crucea închipuie pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, rastignit si de aceea de semnul Crucii si chiar de umbra ei se înfricoseaza demonii, ca semn al lui Hristos Însusi, ca însasi umbra Celui rastignit. De aceea, introducerea Crucii în apa pentru sfintirea acesteia este un lucru deosebit de important; apa capata puteri vindecatoare si de izgonire a demonilor.
 

miercuri, 29 decembrie 2021

Cele 12 legi ale Universului ❤️


” 1. Marea lege
a. „Ce semeni, aia culegi!”. Aceasta este deasemenea cunoscută și ca „ Legea Cauză – Efect”
b. Orice oferi Universului, se va întoarce înapoi la tine;
c. Dacă ceea ce dorim este Fericire, Pace, Iubire, Prietenie, atunci vom avea parte de Fericire, Pace, Iubire și Prieteni Adevărați.
2. Legea creației
a. Viața nu se ÎNTÂMPLĂ, ci are nevoie de participarea noastră;
b. Suntem una cu Universul, atât pe interior cât și pe exterior;
c. Tot ce ne înconjoară ne oferă indicii asupra stării noastre de spirit;
d. Fii tu însuți și înconjoară-te cu ce vrei să ai prezent în viața ta.
3. Legea Oglindirii
a. Ceea ce refuzi să accepți, va continua pentru tine;
b. Dacă tot ceea ce vedem este un inamic, sau pe cineva cu o trăsătură de caracter pe care o considerăm negativă, atunci nu suntem prezenți într-o stare Înaltă de existență.
4. Legea Creșterii
a. „ Ești prezent în orice loc în care mergi ”.
b. Pentru a CREȘTE în spirit, noi înșine trebuie să ne schimbăm – și nu oamenii, locurile sau lucrurile din jurul nostru;
c. Singurul bun PERMANENT din viața noastră suntem noi înșine, iar acesta este singurul factor asupra căruia avem control;
d. Atunci când schimbăm ce și cine suntem din Inimă, viața noastră se va schimba în consecință.
5. Legea Responsabilității
a. Oricând este ceva în neregulă în viața mea, este ceva în neregulă cu mine;
b. Oglindim tot ceea ce ne înconjoară – iar ce ne înconjoară ne oglindește pe noi; acesta este Adevărul Universal.
c. Trebuie să ne luăm responsabilitatea propriei vieți.
6. Legea Conexiunii
a. Chiar dacă facem ceva aparent lipsit de consecință, este foarte important să îl ducem la capăt, deoarece totul este conectat în Univers;
b. Fiecare pas conduce la următorul;
c. Cineva trebuie să facă treaba de început, pentru a termina o misiune;
d. Primul pas are aceeași importanță ca și ultimul, deoarece este nevoie de ambii pentru a finaliza o treabă.
7. Legea Concentrării
a. Nu te poți gândi la doua lucruri în același timp;
b. Dacă ne concentrăm pe Valorile Spirituale, este imposibil să avem gânduri despre Lăcomie sau Nervozitate.
8. Legea Ospitalității
a. Dacă tu consideri ceva a fi adevărat, atunci cineva din viața ta va fi chemat pentru a demonstra acel adevăr;
b. Aici punem în practică tot ceea ce PRETINDEM că am învățat în PRACTICĂ.
9. Legea Timpului și Locului Prezent
a. Dacă privim înapoi să vedem ce a fost, ne privăm de beneficiul de a fi AICI ȘI ACUM;
b. Gânduri vechi, tipare vechi de comportament, vise vechi, toate ne împiedică din a avea altele noi.
10. Legea Schimbării
a. Istoria se repetă până învățăm lecția de care avem nevoie pentru a ne schimba Calea.
11. Legea Răbdării și Răsplatei
a. Orice răsplată are nevoie de o munca depusă inițial;
b. Recompensele de o importanță mai mare, vin dacă ești rabdător și persistent în munca ta;
c. Adevărata bucurie vine atunci când faci ceea ce ar trebui să faci, ca apoi sa aștepți răsplata să vina la timpul potrivit.
12. Legea Semnificației și a Inspirației
a. Primești înapoi doar ce ai investit;
b. Adevărata valoare a unui lucru este un rezultatul direct al energiei depuse;
c. Orice contribuție personală este, deasemenea, o contribuție pentru Întreg;
d. Cei care contribuie cu dragoste, aduc viață și inspirație Întregului. ”
Sursa internet

 

Legendele vâscului

 


Vâscul, căruia i se mai spune şi „creanga de aur”, este recunoscut drept simbol al Sărbătorilor de iarnă. În mitologiile europene, vâscul are un loc cu totul aparte, fiind considerată o plantă încărcată de magie, simbol al curăţeniei spirituale, al libertăţii şi armoniei, semn de bun augur al dragostei, apărător şi protector al casei şi al familiei.
Vâscul era considerat o plantă sacră atât de norvegieni şi druizii celţi, cât şi de indienii nord-americani. Atârnat deasupra uşii, vâscul aduce noroc în casă, bunăstare şi fericire. Vâscul îşi menţine prospeţimea verde şi în timpul iernii, rezistând la ger şi întuneric. Vechii germani credeau că această plantă provine direct din cer. Pentru că nu-şi pierde frunzele niciodată, ca şi bradul, se crede că aduce spor şi sănătate în familie şi în casă. Este simbol în stabilitatea şi fericirea cuplurilor de îndrăgostiţi, existând credinţa că o crenguţă de vâsc aduce cu ea un înger ce păzeşte dragostea.
Potrivit unei tradiţii mult răspândite (în special în ţările anglo-saxone) cei care se sărută de Crăciun sub o ramură de vâsc vor avea bucurie şi fericire.
Celţii au fost cei care au iniţiat un adevărat cult al acestei plante pe care o considerau de esenţă divină. În viziunea lor, cel mai preţios vâsc era cel crescut pe stejar – îl numeau „lacrima stejarului” şi însoţeau culegerea unui astfel de vâsc de ceremonii fastuoase. Druizii, preoţii celţi înveşmântaţi în alb, tăiau vâscul numai cu o seceră de aur, şi-l înveleau apoi cu grijă într-o mantie albă. Cu acel prilej se adunau ofrande şi se jertfeau doi tauri albi, înălţându-se rugi către zeii atotputernici, pentru a fi îndepărtate duhurile rele.
O altă legendă spune că Balder, fiul zeiţei norvegiene Frigga, ar fi fost ucis de o săgeată din vâsc. Lacrimile albe ale zeiţei l-au readus la viaţă, iar ea a binecuvântat planta. În alte legende medievale se spune că vâscul era atât de mult venerat, încât dacă doi duşmani se întâlneau din întâmplare sub un pom în care era vâsc, ei încetau imediat duşmănia şi se împăcau spre cinstirea vâscului, a cărui putere magică o recunoşteau astfel, , potrivit volumului „Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric (Editura Humanitas, 1997).
Vikingii divinizau vâscul, îl considerau un simbol al păcii, era ca un spirit ce-i proteja de cele rele. Grecii au spus că Eneas a păşit în lumea cealaltă pe o poartă deschisă cu o mlădiţă de vâsc. Romanii l-au aşezat sub formă de coroniţă pe capul zeiţei Diana, simbol al fertilităţii.
În ajunul Anului Nou, oamenii îşi împodobesc casele cu vâsc ca simbol al bucuriei şi pentru pacea sufletească. Sărutul sub vâsc este asociat pentru prima oară cu festivităţile organizate de greci cu ocazia Saturnaliilor, iar, mai târziu, cu tradiţiile primitive legate de căsătorie.
Acest obicei îşi avea originile în mai multe credinţe. Una dintre acestea era aceea că vâscul era un leac pentru fertilitate. De Crăciun, fiecare fată care stătea sub coroniţa de vâsc nu putea refuza sărutul. Acesta putea însemna iubire, prietenie sau noroc. Dacă fata rămânea nesărutată, avea ghinion în dragoste în anul următor şi nu se căsătorea.
Obiceiul mai spunea că de fiecare dată când un bărbat săruta o fată, trebuia să rupă şi una dintre bobiţele albe ale vâscului. După ce toate bobiţele au fost rupte, nimeni nu se mai săruta sub coroniţa de vâsc.
Chiar dacă semnificaţia strămoşilor a fost uitată, obiceiul sărutului sub vâsc este păstrat în multe ţări. Dacă un cuplu îndrăgostit se sărută sub vâsc înseamnă că va avea o relaţie lungă şi fericită. În ţările europene, acest obicei se practică în noaptea de Anul Nou.

duminică, 26 decembrie 2021







 

Vis de anul nou...

Mii de stele căzătoare
Văd pe cer, se văd în zare,
Pentru inimi noi vrăjite
Cu case împodobite
Ca lumea să le privească
Şi apoi să ne zâmbească,
Noaptea-n negură se pierd,
Pentru anul nou ce vine, eu cred.
Atunci milioane de cuvinte
Se vor rătăci în minte,
Cu urări dulci de iubire
Că mergem spre fericire.
Printre lacrimi se aşterne,
Sper, iubiri din nou eterne,
Un an nou fară despărţiri,
Spre bune gânduri fără rătăciri.
Mii de vise nesfârşite,
Calde, frumoase sau triste.
Şi aş vrea anul să fie
Dulce ca o poezie.

Cuviosul Ghelasie formula aceste invataturi in patru indemnuri scurte.

 Cuviosul Ghelasie formula aceste invataturi in patru indemnuri scurte.
Nu te alarma !

"Nu te alarma!", adica nu intra in panica, nu iti pierde incred erea in purtarea de grija a lui
Dumnezeu, indiferent de cat de grea este situatia prin care trebuie sa treci. Nu te pierde cu firea,
adica ramai cat se poate de linistit, indiferent de cate valuri ale vietii se napustesc asupra ta. Mai
ales in greutatile si necazurile vietii se vede grija lui Dumnezeu, atunci cand omul nu mai gaseste
nici o solutie de scapare.

Teama, frica, tulburarea gandurilor , pierderea linistii sufletesti si imputinarea cu rajului sunt trairi
ale celor care nu cred in Dumnezeu sau Il socotesc pe Acesta mu lt prea departe de aceasta lume
care pare parasita de El. Acestia se cred si se simt singuri.

Cuviosul Ghelasie spune: "Tine-te tare, fii rabdator, suferinta si boala sunt in Taina Crucii; stai cu
nadejde neclintita in Dumnezeu, in aceasta ras tignire vie." Ceea ce numeste parintele "Taina
Crucii" este tocmai planul de mantuire al lui Du mnezeu pentru fiecare dintre noi. Din nici o cale
de mantuire nu poate lipsi Taina Crucii

 Cuviosul Ghelasie formula aceste invataturi in patru indemnuri scurte.
Nu te alarma !

"Nu te alarma!", adica nu intra in panica, nu iti pierde incred erea in purtarea de grija a lui
Dumnezeu, indiferent de cat de grea este situatia prin care trebuie sa treci. Nu te pierde cu firea,
adica ramai cat se poate de linistit, indiferent de cate valuri ale vietii se napustesc asupra ta. Mai
ales in greutatile si necazurile vietii se vede grija lui Dumnezeu, atunci cand omul nu mai gaseste
nici o solutie de scapare.

Teama, frica, tulburarea gandurilor , pierderea linistii sufletesti si imputinarea cu rajului sunt trairi
ale celor care nu cred in Dumnezeu sau Il socotesc pe Acesta mu lt prea departe de aceasta lume
care pare parasita de El. Acestia se cred si se simt singuri.

Cuviosul Ghelasie spune: "Tine-te tare, fii rabdator, suferinta si boala sunt in Taina Crucii; stai cu
nadejde neclintita in Dumnezeu, in aceasta ras tignire vie." Ceea ce numeste parintele "Taina
Crucii" este tocmai planul de mantuire al lui Du mnezeu pentru fiecare dintre noi. Din nici o cale
de mantuire nu poate lipsi Taina Crucii.

 

Nu te contrazice !
"Nu te contrazice!", adica nu intra in conflict cu aproapele tau. Puterea mintii de a intelege un
anumit lucru, de a-si verifica prop ria stare si de a primi o invatatu ra este un dar de la Dumnezeu.
Astfel, tacerea, mai ales in intalnirile cu persoane care gandesc in mod diferit, este un semn al
intelepciunii.

Cand aproapele greseste, dar nu accepta sub nici un chip faptul ca se poate insela in faptele sau
gandirea lui, atunci nu mai are rost sa ne folosim de cuvinte sau argumente pentru a-l ajuta sa
inteleaga ce anume greseste. Mintea lui este deja mu lt prea incordata spre a se apara, deci nu mai
poate privi liber lucrurile.

Se intampla de multe ori ca acelasi lucru sa fie vazut de oameni in moduri diferite, in functie de
experientele si trairea fiecaruia. Trebuie sa stim ca nu este obligatoriu ca sa existe un singur mod
de a vedea un anumit lucru. Pot fi mai multe unghiuri bune de a privi acelasi lucru.

Prin contrazicere se cade foarte usor in mandrie, ia r de la mandrie si pana la aprinderea cu manie
impotriva aproapelui nu mai este decat foarte putin. Pentru aceasta, Cuviosul Ghelasie spunea:
"Cand esti manios si patimas, in loc sa te descarci, cere iertare, macar si formal, ca sa imblanzesti
fiarele patimii ce cauta sa te sfasie."

Tot spre a evita contrazicerea, parintele mai spunea: "Mare e taina tacerii care opreste dezbinarea
si caderea in stricaciunea pacatului, a neiubirii. Sa-ti asumi tu insuti vina ta si a celuilalt, dar sa nu
le diseci in toiul ispitei, sa nu te fixezi la el e, si sa le arunci in focul inchinarii tacute si
rabdatoare, ca sa arda si sa crape dracul maniei din tine

 

 Nu iti arata nevointa !
"Nu iti arata nevointa!", adica fii smerit si nu cau ta sa arati oamenilor ce fapte duhovnicesti te
intareste Dumnezeu sa implinesti. Acest indemn se trage din cuvantul Mantuitorului Iisus
Hristos, care zice:

"Luati aminte ca faptele dreptatii voastre sa nu le faceti inaintea oamenilor ca sa fiti vazuti de ei;
altfel nu veti avea plata de la Tatal vostru Cel din ceruri. Deci, cand faci milostenie, nu trambita
inaintea ta, cum fac fatarnicii in sinagogi si pe ulite, ca sa fie slaviti de oameni; adevarat graiesc
voua: si-au luat plata lor. Tu insa, cand faci milostenie, sa nu stie stanga ta ce face dreapta ta, ca
milostenia ta sa fie intr-ascuns si Tatal tau, Care vede in ascuns, iti va rasplati tie.

Iar cand va rugati, nu fiti ca fatarnicii carora le pl ace, prin sinagogi si prin colturile ulitelor, stand
in picioare, sa se roage, ca sa se arate oamenilor; adevarat grai esc voua: si-au luat plata lor. Tu
insa, cand te rogi, intra in camara ta si, inchizand us a, roaga-te Tatalui tau, Care este in ascuns, si
Tatal tau, Care vede in ascuns, iti va rasplati tie" (Matei 6, 1-6).

 Nu iti arata nevointa !
"Nu iti arata nevointa!", adica fii smerit si nu cau ta sa arati oamenilor ce fapte duhovnicesti te
intareste Dumnezeu sa implinesti. Acest indemn se trage din cuvantul Mantuitorului Iisus
Hristos, care zice:

"Luati aminte ca faptele dreptatii voastre sa nu le faceti inaintea oamenilor ca sa fiti vazuti de ei;
altfel nu veti avea plata de la Tatal vostru Cel din ceruri. Deci, cand faci milostenie, nu trambita
inaintea ta, cum fac fatarnicii in sinagogi si pe ulite, ca sa fie slaviti de oameni; adevarat graiesc
voua: si-au luat plata lor. Tu insa, cand faci milostenie, sa nu stie stanga ta ce face dreapta ta, ca
milostenia ta sa fie intr-ascuns si Tatal tau, Care vede in ascuns, iti va rasplati tie.

Iar cand va rugati, nu fiti ca fatarnicii carora le pl ace, prin sinagogi si prin colturile ulitelor, stand
in picioare, sa se roage, ca sa se arate oamenilor; adevarat grai esc voua: si-au luat plata lor. Tu
insa, cand te rogi, intra in camara ta si, inchizand us a, roaga-te Tatalui tau, Care este in ascuns, si
Tatal tau, Care vede in ascuns, iti va rasplati tie" (Matei 6, 1-6).

Nu blama raul !

"Nu blama raul!", adica nu il judeca pe aproapele tau cel patimas, care nu stie ce face. Nu omul,
ci diavolul este cel care face raul in lume. Rabdarea raului din jurul nostru este un semn al
apropierii noastre de Dumnezeu, care "face sa rasara soarele si peste cei rai si peste cei buni".

Parintele Ghelasie spune: "Trebuie sa inveti sa traiesti cu raul, sa-l iubesti, ca daca te lupti cu el,
il alimentezi, insa daca il iubesti (daca il scufunzi in iubirea si lu mina lui Dumnezeu), il distrugi,
moare. E o lupta rafinata in care trebuie sa lucrezi cu intelepciune, nu trebuie sa alimentezi raul in
nici un fel si, pentru aceasta, nu trebuie sa intri in contradictii si dispute."

Cuvant, in loc de testament !

"Vine un timp cand numai smerenia si dragostea conteaza, pe ele trebuie sa lucrezi. Rostul
suferintei este dumnezeiesc, ne pregateste de tre cere, ne apropie de Hristos, ne descopera, prin
aparenta lipsire de daru ri, cine suntem noi, cat de putina i ubire am intrupat. Sa pazim, deci,
smerenia, dragostea de Dumnezeu si de aproapele, caci, in fata bolii si a mortii raman smerenia si
iubirea, celelalte daruri intorcandu-se la Dumnezeu", zice Cuviosul Ghelasie de la Frasinei.

Acatistul ţării sfinte ortodoxe România


 



Condac 1   

Doamne Dumnezeule Atotfăcător, Te rugăm ocroteşte România şi dă-i conducători cu inima bună, care să iubească ţara, pământul strămoşesc şi neamul românesc; luminează-i pe români şi adu-i pe calea cea bună a sfinţeniei, până ce va veni Judecata de apoi. Te rugăm: Doamne Dumnezeule ai milă de poporul român şi ajută ţara sfântă ortodoxă România!  

Icos 1        

Doamne Dumnezeule Atotţiitor: Părinte, Cuvinte şi Duhule Sfinte, împreună cu Sfintele Puteri Cereşti şi Îngereşti, cu Maica Domnului şi cu toţi Sfinţii, scoate-ne din încercarile materiale şi spirituale în care suntem noi, cei care ne rugăm aşa:
Doamne Dumnezeule Cel Mare, izbăveşte-ne de toate relele şi ispitirile!
Doamne Dumnezeule Cel Atotputernic, apără-ne de toţi duşmanii văzuţi şi nevăzuţi!
Doamne Dumnezeule Cel Atotvăzător, ocroteşte-ne de tot răul din noi şi din preajma noastră!     
Doamne Dumnezeule Cel Mărinimos, ajută-ne nouă tuturor să mergem pe calea mântuitoare!
Doamne Dumnezeule Cel Adevărat, condu-ne pe calea adevărului spre Împărăţia Ta!
Doamne Dumnezeule Cel Minunat, scoate-ne pe noi din griji, din nevoi şi din necazuri!
Doamne Dumnezeule ai milă de poporul român şi ajută ţara sfântă ortodoxă România!

Condac 2   

De 2000 de ani suntem prădaţi de alţii, luaţi în robie, bătuţi de cei care au venit peste noi, dar nu ne-am pierdut nădejdea şi credinţa, ci cu multă smerenie creştină Îi cântăm Lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia! 

Icos 2        

De la începuturi s-a născut poporul român şi totodată şi creştin, care fiind dornic de sfinţire a înălţat sfinte biserici, troiţe, schituri şi mănăstiri. Unii au trăit în peşteri sau în munţi, dar întotdeauna s-au rugat la Tine, Părintele Luminilor, iar acum e rândul nostru să Te rugăm aşa:  
Doamne Dumnezeule Cel Luminos, luminează-ne viaţa, mintea, inima şi tot întunericul din noi!   
Doamne Dumnezeule Cel Atotfăcător, ajută-ne să ne întoarcem la frumuseţea cea dintâi!
Doamne Dumnezeule Cel Multmilostiv, binecuvintează ca cei bineplăcuţi Ţie să conducă România!  
Doamne Dumnezeule Cel Puternic, îndepărtează-i pe duşmanii românilor şi ai României!
Doamne Dumnezeule Cel Minunat, ajută-ne să fim ai Tăi, aici şi în veşnicie!
Doamne Dumnezeule Cel Atotbun, nu ne lăsa pe mâna celor iubitori de îmbogăţire şi de slavă deşartă!     
Doamne Dumnezeule ai milă de poporul român şi ajută ţara sfântă ortodoxă România!


Condac 3   

Mulţi flăcăi evlavioşi au pierit în luptele de apărare ale pământului românesc, dar mamele îndurerate nu şi-au pierdut credinţa în Dumnezeu, ci s-au rugat şi cu lacrimi au cântat: Aliluia! Aliluia! Aliluia! 

Icos 3        

Tineri şi bătrâni, flăcăi şi fete, mame şi copii, au fost robiţi de cei care au năvălit peste noi, iar bogăţiile ţării au fost duse peste hotare. Săraci şi oropsiţi fiind, cu credinţă ne rugăm Ţie din inimă aşa:     
Doamne Dumnezeule Cel Înţelept, izbăveşte-ne de jaful şi de sărăcia din ţara noastră!
Doamne Dumnezeule Cel Preacurat, curăţeşte ţara noastră de cei care fură şi ne duc de râpă!
Doamne Dumnezeule Cel Preamărit şi Lăudat, întăreşte ţara noastră binecuvântată de Tine!
Doamne Dumnezeule, Părintele Luminilor, luminează-ne calea spre Împărăţia Ta!
Doamne Dumnezeule Care ai ars jertfa cu foc din Cer, arde şi spinii păcatelor noastre!
Doamne Dumnezeule Cel Binecuvântat, binecuvintează-ne să fim împlinitori ai Voii Tale!         
Doamne Dumnezeule ai milă de poporul român şi ajută ţara sfântă ortodoxă România!

Condac 4   

Mult încercaţi fiind, noi nu ne-am pierdut nădejdea, credinţa, dragostea sfântă sau evlavia. Fiii şi fiicele poporului român s-au retras în peşteri sau în lăcaşuri sfinte şi din inimă I-au cântat Domnului: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 4        

Cu mâinile ridicate spre Cer şi cu inimile deschise spre Dumnezeu, cei care Ţi-au slujit, Doamne, s-au închinat cu credinţă, au cerut Har Sfânt şi ajutor pentru ţară şi pentru poporul român, zicând cu smerenie:        
Doamne Dumnezeule ai grijă de România, de poporul român şi de pământul strămoşesc!
Doamne Dumnezeule nu ne prăpădi cu urgiile ce vor fi să vie pentru păcatele noastre!
Doamne Dumnezeule dă-ne putere să-i învingem pe cei răi, străini de ţară şi de neam!
Doamne Dumnezeule dă-ne să avem gânduri bune, curate şi multă, multă pocăinţă!
Doamne Dumnezeule nu ne lăsa pe mâna vrăjmaşilor din ţară şi de pretutindeni!
Doamne Dumnezeule, întăreşte ţara noastră şi pe cei rău-voitori nu-i lăsa să o fărâmiţeze!
Doamne Dumnezeule ai milă de poporul român şi ajută ţara sfântă ortodoxă România!

Condac 5   

Te slăvim, Te lăudăm, Te cinstim, Îţi mulţumim pentru toate şi ne rugăm Ţie, Doamne Dumnezeule; şi deşi suntem păcătoşi nădăjduim la ajutorul Tău; şi smeriţi şi cu umilinţă Îţi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!      


Icos 5        

Toţi cei care Te cunosc pe Tine, Doamne, vor să-şi facă chip şi asemănare cu Tine, să aibă gândurile şi inimile curate, în toate să împlinească Poruncile Tale Dumnezeieşti, şi cu evlavie creştinească se roagă zicând:      
Doamne Dumnezeule Preaînţelept, înţelepţeşte-ne să înţelegem şi să urmăm învăţătura Ta!         
Doamne Dumnezeule Multiubitor, înmulţeşte iubirea noastră sfântă pentru Tine!
Doamne Dumnezeule Nemuritor, sfinţeşte-ne ca să câştigăm viaţa veşnică!
Doamne Dumnezeule Creator, fă ca toate creaţiile noastre să-Ţi fie bineplăcute Ţie!
Doamne Dumnezeule Multmilostiv, fă-ne milostivi cu tot ce e viaţă pe Pământ!
Doamne Dumnezeule Biruitor, scapă-ne de cei răi şi fă-ne să ne iubim ţara, pământul şi neamul românesc!        
Doamne Dumnezeule ai milă de poporul român şi ajută ţara sfântă ortodoxă România!

Condac 6   

Fiind zi sau noapte, iarnă sau vară, frig sau cald, ploaie sau secetă, vânt, arşiţă sau ger, noi toţi creştinii slăvim înţelepciunea, milostivirea şi dărnicia Ta, Doamne, şi din inimă Îţi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!      

Icos 6        

Creştinii ortodocşi din România Ţi s-au închinat cu umilinţă şi Te-au iubit întotdeauna Doamne; noi, cei trecători prin viaţa aceasta, ne rugăm pentru strămoşii şi pentru urmaşii noştri, şi cu credinţă spunem aşa:
Doamne Dumnezeule eşti nădejdea noastră cea mare!        
Doamne Dumnezeule eşti Stăpânul nostru Cel Tare! 
Doamne Dumnezeule eşti izvorul cunoştinţelor duhovniceşti!       
Doamne Dumnezeule eşti Sfinţitorul celor din Cer şi de pe Pământ!      
Doamne Dumnezeule eşti Apărătorul celor apăsaţi de dureri şi de nevoi!       
Doamne Dumnezeule eşti Învăţătorul şi Îndrumătorul nostru Cel Bun! 
Doamne Dumnezeule ai milă de poporul român şi ajută ţara sfântă ortodoxă România!

Condac 7   

Mulţi oameni nu Te cunosc, Doamne Dumnezeule, dar noi păcătoşii ne pocăim pentru păcatele noastre cele multe şi cu smerenie Te slăvim, Îţi mulţumim pentru toate, şi-Ţi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!      

Icos 7        

Văzând cât de minunată este toată creaţia Ta, Doamne, cu umilinţă, cu smerenie şi cu multă dragoste sfântă privim spre Cer, ne minunăm şi Te numim Atoatefăcător; cu frică şi cu evlavie să zicem aşa:    
Doamne Dumnezeule al Heruvimilor şi al Serafimilor!        
Doamne Dumnezeule al Îngerilor de-a dreapta şi de-a stânga Tronului Dumnezeiesc!
Doamne Dumnezeule al Arhanghelilor şi al Oştirilor Cereşti şi Îngereşti!      
Doamne Dumnezeule al Stăpâniilor şi al Începătoriilor!      
Doamne Dumnezeule al Domniilor şi al Scaunelor Cereşti!
Doamne Dumnezeule al Puterilor Cereşti şi Îngereşti şi al tuturor Sfinţilor!
Doamne Dumnezeule ai milă de poporul român şi ajută ţara sfântă ortodoxă România!

Condac 8   

Proorocii Te-au văzut, Drepţii Te-au cunoscut, Apostolii au luat învăţătură sfântă de la Tine, Doamne Iisuse Hristoase, Mucenicii s-au jertfit pentru credinţă, Cuvioşii fierbinte s-au rugat, cei neprihăniţi Te-au lăudat şi bine Te-au cuvântat, iar noi păcătoşii cu frică şi cu dragoste Îţi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 8        

Lumină binecuvântată ne-a adus Sfânta Evanghelie a Domnului Iisus Hristos, Cel care ne-a spus: Prin Mine veţi ajunge la Tatăl! Să luăm din cunoaşterea cea de Sus şi cu smerenie să ne rugăm zicând:
Doamne Dumnezeule Preabinecuvântat, binecuvintează ţara noastră, pământul ei şi neamul românesc! 
Doamne Dumnezeule Preamilostiv, milostiveşte-Te de strămoşii şi de urmaşii noştri!
Doamne Dumnezeule Cel Tare, întăreşte-ne în credinţa creştin-ortodoxă acum şi în viitor!
Doamne Dumnezeule Preasfânt, fă să fie o singură credinţă, o singură turmă şi un Păstor!
Doamne Dumnezeule Atotputernic, distruge dezbinarea ce se vrea în ţara noastră şi între noi, oamenii!       
Doamne Dumnezeule în Treime Sfântă Preaslăvit, ajută-ne să trăim cu toţii ca fraţii, în pace şi în armonie!      
Doamne Dumnezeule ai milă de poporul român şi ajută ţara sfântă ortodoxă România!

Condac 9   

Oamenii au primit învăţătura sfântă a Domnului Iisus Hristos şi mulţi s-au încreştinat; şi primind Sfintele Taine s-au luminat duhovniceşte şi plini de smerenie şi de umilinţă au cântat: Aliluia! Aliluia! Aliluia!        

Icos 9        

Înţelepciunea Dumnezeiască este mare; şi ştim, Doamne, că nouă celor mici şi neînsemnaţi ne poţi trimite raze sfinte pentru luminarea, curăţirea şi sfinţirea noastră. Îţi mulţumim, Doamne, şi ne rugăm aşa:     
Doamne Dumnezeule Preasfânt, sfinţeşte-i pe robii Tăi, oriunde s-ar afla!
Doamne Dumnezeule Preasfânt, sfinţeşte ţara noastră, pământul şi neamul românesc! 
Doamne Dumnezeule Preacurat, curăţeşte-i pe cei din România de acum şi din viitor!
Doamne Dumnezeule Preaînalt, înalţă-i la Ceruri pe cei care Te iubesc şi Te preamăresc!
Doamne Dumnezeule Preaînţelept, înţelepţeşte-ne pe toţi, ca să înţelegem lucrarea Ta sfântă!       
Doamne Dumnezeule Preaputernic, ajută-ne pe toţi ca lucrările noastre să-Ţi fie bineplăcute Ţie!  
Doamne Dumnezeule ai milă de poporul român şi ajută ţara sfântă ortodoxă România!

Condac 10 

Lumină din lumina Tatălui Ceresc ne-a adus Domnul Iisus Hristos prin învăţăturile Sale. Ne rugăm pentru mântuirea sufletelor noastre şi pentru ca cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu să-L caute, să-L afle şi să nu mai păcătuiască; să fim toţi binecuvântaţi cereşte; şi cu frică şi cu dragoste să-I cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 10      

Multe daruri sfinte au avut ucenicii Domnului Iisus, iar după Pogorârea Sfântului Duh, lucrând cu aceste daruri acestea s-au înzecit, s-au însutit, s-au înmiit. Doamne Dumnezeule, cu umilinţă Te rugăm aşa:    
Doamne Dumnezeule, dăruieşte-ne înţelepciunea cu care să desluşim tainele cunoaşterii cea de Sus!       
Doamne Dumnezeule, dăruieşte-ne smerenie, răbdare, modestie şi putere în credinţă!
Doamne Dumnezeule, dăruieşte-ne pace sufletească şi echilibru spiritual!
Doamne Dumnezeule, dăruieşte-ne iubire sfântă şi harul rugăciunii fierbinţi!
Doamne Dumnezeule, dăruieşte-ne vigilenţă, să scăpăm de cel rău şi de urmăririle sale diabolice!   
Doamne Dumnezeule, dăruieşte-ne iubire sfântă, să Te iubim nespus în inimile noastre!
Doamne Dumnezeule ai milă de poporul român şi ajută ţara sfântă ortodoxă România!

Condac 11 

Noi dorim să lucrăm pentru slava Ta, Doamne, şi pentru a face Voia Ta şi mult ne străduim să împlinim cuvântul Tău sfânt. De aceea cu smerenie şi cu iubire Îţi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!    

Icos 11      

Lucrătorii Tăi din Ceruri cântă neîncetat: Sfânt, Sfânt, Sfânt e Domnul Savaot! Plin e Cerul şi Pământul de Mărirea Sa! Noi, creştinii ortodocşi, Îi aducem Lui Dumnezeu laude şi cântări duhovniceşti şi ne rugăm zicând: 
Doamne Dumnezeule Preasfânt, întăreşte iubirea sfântă dintre noi, oamenii!
Doamne Dumnezeule Preabun, ajută la întregirea ţării noastre şi a pământului românesc!
Doamne Dumnezeule Preasfânt, sfinţeşte poporul român, ţara noastră şi tot pământul ei!         
Doamne Dumnezeule Preasfânt, sfinţeşte-i pe toţi românii, de aici şi de pretutindeni!
Doamne Dumnezeule Preaputernic, întăreşte credinţa creştin-ortodoxă la noi şi în toată lumea!       
Doamne Dumnezeule Preamilostiv, ajută-i pe toţi oamenii să se sfinţească şi să se mântuiască!
Doamne Dumnezeule ai milă de poporul român şi ajută ţara sfântă ortodoxă România!

Condac 12 

Rugându-ne Ţie, Doamne, aşteptăm ca prin milostivirea Ta noi, românii, să ne izbăvim din nevoi şi din necazuri, să scăpăm de toţi înşelătorii şi profitorii, de toţi cei care ne mint şi ne asupresc, ne dezbină şi ne jefuiesc; aşteptăm reîntregirea ţării şi a Bisericii noastre creştine şi cu dragoste cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 12      

Să ne pocăim mai mult pentru păcatele noastre cele multe, că suntem vrednici de plâns! Gândindu-ne că suntem zidirea Ta, Doamne, Te rugăm să ne ajuţi să rămânem pe calea Ta, să scăpăm din plasele ispititorului, ca mântuindu-ne sufletele, de pe noul pământ românesc, de Tine binecuvântat, să-Ţi cântăm în veci: Osana! 
Doamne Dumnezeule, Te rugăm Milostiv să ne fii nouă, păcătoşilor!
Doamne Dumnezeule, nu ne lăsa în părăsire pe noi, robii Tăi, deşi suntem nevrednici!
Doamne Dumnezeule, fii milostiv şi cu urmaşii noştri de acum şi din viitor!
Doamne Dumnezeule, ai grijă de noi, că suntem năpăstuiţi de cei iubitori de slavă deşartă!
Doamne Dumnezeule, ai grijă de România, că mulţi vor s-o împartă şi s-o distrugă material şi spiritual!
Doamne Dumnezeule, luminează-ne, întăreşte-ne în credinţă şi ajută-ne să facem Voia Ta!         
Doamne Dumnezeule ai milă de poporul român şi ajută ţara sfântă ortodoxă România!

Condac 13 (de 3 ori) (apoi icos 1 şi condac 1)  

Doamne Dumnezeule Atoatefăcător, nu ne lăsa pe noi românii să ne pierdem şi nu lăsa ca România să fie distrusă sau împărţită după bunul plac al celor mândri, lacomi şi iubitori de slavă deşartă, ci îndură-Te, pentru rugăciunile Maicii Preacurate şi ale tuturor Sfinţilor Tăi, ca împreună să-Ţi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!      

 

 

 

Rugăciune pentru România

 

Doamne Dumnezeule Preamilostiv nu ne lăsa pe noi românii să ne pierdem şi nu lăsa ca România să fie distrusă sau împărţită după bunul plac al celor mândri, răi şi lacomi, ci înconjoară ţara noastră cu Sfinte Puteri Cereşti şi apăr-o de toţi răufăcătorii doritori de îmbogăţire şi de slavă deşartă, şi îndură-Te de noi pentru rugăciunile Preasfintei Fecioare Maria, ale tuturor Sfinţilor şi a tuturor celor care în rugăciune ne poartă spre Tine. Te rugăm Doamne apără-ne de năvălirea altor neamuri asupra noastră şi de cei ce vor să ne prigonească pentru credinţa noastră creştin-ortodoxă; apără-ne de potopul care va fi să vină pentru multele noastre păcate, de cutremurele devastatoare, de vijeliile păgubitoare aducătoare de moarte şi de gerurile năpraznice; apără-ne de ploile rele aducătoare de grindină, de fulgerele şi de trăznetele ucigătoare, de secetă, de inundaţiile de orice fel şi de arșiță pârjolitoare; apără-ne de radiaţiile ucigătoare de pe Pământ şi din afara Pământului, de molimele şi de bolile grele fără de leac şi de orice rău îngrozitor care ameninţă viaţa pe Pământ și mântuirea noastră şi ajută-ne nouă tuturor să fim cu Tine aici şi în veşnicie! Îţi mulţumim Doamne pentru viaţă şi pentru tot belşugul de daruri pe care îl reverşi asupra noastră în fiecare clipă şi Te rugăm ca în tot şi în toate să fie Voia Ta, Doamne, iar nouă să ne dai puterea şi întărirea să le ducem fără cârtire pe toate, câte vor fi să fie prin Voia Ta! Slavă Ţie Doamne, Dumnezeul nostru, slavă Ţie! Amin!

 

 

Cel mai citit articol Formarea corpului haric https://viataeundans.blogspot.com/2023/06/formarea-cor