De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.
Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:
Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.
Slavă...
Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.
Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:
Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.
Apoi:
Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.
Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu fă-cut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;
Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;
Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;
Și a înviat a treia zi, după Scripturi.
Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;
Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.
Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.
Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;
Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;
Aștept învierea morților.
Și viața veacului ce va să fie. Amin.
Doamne, miluiește (de 12 ori).
Apoi:
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).
(Troparul)
Doamne, miluiește (de trei ori).
Apoi:
Psalmul 50
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.
Condacul 1
Vas ales al lui Dumnezeu şi sfeşnic al Luminii Celei neapropiate te-ai arătat lumii, Sfinte Prorocule Daniel, învrednicindu-te prin viaţa sfinţită a proroci cele viitoare. Pentru aceasta, ca pe un iconom al tainelor dumnezeieşti şi organ al Duhului Sfânt, te cinstim pe tine, cântând: Aliluia!
Icosul 1
Născut
din neam regesc în Vitora de sus, ai fost dus rob de mic copil din
Iudeea în Babilon, împreună cu Ioachim, împăratul Iudeii. Iar darul lui
Dumnezeu s-a revărsat din fragedă vârstă în inima ta. Prin minunata
judecată ai izbăvit de moarte pe femeia lui Ioachim, Suzana cea curată,
din mâinile judecătorilor nedrepţi şi desfrânaţi. Pentru aceasta strigăm
ţie:
Bucură-te, revărsat de zori al înţelepciunii;
Bucură-te, din pruncie dăruit cu cinstea bătrânilor;
Bucură-te, ştiutor al celor ascunse;
Bucură-te, cumpănă a dreptăţii dumnezeieşti;
Bucură-te, arc întins de dreapta lui Dumnezeu;
Bucură-te, rază purtătoare de lumină cerească;
Bucură-te, stâlp al fecioriei şi al întregii înţelepciuni;
Bucură-te, grabnic ajutător al celor ce-şi pun nădejdea în Domnul;
Bucură-te, că legea Lui s-a arătat în inima ta vieţuind;
Bucură-te, făclie risipind întunericul necunoştinţei;
Bucură-te, că descoperi şi ruşinezi tot sfatul viclean;
Bucură-te, flacără a Duhului ce arzi pe slujitorii patimilor;
Bucură-te, Sfinte Prorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 2-lea
Frumos la chip şi iscusit în toată înţelepciunea, cunoscător a toată ştiinţa, cu adâncă putere de pătrundere şi plin de râvnă ai fost ales să slujeşti în palatul regelui Babilonului, împreună cu cei trei tineri, Anania, Azaria şi Misail. Iar tu, ca şi aceştia, păzindu-ţi curăţia vieţii şi credinţei, slujeai din toată inima Domnului, Căruia Îi aduceai neîncetată cântare: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Frumuseţea
izvorâtă din dragostea de Dumnezeu a strălucit pe faţa ta şi a
Sfinţilor trei tineri, Sfinte Prorocule Daniel, când cu postul de suflet
hrănitor aţi covârşit pe tinerii ce mâncau la masa regelui. Căci după
zece zile arătând mai frumoşi şi mai graşi la trup decât aceştia,
căpetenia famenilor v-a îngăduit să vă păziţi în legea cea
binecuvântată.
Bucură-te, floare a postirii şi rugăciunii curate;
Bucură-te, vitejească lepădare de sine pentru slava lui Dumnezeu;
Bucură-te, neclintită credincioşie în Cuvântul Lui;
Bucură-te, închinare, zbor al inimii către cer;
Bucură-te, inimă învăpăiată de dumnezeiescul dor;
Bucură-te, cunună neveştejită;
Bucură-te, că, alegând calea cea strâmtă, te-ai îmbrăcat cu putere de sus;
Bucură-te, desfătare de duhovniceasca hrană;
Bucură-te, împlinire a voii dumnezeieşti;
Bucură-te, biruinţă asupra poftei şi întinăciunii;
Bucură-te, dezlegare de robia lor cea cumplită;
Bucură-te, tărie a credinţei şi nădejdii celei după Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Prorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 3-lea
Binecuvântarea lui Dumnezeu s-a revărsat asupra ta şi a celor trei tineri, căci El v-a dat ştiinţă şi pricepere în orice scriere, precum şi belşug de înţelepciune, iar tu, Sfinte Prorocule Daniel, puteai tâlcui vedeniile şi visele în lumina Duhului Sfânt, întru Care îngereşte cântai: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Pe
nimeni n-a aflat mai înţelept regele ca pe tine şi pe Anania, Azaria şi
Misail. În toate întrebările asupra cărora el cerea dezlegare, când era
vorba de înţelepciune şi pricepere, vă găsea de zece ori mai isteţi
decât magii şi prezicătorii din tot regatul.
Bucură-te, cuget îngrădit cu puterea Duhului;
Bucură-te, pajişte înflorită a înţelepciunii;
Bucură-te, vistierie dumnezeiască;
Bucură-te, înălţime a cunoştinţei de Dumnezeu;
Bucură-te, adânc al smereniei;
Bucură-te, izvor de har pururea curgător;
Bucură-te, covârşire a înţelepciunii omeneşti;
Bucură-te, ruşinare a falsei înţelepciuni vrăjitoreşti;
Bucură-te, cuvânt deopotrivă strălucitor cu viaţa minunată;
Bucură-te, grabnic ajutor întru îndreptarea vieţilor;
Bucură-te, pârghie a înţelepciunii ce surpi rătăcirea;
Bucură-te, călăuză duhovnicească în labirintul patimilor;
Bucură-te, Sfinte Prorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 4-lea
Un vis a tulburat duhul regelui Nabucodonosor, încât a poruncit să se piardă toţi înţelepţii de nu-i vor spune visul împreună cu tâlcuirea lui. Ca nişte peşti fără de glas au rămas toţi tâlcuitorii de semne şi vrăjitorii păgâni, numai tu, Sfinte Prorocule Daniel, ai cerut cu îndrăzneală vreme să descoperi taina. Iar dând de ştire prietenilor tăi Anania, Azaria şi Misail, aţi rugat fierbinte milostivirea lui Dumnezeu şi împreună aţi cântat: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Atunci
ţi s-a descoperit, Sfinte, taina, într-o vedenie de noapte, şi ai
binecuvântat pe Cel Atotputernic. Munte înţelegător ai văzut pe
Preacurata, Pururea Fecioara din care S-a tăiat, nu de mână, Piatra din
capul unghiului, Hristos Dumnezeu. Şi iată, piatra a zdrobit chipul cu
capul de aur, pieptul şi braţele de argint, pântecele şi coapsele de
aramă, picioarele o parte de fier şi alta de lut, chip al înşelăciunii
ascunse în curgerea vremelniciei. Iar Piatra ce s-a făcut munte înalt şi
a umplut pământul ai arătat-o lămurit drept venirea Împărăţiei lui
Dumnezeu.
Bucură-te, vestitor al Întrupării lui Hristos;
Bucură-te, că ai însemnat mai dinainte naşterea lui Dumnezeu din Fecioară;
Bucură-te, zugrav prin cuvânt al dumnezeieştilor taine;
Bucură-te, far ce descoperi gândurile inimii;
Bucură-te, piatră a cunoştinţei de Dumnezeu;
Bucură-te, vedere a celor mai presus de cuvânt;
Bucură-te, condei al Duhului ce scrie iscusit;
Bucură-te, spic ce rodeşti Bisericii pâinea cea cerească;
Bucură-te, fiu şi moştenitor al Împărăţiei;
Bucură-te, frumuseţe a dreptei cinstiri de Dumnezeu;
Bucură-te, strugure copt ce izvorăşti vin de nemurire;
Bucură-te, povăţuitorule în cele de taină;
Bucură-te, Sfinte Prorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 5-lea
Căzând cu faţa la pământ, împăratul s-a închinat înaintea ta, Sfinte Prorocule Daniel şi a mărturisit că Dumnezeul tău este Dumnezeul dumnezeilor şi Stăpânul regilor, Descoperitorul tainelor, Cel Căruia se cuvine a-I cânta întreit sfânta cântare: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Chipului
de aur făcut mai apoi de rege nu te-ai închinat nici tu, nici cei trei
tineri care, pârâţi fiind, au fost aruncaţi în foc pentru mărturisirea
dreptei credinţe. Dar văpaia în rouă s-a prefăcut prin venirea Celui
asemenea Fiului lui Dumnezeu, de a Cărui vedere te-ai bucurat cu duhul,
slăvindu-L şi binecuvântându-L.
Bucură-te, mărturisitorule preacinstite;
Bucură-te, îndreptătorule al credinţei;
Bucură-te, icoană insuflată;
Bucură-te, cârmaci iscusit al puterilor sufletului;
Bucură-te, că ne călăuzeşti la limanul pocăinţei;
Bucură-te, pahar al înţelepciunii şi dragostei de Dumnezeu;
Bucură-te, că din el ne dăruieşti şi nouă, celor însetaţi;
Bucură-te, rug aprins de harul dumnezeiesc;
Bucură-te, că venirea lui Hristos a stins văpaia păcatului cu roua veşniciei;
Bucură-te, risipire a deşartei slave a lumii;
Bucură-te, ramură de măslin purtată de porumbiţa Duhului;
Bucură-te, rugătorule pentru izbăvirea din cuptorul ispitelor;
Bucură-te, Sfinte Prorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 6-lea
I-ai prorocit, Sfinte Daniel, lui Nabucodonosor alungarea dintre oameni, locuirea între fiarele câmpului şi asemănarea cu ele vreme de şapte ani, până va cunoaşte că Cel Preaînalt are stăpânirea asupra împărăţiilor. Iar regele, neascultând de a-şi răscumpăra păcatele prin fapte de dreptate şi milostenie, prorocia s-a împlinit întocmai. După acest răstimp, mintea i-a venit din nou şi a suit iarăşi la ocârmuire, aducând Domnului binecuvântare, laudă şi preamărire şi cântând: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Regele
Baltazar a necinstit sfintele vase luate din templul Ierusalimului şi a
preamărit idolii nesimţitori. Atunci i s-au arătat degetele unei mâini
de om, care scria în faţa sfeşnicului, pe peretele palatului. Tulburat
cu duhul, şi cum nici unul din înţelepţii săi nu putea citi scrisul,
nici să-i facă cunoscut înţelesul, te-a întrebat pe tine. Iar tu i-ai
prorocit grabnicul sfârşit al lui şi al regatului, pentru trufia inimii,
măcar că ştia cele săvârşite de Dumnezeu cu tatăl său, Nabucodonosor.
Bucură-te, certarea celor care se încred cu trufie în propriile lor puteri;
Bucură-te, lanţ de aur al ascultării de Dumnezeu;
Bucură-te, că ne întinzi veşmântul smereniei;
Bucură-te, îndrăzneală prorocească;
Bucură-te, chemare spre dreptate şi milostivire;
Bucură-te, ieşire la lumină din împietrirea duhului;
Bucură-te, ridicare a privirii la cer, cu darul Domnului;
Bucură-te, că ţi-ai făcut mintea casă a nepătimirii;
Bucură-te, binecuvântare a îndelungii răbdări dumnezeieşti;
Bucură-te, ploaie tămăduitoare a rugăciunii curate;
Bucură-te, sabie în mâna Cuvântului lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Prorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 7-lea
În vremea lui Darius medul, la sfatul dregătorilor pizmaşi, nebună poruncă s-a dat ca oricine s-ar ruga vreme de treizeci de zile altui dumnezeu sau om în afară de rege să fie aruncat în groapa cu lei. Dar tu, Sfinte Prorocule, în faţa ferestrei deschise înspre Ierusalim, în fiecare zi îngenuncheai de trei ori, te rugai şi lăudai pe Dumnezeu ca şi mai înainte, neîncetat cântând: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Găsind
bun prilej, dregătorii l-au silit pe Darius, măcar că nu voia să te
piardă pe tine, Sfinte, şi ai fost aruncat în groapa cu lei, pe care
regele a pecetluit-o, însuşi nădăjduind că Dumnezeul Căruia I te
închinai şi Îi slujeai Te va scăpa. Iar dimineaţa a alergat la groapă şi
te-a găsit nevătămat, căci îngerul Domnului astupase gurile leilor.
Atunci regele, bucurându-se, a mărturisit în scris la toate popoarele
atotputernicia şi veşnica slavă a Dumnezeului Celui viu, în cer şi pe
pământ.
Bucură-te, jertfă curată lui Dumnezeu;
Bucură-te, inimă făcută altar;
Bucură-te, neîncetată pomenire a Domnului;
Bucură-te, că prin întreita îngenunchere arătai dreapta slăvire a Sfintei Treimi;
Bucură-te, întoarcere a minţii spre Răsăritul cel de sus;
Bucură-te, izbăvire din groapa păcatelor;
Bucură-te, că astupi gurile vrăjmaşilor nevăzuţi care vor să ne sfâşie;
Bucură-te, păstor leilor şi împreună locuitor cu îngerii;
Bucură-te, cetate întărită a Duhului;
Bucură-te, fântână sfinţită de iubirea dumnezeiască;
Bucură-te, bună vestire a slavei lui Dumnezeu;
Bucură-te, râu de tămăduiri minunate;
Bucură-te, Sfinte Prorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 8-lea
Înfricoşată
vedenie s-a arătat ţie, Sfinte Prorocule Daniel, în Babilon, despre
împărăţii ce aveau să fie, închipuite prin fiare, apoi despre Antihrist,
sfârşitul veacurilor şi Înfricoşata Judecată. Aşa te-ai învrednicit a
privi pe Cel vechi de zile şezând pe tronul măririi, în haine albe ca
zăpada, părul capului curat ca lâna, tronul Său flăcări de foc, roţile
Lui foc arzător.
Un râu de foc se vărsa şi ieşea din El; mii de mii Îi slujeau şi miriade de miriade stăteau înaintea Lui cântând: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Judecătorul
s-a aşezat şi cărţile au fost deschise, iar fiara cu hulitoare gură,
căreia i se dăduse putere să asuprească pe sfinţii lui Dumnezeu, voind
să schimbe sfintele sărbători şi porunci, a fost omorâtă şi trupul ei
dat focului. Şi iată, pe norii cerului venea Cineva ca Fiul Omului,
Căruia I s-a dat de către Tatăl stăpânirea, slava şi Împărăţia în vecii
vecilor.
Bucură-te, comoară a trezviei duhovniceşti;
Bucură-te, că ne arăţi teama de Dumnezeu ca pe începutul înţelepciunii;
Bucură-te, că sfârşitul ei e dragostea şi pătimirea pentru El;
Bucură-te, izvor de tămăduire al patimilor ascunse;
Bucură-te, iubire lămurită ca aurul în topitoare;
Bucură-te, înaintevedere a celor de taină;
Bucură-te, ajutătorule în războiul nevăzut;
Bucură-te, floare a Pomului Vieţii;
Bucură-te, că ai băut din apa vie a cunoştinţei de Dumnezeu;
Bucură-te, că ai cunoscut că Tatăl şi Fiul una sunt;
Bucură-te, oglindă curată a Duhului;
Bucură-te, trâmbiţă a Iubirii Sfintei Treimi;
Bucură-te, Sfinte Prorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 9-lea
Sfântul Arhanghel Gavriil ţi-a tâlcuit alte două înfricoşătoare vedenii despre tainele mântuirii şi mânia lui Dumnezeu ce va să fie. Ţi s-au descoperit, Sfinte, venirea Domnului Iisus Hristos şi pătimirile Celui fără de vină, pecetluirea prorociei şi plinirea Legii, dărâmarea Templului şi darurile mai presus de cuget ale harului, venirea lui Antihrist în vremea covârşirii păcatelor, despre călcarea celor sfinte şi adevărate şi războiul ce-l va face sfinţilor, cum în vreme de pace va doborî mulţi aleşi şi va fi nimicit nu de mână omenească. Pentru acestea, cu frică şi cutremur ne închinăm lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Însuşi
Cel ce avea înfăţişarea Fiului Omului ţi-a dat tărie spre a îndura
strălucirea slavei Lui. El ţi-a descoperit cum celui batjocoritor de
cele sfinte i se va da putere să pună urâciunea pustiirii în locul
jertfei celei de fiecare zi, prigonind, ucigând sau înşelând pe mulţi
dintre cei aleşi ca să se lămurească, să se curăţească şi să se albească
până la sfârşitul vremii. Apoi va veni cumplitu-i sfârşit, când se va
arăta marele voievod Mihail şi va fi mare strâmtorare, dar poporul
drept-credincios va fi mântuit. Iar cei ce dorm în ţărâna pământului vor
învia, unii la viaţa veşnică, alţii spre ocară şi suferinţă veşnică. Şi
cei înţelepţi vor lumina ca strălucirea cerului, iar cei care vor fi
călăuzit pe mulţi pe calea dreptăţii vor fi ca stelele în vecii vecilor.
Bucură-te, luceafăr al Bisericii ce risipeşti negura înşelării;
Bucură-te, păzire a inimii de deşertăciunea păcatului;
Bucură-te, că înţelegem gândul trufaş ca pe chipul urâciunii pustiirii;
Bucură-te, noian de lacrimi şi închinare ce alungi cugetul făţarnic;
Bucură-te, stăruinţă în post şi rugăciune pentru milostivirea Domnului;
Bucură-te, tămăduire şi mângâiere ce vin din suferinţa pentru Hristos;
Bucură-te, purtare a Crucii şi urmare a lui Hristos;
Bucură-te, ferire de cursele unei păci înşelătoare;
Bucură-te, că, fiind războiţi de patimi, căutăm pacea de sus;
Bucură-te, aleasă cuviinţă în faptă şi în cuvânt;
Bucură-te, smerenie ce ai mintea lui Hristos;
Bucură-te, că darul cel mai de preţ ce ţine lumea e Sfânta Jertfă a Domnului Iisus;
Bucură-te, Sfinte Prorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 10-lea
Pe idolul Bel, căruia îi aduceau jertfă babilonienii, l-ai surpat, vădind înşelăciunea preoţilor păgâni. Căci presărând cenuşă, ai arătat urmele paşilor lor în templul pecetluit de rege şi s-au aflat uşile ascunse prin care intrau şi mâncau cele de pe masă. Atunci regele Cirus a cunoscut că Bel nu este viu, ci lut şi aramă şi s-a minunat de înţelepciunea ta, izvorâtă de la Cel Căruia pururea Îi cântai: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Dar
şi pe un balaur socotit dumnezeu l-ai omorât fără sabie şi toiag,
aruncându-i în gură cocoloaşe din răşină, seu şi păr, fierte la un loc.
Prin aceasta ai arătat tuturor că, deşi mare şi înfricoşător, era doar o
zidire stricăcioasă, căreia nu i se cuvine închinare.
Bucură-te, pecete a trezviei duhovniceşti;
Bucură-te, că ne presari în suflet cenuşa pocăinţei;
Bucură-te, că vedem în ea urmele furilor nevăzuţi;
Bucură-te, că descoperim pe cei ce mănâncă rodul ostenelilor noastre;
Bucură-te, că rănile noastre ascunse ni le faci cunoscute;
Bucură-te, că alergăm la Hristos cu credinţă spre tămăduire;
Bucură-te, că ne mijloceşti iertare;
Bucură-te, inimă în rugăciune, fereastră spre lumina dumnezeiască;
Bucură-te, alungarea balaurului ascuns;
Bucură-te, că ne înveţi meşteşugul duhovniciei;
Bucură-te, intrare în veşnicie pe poarta smereniei;
Bucură-te, cel cu înţelegerea de sus;
Bucură-te, Sfinte Prorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 11-lea
Mâhnindu-se de pierderea preoţilor lui Bel şi a balaurului, babilonienii l-au silit pe rege, cu îngrozire de moarte, să te dea lor. Şi te-au aruncat într-o groapă cu şapte lei flămânzi şi ai stat acolo şapte zile. Iar îngerul Domnului l-a luat pe prorocul Avacum de creştet şi l-a dus în Babilon întru repeziciunea duhului său. Şi a strigat Avacum: „Daniele! Daniele! Ia mâncarea pe care ţi-a trimis-o ţie Dumnezeu!”. Iar tu ai binecuvântat pe Cel ce nu părăseşte şi nu uită pe cei ce-L caută, cântând: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Te-ai
sculat şi ai mâncat, iar îngerul Domnului l-a dus pe Avacum înapoi în
Iudeea. Iar a şaptea zi, a venit regele să te plângă şi văzându-te
şezând, a strigat: „Mare eşti, Doamne, Dumnezeul lui Daniel! Şi nu este
altul afară de Tine!”. Şi te-a scos din groapă, iar pe cei ce voiseră să
te piardă i-a aruncat într-însa şi i-au mâncat leii înaintea lui.
Bucură-te, strălucirea prorocilor;
Bucură-te, cel slujit de Sfinţii Îngeri;
Bucură-te, dragoste care nu caută ale sale;
Bucură-te, miel al lui Hristos, biruitorul morţii;
Bucură-te, scut al credinţei neclintite;
Bucură-te, livadă binemirositoare a nepătimirii;
Bucură-te, binecuvântare peste lumea deznădăjduită;
Bucură-te, arcă a nădejdii ce înfrunţi potopul ispitelor;
Bucură-te, laudă şi mulţumire pentru binefacerile lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ne înveţi să împărăţim cu mintea peste leii patimilor;
Bucură-te, conştiinţă neamăgită de gândurile viclene;
Bucură-te, făclie a Duhului ce veseleşti sufletele credincioşilor;
Bucură-te, Sfinte Prorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 12-lea
Împreună cu Anania, Azaria şi Misail, ai ajuns la adânci bătrâneţi, întru care aţi pătimit tăierea capetelor de la rău-credinciosul împărat Atic. Când a fost să-i taie capul lui Anania, a întins Azaria haina sa şi l-a primit. Asemenea şi pe al lui Azaria l-a primit Misail, iar pe al lui Misail l-ai primit tu, Sfinte Proroc Daniel, iar în urmă ţi-au tăiat şi ţie capul şi aţi cântat cu îngereştile cete: Aliluia!
Icosul al 12-lea
După
ce v-au tăiat capetele, ele s-au lipit de trup şi îngerul Domnului v-a
luat trupurile şi le-a dus în muntele Gheval, punându-le sub piatră. Iar
după Învierea Domnului, ai înviat împreună cu cei trei tineri şi v-aţi
arătat multora. Apoi iarăşi aţi adormit, urcând la cereştile lăcaşuri
gătite vouă de Tatăl.
Bucură-te, mustrare a necredinţei şi îndrăzneală mucenicească;
Bucură-te, stricare a mrejelor păcatului;
Bucură-te, mărturisitorule al Învierii lui Hristos;
Bucură-te, vas ales ce reverşi în lume mireasma Mirelui;
Bucură-te, verigă în lanţul de aur al Bisericii;
Bucură-te, icoană a frumuseţii de rai;
Bucură-te, pildă a pătimitorilor de bunăvoie pentru dragostea lui Dumnezeu;
Bucură-te, grâu curat în aria Domnului;
Bucură-te, inimă care odihneşti dragostea Tatălui către Fiul;
Bucură-te, al raiului locuitor şi al lumii îndreptător;
Bucură-te, biruire a omului vechi;
Bucură-te, nume de închinare, vrednicule de pomenire;
Bucură-te, Sfinte Prorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 13-lea
O,
Sfinte Prorocule Daniel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi, să ne
dăruiască lacrimi de pocăinţă şi slobozire din robia patimilor, ca să
cunoaştem dragostea şi libertatea date de Hristos. Apleacă-te spre
neputinţele noastre şi fii nouă mijlocitor şi îndreptător, aşa încât,
trecând marea acestei vieţi, să se întipărească pe faţa noastră Chipul
Fiului Unul Născut al lui Dumnezeu, cu a Lui strălucire şi frumuseţe.
Iar atunci, Sfinte, să găsim milostivire la Înfricoşătoarea Judecată,
împărtăşindu-ne de viaţa cea veşnică, iar bucurându-ne împreună cu
îngerii să cântăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Născut din neam regesc…, Condacul 1: Vas ales al lui Dumnezeu…
Icosul 1
Născut
din neam regesc în Vitora de sus, ai fost dus rob de mic copil din
Iudeea în Babilon, împreună cu Ioachim, împăratul Iudeii. Iar darul lui
Dumnezeu s-a revărsat din fragedă vârstă în inima ta. Prin minunata
judecată ai izbăvit de moarte pe femeia lui Ioachim, Suzana cea curată,
din mâinile judecătorilor nedrepţi şi desfrânaţi. Pentru aceasta strigăm
ţie:
Bucură-te, revărsat de zori al înţelepciunii;
Bucură-te, din pruncie dăruit cu cinstea bătrânilor;
Bucură-te, ştiutor al celor ascunse;
Bucură-te, cumpănă a dreptăţii dumnezeieşti;
Bucură-te, arc întins de dreapta lui Dumnezeu;
Bucură-te, rază purtătoare de lumină cerească;
Bucură-te, stâlp al fecioriei şi al întregii înţelepciuni;
Bucură-te, grabnic ajutător al celor ce-şi pun nădejdea în Domnul;
Bucură-te, că legea Lui s-a arătat în inima ta vieţuind;
Bucură-te, făclie risipind întunericul necunoştinţei;
Bucură-te, că descoperi şi ruşinezi tot sfatul viclean;
Bucură-te, flacără a Duhului ce arzi pe slujitorii patimilor;
Bucură-te, Sfinte Prorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul 1
Vas ales al lui Dumnezeu şi sfeşnic al Luminii Celei neapropiate te-ai arătat lumii, Sfinte Prorocule Daniel, învrednicindu-te prin viaţa sfinţită a proroci cele viitoare. Pentru aceasta, ca pe un iconom al tainelor dumnezeieşti şi organ al Duhului Sfânt, te cinstim pe tine, cântând: Aliluia!
şi se face otpustul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.