Îmi doresc să devin câtva din samarineanul milostiv, care nu și-a propus să meargă să facă fapte bune, ci însăși fapta bună era modul lui de viețuire. Iar faptul că a ajutat un nenorocit în cale, a fost doar întâlnirea firească dintre cerere și ofertă…
Îmi doresc să fiu mai tot timpul prezent înaintea lui Dumnezeu, să-i amintesc mereu că sunt carne, indiferent de cât de vegetal aș mânca.
Vreau, asemenea lui Ioan Botezătorul, să-i las pe alții să crească și eu să mă micșorez. Pentru că știu că Dumnezeu ne cercetează numai în stare de smerenie.
Mi-aș dori ca timpul pe care-l irosesc citind etichetele produselor alimentare să-l dedic citirii unui psalm. Și de mai am vreme și de lista ingredientelor, aș vrea să nu mai oftez atunci când ciocolata ce stă se topească-n mână-mi, are și proteine animale…
Aș vrea să văd în căderile fratelui meu o oglindă și nu un tablou. Și să acopăr oglinda aceea cu o năframă imaculată, așa cum făceau bunicile noastre pe la vreun priveghi.
Îmi doresc să pot fi odihnă pentru cât mai mulți dintre cei prea mici, astfel ca venirea Lui să mă găsească pat moale.
Pe toate mi le doresc să fie nu numai „în acest post”, ci, mai ales „din acest post”.
Și-apoi să vină Crăciunul!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.