Sfântul Ierarh Eumenie, Episcopul Gortinei 18 Septembrie

 

• Viața Sfântului Ierarh Eumenie, Episcopul Gortinei

Acest cuvios, părintele nostru Eumenie, prin îmbunătățita viață a plăcut lui Dumnezeu din tinerețe, pentru că a călătorit pe calea cea strâmtă care duce la Cer, ascultând pe cel ce zice: „Nevoiți-vă a intra prin poarta cea strâmtă, prin care, ca să poată intra cineva, două sarcini grele are a lepăda: averea și trupul”.

Acest cuvios, părintele nostru Eumenie, prin îmbunătățita viață a plăcut lui Dumnezeu din tinerețe, pentru că a călătorit pe calea cea strâmtă care duce la cer, ascultând pe cela ce zice: „Nevoiți-vă a intra prin poarta cea strâmtă, prin care, ca să poată intra cineva, două sarcini grele are a lepăda: averea și trupul”; Eumenie a lepădat averea pentru că a împărțit-o la săraci, știind că bogatul cu greu va intra în împărăția lui Dumnezeu. Cine va putea să intre prin porțile cerești cele strimte fiind încărcat cu sarcina bogăției?

După cum a sfătuit Domnul pe tânărul acela care a întrebat despre viața cea veșnică: „Vinde-ți – zice – averile și le împarte la săraci și vei avea comoară în Cer” (Matei, 19,21). Pentru că cel ce slujește Mamonei nu poate să slujească și lui Dumnezeu. Și cel însărcinat cu mulțimea bogățiilor nu va trece prin ușile cerești cele strâmte, precum nici cămila prin urechea acului. Cel ce voiește să treacă prin strâmtoare, nu numai sarcina, ci și hainele le leapădă. Cel ce dorește ca să fie în cer următorul Domnului, nu numai averile acelea care sunt de prisosit ca o netrebnică sarcină le leapădă, ci și pe acelea ce sunt de nevoie, care ca o haină pe neajungerea trupului o acopere, și pe acelea le împarte la săraci.

Unul ca acesta era Sfântul Eumenie. El pe toate le-a socotit a fi gunoaie, de toate s-a lepădat, pe toate le-a lăsat, ca să alerge după Hristos, și pentru ca să-L afle și să-L dobândească. Averea, dezbrăcând-o de pe sine ca pe o haină, pe cei săraci, pe cei goi și pe cei lipsiți i-a îmbrăcat, apoi el însuși, dezbrăcându-se de toată dulceața pământească, a trecut prin strâmtoarea sărăciei și a intrat prin poarta cea îngustă care duce la cereasca bogăție.

Acest cuvios a lepădat și altă grosime a trupului când cu nevoințele, cu ostenelile, cu înfrânarea, cu postul și cu pribegirea și-a supus poftele sale și s-a făcut subțire, ferindu-se de toată plăcerea trupească și de iubirea dulceților lumești. Pentru că „cel ce se luptă - precum zice apostolul - se înfrânează de la toate” (I Corinteni 9, 25). S-a înfrânat și el de toate acelea prin care trupul s-ar fi îngrășat și s-ar fi îngroșat poftele, născându-se patimile. Nu și-a dat ochilor săi somn, până ce sufletul și trupul, curățindu-se de patimi, s-a făcut locaș Sfântului Duh. Așa lepădând amândouă sarcinile cele groase: una de avere, iar altă a trupului mult pătimașului, s-a făcut ușor trecerea pe calea cea îngustă a porților celor strimte care duc la viața veșnică. Iar când viața lui îmbunătățită strălucea ca o lumină și era de folos tuturor, atunci a fost ales și ridicat la scaunul episcopal al Bisericii Gortinei, unde ca o lumină stând în sfeșnic, a luminat păstoria sa și ca un soare a luminat Biserica lui Hristos cu lucrurile și cu cuvintele, pentru că așa se cade să fie lumina lumii, ca fapta să meargă înaintea cuvintelor, precum raza apucă înaintea luminii. Drept aceea și acest sfânt, șezând pe scaunul său de episcop, învăța pe fiii săi sufletești mai întâi cu fapta, chip și pildă făcându-se turmei cu viața cea curată și plăcută lui Dumnezeu, apoi îi învăța și cu cuvântul.

Mai întâi fiind lumină pentru sine, a luminat și pe alții. Întâi cugetând el la legea Domnului ziua și noaptea și pe alții după aceea i-a învățat. Întâi el a viețuit cu sfințenie și apoi i-a sfințit pe alții. Întâi a câștigat știința sa curată și apoi a curățit științele altora. Era încă și foarte milostiv și după numele său Eumenie, care se tâlcuiește milostiv, avea viața plină de lucruri bune. Era tată al sărmanilor, bogăție a săracilor, dătător celor ce cer, mângâietor, pătimitor celor ce pătimesc și făcător de minuni prea minunat.

O dată a omorât cu rugăciunea un șarpe mare ce se repezise asupra lui, dar mai mare minune a făcut că pe șarpele iadului, pe diavolul l-a călcat, pășind peste dânsul prin rugăciune și l-a alungat pe el de la turma lui Hristos cea încredințată lui. Și nu numai în Gortina, ci și în Roma asupra diavolilor s-a înarmat pentru că, ajungând la Roma, prin semne și minuni, pe mulți i-a făcut a se mira; pe duhurile cele viclene le-a alungat din oameni, bolnavii a tămăduit, era făcător de pace în mijlocul vrajbelor și al mâniilor. Ajungând la Tebaida în vreme de secetă, a pogorât ploaie din cer cu rugăciunea și acolo sfârșindu-se cu pace, a început după viața cea vremelnică viața cea veșnică și nesfârșită. Iar sfântul lui trup a fost mutat în Gortina, la scaunul lui, și acolo l-au îngropat cu cinste.Canon de rugăciune către Sfântul Ierarh Eumenie, Episcopul Gortinei

Troparul Sfântului Ierarh Eumenie, Episcopul Gortinei

Glasul al 8-lea

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor şi cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Eumenie, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.

 

Cântarea 1

Glasul al 2-lea

Irmos: Veniţi, popoarelor...

Stih: Sfinte Părinte Eumenie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Având, Părinte Eumenie, pe Hristos, Care ascultă Dumnezeieştile tale rugăciuni, îmblânzeşte-L pe Dânsul, fericite, către cei ce cu dragoste te laudă pe tine.

Stih: Sfinte Părinte Eumenie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Din tinereţe, cuvioase, iubind smerirea cea pricinuitoare de înălţare, ai smerit pe şarpele cel trufaş şi vădit te-ai îmbogăţit cu daruri de tămăduiri.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Organ primitor al Duhului te-ai făcut, supunând sufletului cugetele trupului prin multe nevoinţe; partea cea mai slabă ai silit-o a sluji celei mai bune.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Acum s-au împlinit proorociile cele pentru tine, Născătoare de Dumnezeu, Stăpână; căci pe Cel pe Care L-au vestit mai înainte glasurile proorocilor, L-ai încăput în pântecele tău, în două Firi, desăvârşit.

 

Cântarea a 3-a

Irmos: Întăreşte-ne pe noi...

Stih: Sfinte Părinte Eumenie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Din livezile cele cuvântătoare, ierarhe, ca o albină ai adunat mierea cea dulce şi ai aşezat-o în stupii inimii.

Stih: Sfinte Părinte Eumenie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Viaţa ta cea curată şi cuvântul cel îndulcit cu sarea cea Dumnezeiască, Sfinte Eumenie, arată strălucirea darului, care era ascunsă în tine.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Fiind împodobit cu virtuţi, te-ai înălţat pe scaune înalte; şi te-ai făcut cunoscut a fi uns cu Dumnezeiescul Mir al Duhului şi cu bunul miros al lui Hristos, ierarhe.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fecioară Marie, Cădelniţa cea de aur, goneşte întinăciunea patimilor mele şi mă întăreşte pe mine, care mă clatin, de năvălirile vicleanului vrăjmaş.

Irmosul

Întăreşte-ne pe noi întru Tine, Doamne, Cel Ce prin lemn ai omorât păcatul; şi frica Ta sădeşte-o în inimile noastre, ale celor ce Te lăudăm pe Tine.

 

Cântarea a 4-a

Irmos: Auzit-am, Doamne, auzul Tău...

Stih: Sfinte Părinte Eumenie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Îndeletnicindu-te în Dumnezeieştile biserici, te-ai făcut sălaş Duhului şi te-ai împodobit cu Dumnezeieştile citiri, ierarhe.

Stih: Sfinte Părinte Eumenie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Făcându-te ierarh Dumnezeiesc, părinte înţelepte şi mai mare scaunului Gortinei, ai strălucit cu razele minunilor.

Stih: Sfinte Părinte Eumenie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe balaurul cel ce a năvălit cu căscare grozavă asupra ta, preasfinţite, l-ai ars prin făcliile rugăciunilor tale.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu cuget vitejesc, bărbăteşte ai îngrozit pe pizmaşul; şi pornirile leilor tu le-ai înfrânat.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Sfinţite glasuri au vestit mai înainte Taina naşterii tale, Preacurată; ale căror împliniri noi le-am văzut, Fecioară.

 

Cântarea a 5-a

Irmos: Dătătorule de lumină, Doamne...

Stih: Sfinte Părinte Eumenie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca unul care, cu înţelepciune, ai împăcat cugetul şi sufletul de patimi, pentru aceea, cuvioase, ai liniştit vrajba împăraţilor prin sfatul tău.

Stih: Sfinte Părinte Eumenie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dându-ţi ascultare ţie, de Dumnezeu, cugetătorule, credinciosul împărat a dezlegat vrajba cea pricinuitoare de stricăciune şi a primit unirea cea frăţească, Sfinte Părinte Eumenie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ajungând la Roma ca un luminător, ai luminat-o cu lucrare de minuni; şi pe cei ce înotau în adâncul patimilor, cu înţelepciune i-ai chemat către limanul cel lin al tămăduirilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca pe un Prunc Tânăr ai născut nouă pe Fiul Cel mai înainte de veacuri, cu două lucrări voitoare, fiind Om şi Dumnezeu desăvârşit, Preacurată Fecioară.

 

Cântarea a 6-a

Irmos: În adâncul greşelilor...

Stih: Sfinte Părinte Eumenie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Având în inima ta pe Hristos, Adevărată Avuţie necheltuită, aurul pe care ţi l-a dat ţie împăratul ca lut l-ai socotit.

Stih: Sfinte Părinte Eumenie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Şezând pe scaunul cel înalt al arhieriei, părinte, ai grăit Bisericii pacea de sus; cu a cărui numire acum se laudă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Neîntinându-te de păcate ai plutit pe valul vieţii cel cu mult necaz şi ai ajuns la limanurile unde se veseleşte mulţimea cuvioşilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pogorându-se pe tine Ploaia Cea Cerească, pururea Fecioară şi adăpând pământul cel înţelenit cu apele cunoştinţei de Dumnezeu, l-a arătat cu multă roadă.

Irmosul

În adâncul greşelilor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel neurmat; din stricăciune scoate-mă, Dumnezeule.

 

CONDAC

Glasul al 2-lea

Podobie: Căutând cele de sus...

Luminându-te cu Dumnezeiască Lumină, preafericite, ne luminezi pe noi cei ce cu dragoste lăudăm cinstită şi sfântă mutarea ta, Părinte Ierarhe Eumenie; căci neîncetat te rogi pentru noi toţi.

 

Cântarea a 7-a

Irmos: Chipul cel de aur...

Stih: Sfinte Părinte Eumenie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu osârdia sufletului ai biruit cugetele cele aducătoare de stricăciune şi la vârsta de adânci bătrâneţe ai călătorit pentru folosul credincioşilor, care te-au primit pe tine, Sfinte Părinte Eumenie, ca pe un strălucitor al preoţiei şi cinstit învăţător.

Stih: Sfinte Părinte Eumenie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Roma îndestulându-se de virtuţile tale, părinte, te-ai silit să te duci şi la Tebaida ca un dar preadorit; unde, ajungând, îndată ai contenit mâhnirea secetei cu săvârşirea sfintelor tale rugăciuni, cuvioase.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Hrănindu-te la sânul postirii, ai supt laptele cel cinstit al înfrânării şi ai ajuns la măsura vârstei, suindu-te la vârful virtuţilor, părinte; şi cu semne Dumnezeieşti ai strălucit mai luminat decât soarele, celor ce erau cuprinşi de noaptea patimilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Făcutu-s-a pântecele tău Locaş Luminii Celei fără de materie, Care, cu strălucirea Dumnezeieştii cunoştinţe, a pierdut necredinţa, Preacurată Fecioară, a lui Dumnezeu Mireasă; pe Acela lăudându-L, cântăm: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

 

Cântarea a 8-a

Irmos: Pe Dumnezeu, Care S-a pogorât...

Stih: Sfinte Părinte Eumenie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Biruind pe vrăjmaşul şi săvârşind călătoria cea bună, la adânci bătrâneţe, te-ai mutat către părinţii tăi, la Locaşurile cele Cereşti, luându-ţi sfârşitul în pământ străin.

Stih: Sfinte Părinte Eumenie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Neuitând virtuţile tale, părinte, fiii tebanilor trimit cu cinste sfinţitul tău sicriu în patria şi la turma ta; a cărui întoarcere izvorăşte dar de minuni.

Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Locul ce se numea Raxos, în care de mai înainte se afla trupul lui Chiril cel cinstit şi mult chinuit, pământul acela acoperă acum şi trupul tău asemenea, înţelepte, împreunându-vă pe amândoi, cei ce aţi fost uniţi şi la gând şi la viaţă; pe voi vă are patria cea de sus în veci moştenitori.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ceata cea Preasfinţită a proorocilor pe tine te propovăduieşte cu adevărat Munte Netăiat, Toiag şi Uşă, prin care a trecut Cel Preaînalt, precum ştie, lăsându-te pe tine iar încuiată, Preacurată Fecioară.

Irmosul

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Pe Dumnezeu, Care S-a pogorât în cuptorul cel cu foc la tinerii evreieşti şi văpaia în răcoreală a prefăcut-o, ca pe Domnul lăudaţi-L, lucrurile şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

 

Cântarea a 9-a

Irmos: Pe Dumnezeu Cuvântul...

Stih: Sfinte Părinte Eumenie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un ierarh al lui Hristos te-ai suit, părinte minunat, din putere în putere, unde cetele celor sfinţiţi slujesc cu frică Preacinstitei Treimi, cu toate Cetele Cereşti, Preafericite Părinte Eumenie.

Stih: Sfinte Părinte Eumenie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Conteneşte viforul cel de acum de deasupra patriei, fericite; îmblânzeşte pe Dumnezeu prin rugăciunile tale; opreşte pornirea ispitelor care ne tirăneşte pe noi şi cu urgia relelor ne împinge la adâncimea pierzării, pururea pomenite Ierarhe Eumenie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Preasfinţită pomenirea ta adună pe păstori, pe cuvioşi şi pe poporul cel cu bună credinţă spre săvârşirea ei, aducând tuturor sfinţenie. Luminează-ne pe noi dar cu razele darurilor tale, Prealăudate Părinte Eumenie.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Porţi pe Cel Ce poartă toate cu Dumnezeiasca Putere şi din sânul tău, Preacurată, hrăneşti pe Cel Ce hrăneşte toată făptura. Mai presus de gând este minunea şi de îngeri nepricepută şi înfricoşătoare oamenilor, care pururea împreună te laudă pe tine şi cu dragoste te fericesc.

Irmosul

Pe Dumnezeu Cuvântul Cel din Dumnezeu, Care cu negrăită înţelepciune a venit să înnoiască pe Adam cel căzut rău prin mâncare întru stricăciune, din Sfânta Fecioară negrăit Întrupându-Se pentru noi credincioşii, cu un gând în laude Îl mărim.

 

SEDELNA

Glasul al 5-lea

Podobie: Pe Cuvântul Cel...

Fiind împodobit, părinte, cu învăţături dreptmăritoare, toate eresurile cele întunecate le-ai risipit; şi arătându-te însuţi făcător de minuni, Sfinte Eumenie, te-ai făcut vestit la toţi, cu Dumnezeiasca osârdie. Drept aceea, cu credinţă te cinstim ca pe un ierarh şi ca pe cel ce întocmai cu îngerii eşti cinstit.

 

SEDELNA Praznicului Înălţării Sfintei Cruci

Glasul al 5-lea

Podobie: Pe Cuvântul Cel...

Lemnul cel Preasfânt al Împăratului Hristos cu credinţă să-l luăm pe umerii noştri şi să lepădăm cele veselitoare ale vieţii; pe care împăraţii cei de demult, luându-l asupra lor, cu credinţă au biruit pe vrăjmaşi şi neamurile barbarilor cu puterea lui le-au răsturnat.