duminică, 4 iulie 2021


Unul dintre strabunicii mei a fost cojocar. Cand eram copil imi facea cate un pieptar, pe masura ce cresteam... La scoala mergeam cu pieptarul peste uniforma si tot dardaiam de frig... Nu stiu ce m-as fi facut fara acele pieptare din blanita de miel si facute cu atata dragoste si migala...

In tinerete, a fost pe frontul din Italia, in Primul Razboi Mondial. Multi romani din Ardeal au fost trimisi pe frontul din Italia, pentru ca romanii nu ar fi luptat contra romanilor... Italia insemna rauri inghetate, durere, povesti de razboi, prieteni pierduti, schije si rani... Dar el s-a intors! A fost la Alba-Iulia de 1 decembrie 1918, s-a casatorit, a avut copii, a muncit sa-si faca un rost... Si un alt Mare Razboi a venit... Alte frici, alte dureri... S-a sfarsit si acesta... Si-au urmat alegeri... La care rezultatele anuntate au fost altele decat stiau toti cei din sat ca ar fi trebuit sa fie! Ca doar stiau ce au votat! Si-a dat seama ca a fost prea vocal, ca sa spunem asa, in tot ceea ce a urmat... A trecut pe acasa, pe ascuns, a luat bidonul cu unsoare si a plecat sa se ascunda in padure, in munti... Cand strabunica mea a ajuns acasa si a vazut ca lipseste bidonul cu unsoare si-a dat seama ca el a trecut pe acasa si l-a luat... Dupa un timp, cand si-a dat seama ca nu mai e nimic de facut, ca jocurile sunt facute, s-a intors... La strabunica mea, la copii pe care ii avea. Trebuia sa-i creasca, sa le dea de mancare, sa-i dea la scoala, sa-i invete cum sa traiasca, cum sa fie...
Si-a ajutat copiii, nepotii, stranepotii... A murit in anii '90, la aproape 100 de ani... Si ma gandesc cum a fost secolul pe care l-a trait, cu razboaie, cu revolutii, cu atatea si atatea framantari si schimbari, descoperiri si inovatii... Stia ca e important sa ai o meserie si sa te tii de ea, sa o faci cu migala si cu drag... Si a muncit pana la adanci batranete strabunicul meu cojocar... Si nu stiu ce altceva pe lumea asta poate sa mai tina atat de cald precum pieptarele lui... Dar nu le mai am, erau pieptare pentru un copil mic care sa mearga la scoala sa invete sa scrie, sa citeasca, sa socoteasca... De-acum sper ca amintirea lor sa-mi tina de cald si sa ma faca mare si tare...

https://www.instagram.com/p/CQydpFpALIg/?utm_source=ig_web_copy_link 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Cel mai citit articol Formarea corpului haric https://viataeundans.blogspot.com/2023/06/formarea-cor