joi, 10 august 2023

1 ÎNDREPTAR DE SPOVEDANIE

 

1
ÎNDREPTAR DE SPOVEDANIE

M-am îndoit (şi încă mă mai îndoiesc) de adevărurile creştine revelate (arătate) în Sfânta Scriptură
sau Tradiţia Sfinţilor Părinţi.

M-am ruşinat a susţine adevărul credinţei ortodoxe înaintea oamenilor care aveau idei potrivnice sau
erau indiferenţi faţă de învăţătura ortodoxă.

M-am îndoit că prin sincera spovedanie se pot ierta toate păcatele mărturisite.

Am păcătuit cu încredere prea mare în Dumnezeu, zicând că El este milostiv şi mă va ierta şi pentru
aceasta pot păcătui mereu.

Am avut în viaţă momente de deznădejde, păcătuind continuu, crezând că Dumnezeu tot nu mă va
ierta

Mi-am pus în gând, mi-am dorit şi încercat să-mi pun capăt vieţii.

Am avut tendinţa de a asculta de învăţăturile eretice ale stiliştilor, protestanţilor sau ale altor religii,
susţinând că toate sunt bune.

Am crezut în doctrine New Age – spiritism, yoga, reîncarnare, hipnoză, descântece, şcoli teosofice,
raţionaliste, participând la ritualuri şi credinţe oculte demonice.

Am cârtit împotriva lui Dumnezeu în încercări şi ispite

Am apelat la vrăjitoare, descântătoare, ţigănci, prezicători, „preoţi” care „deschid cartea ca să vadă
care e viitorul”.

Ghicirea în cărţi sau cartomanţia, darea cu bobi sau în ghioc, ghicirea în cafea ca şi zborul păsărilor,
sau cântatul cocoșului sau a găinii, apariţia cucuvelei, ş.a., toate aceste tălmăciri şi prevestiri sînt
înşelăciuni osândite de biserică. Nimeni să nu se lase amăgit de unele coincidenţe ale ghicirii, căci în
toate acestea lucrează pe de o parte mintea omului rătăcit, iar pe de altă parte inspiraţia diavolului.

Am făcut eu însumi farmece, vrăji; am ghicit, am descântat, am explicat visele, vedeniile, zodiacul.

Am crezut în superstiţii (13 poartă ghinion, marţea e rea, potcoava aduce noroc, ieşirea unui preot în
cale e semn rău).

Am purtat talismane sau alte lucruri ca să am noroc.

Îmi împodobesc trupul cu tot felul de podoabe şi deşertăciuni călcând normele morale ale Sfintei
Biserici.

Ca femeie, m-am coafat, rujat, pudrat, pensat, machiat; mi-am tuns părul scurt, obişnuiesc să port
pantaloni; am mers la Sfânta Biserică în pantaloni, cu capul descoperit.

Nu m-am rugat cu credinţă; nu m-am străduit să ţin mintea la rugăciune, purtând de bunăvoie gândul
la tot felul de lucruri lumeşti.

Nu mi-am făcut pravila de rugăciune şi canonul rânduit de duhovnic.

În rugăciune am cerut lui Dumnezeu ceea ce nu se cuvine sau numai lucruri materiale, ignorând
dobândirea celor spirituale.

Nu am mulţumit lui Dumnezeu după îndeplinirea unor cereri.

Am vorbit de rău slujitorii Sfintei Biserici.

Am ispitit pe Dumnezeu expunându-mă la diferite pericole ca să văd dacă mă va păzi.

În caz de boală am refuzat ajutorul medical, sfidându-i pe doctori.

Am apelat la medicina alternativă: homeopatie, acupunctură, osteopatia ca şi chiropractică, masaj
bioenergetic, shiatsu, medicina holistică, radiestezie, cromoterapie, cristaloterapie, reflexoterapie,
reflexologie, medicina ayurvedică, dialogism transcendental, meditaţia transcendentală, numărul de
aur, puterea gândului, gândirea pozitivă, mişcarea de integrare spirituală în absolut MISA,
urinoterapia, helioterapia, longevitate, aromoterapie, botanoterapie, presopunctură, bioenergie,
magie albă, magnetoterapie, magnetism, scientologie, auditare, electropsihometru (E-metru),
dianetică, engramele minţii, orgonomie, spiritism, medium, credinţa în puteri energetice, cosmice,
vrăjitorie cu calculatorul (biorezonanţă) şi orice altă medicină cu orice altă denumire care nu se
foloseşte de puterile vindecătoare pe care le-a pus Dumnezeu ori în Sfintele Taine ale Bisericii
Ortodoxe ori în legile naturale fizice sau chimice (cum sunt bunele metode medicale clasice:
medicamentele, plantele, fizio- şi kinetoterapia). Am apelat la orice medicină care se bazează pe
puterile „vindecătoare”, miraculoase, bioenergetice ale omului, aparaturii sau naturii şi care
indiferent de denumire este vrăjitorie (exemple de termeni moderni folosiţi în vrăjitoriile şi/sau
2
şarlataniile moderne: paranormal, structuri subtile electromagnetice a celulelor şi componentelor
sale, reglaj de energie, reglaj al câmpului magnetic, energii Yin şi Yang, energii pozitive şi negative,
diluţie şi/sau dinamizare homeopatică sau atingerea „esenţei dumnezeieşti a creaţiei” – idee care
provine din erezia panteismului).

Ocultismul sau esoterismul este falsa ştiinţă cultivată de minţile înfierbântate, prin care ocultiştii spun
că posedă un simţ superior celor obişnuite, şi prin care ei ajung să cunoască rădăcinile adevărurilor. în
realitate, nu este decît o înşelăciune a diavolului, care a înşelat pe oameni sub diferite forme ale
idolatriei, spiritismului şi altor practici, pornind de la anumite realităţi fizice şi psihice, pentru ca pe
temeiul unui adevăr parţial, să ducă la o rătăcire şi mai mare a minciunii înşelătoare. Ocultismul se
manifestă parţial sub alte nume, osândite de biserică. Orice nume ar purta el, trebuie demascat şi
osândit, fiindcă orice fel de rătăcire cu cît conţine mai mult adevăr în ea, cu atît este mai periculoasă.

În vechime oamenii învăţaţi se numeau magi (Fac. 4, 8; Matei 21,1), însă cu timpul au fost umbriţi de
magii falşi, vrăjitori, şarlatani şi înşelători, încît astăzi prin magie se înţelege totalitatea mijloacelor
oculte de a lucra misterios în sânul naturii, şi de a supune spiritele nevăzute, ba chiar folosindu-se de
numele lui Dumnezeu la comanda vrăjitorului ca să facă lucruri supranaturale, neobişnuite. Magia
prin care se face binele vicleşugului, se numeşte magie albă, iar cea prin care se face răul se numeşte
magie neagră. În realitate este o aceeaşi lucrare drăcească, prin care diavolul se pune în slujba omului
vândut Iui, pentru ca apoi acest om şi cei care apelează la serviciile lui, fără ca să se spovedească
pentru aceasta, -i aparţină cu totul în muncile veşnice (Ex. 7,11-12 şi 22, 8-18; II Tim. 3, 8; Luca
10,18; Apoc. 12, 8-10).

Magia care lucrează asupra minţii oamenilor prin numere, adică numere cabalistice, prin care se
pretinde că ar reprezenta lucruri ascunse, pe care le descifrează numai magul, se numeşte magie
cabalistică. Magia care se foloseşte de elementele naturale, geologice şi chimice ca pietre diferite,
ape şi soluţii cu diferite amestecături se numeşte alchimie. Toate aceste fiind creaţiuni ale
înşelăciunii, ele se osândesc aspru (VI ec. 61,65).

Am crezut că mă voi mântui numai prin faptele mele bune şi nu prin milostivirea şi mila lui
Dumnezeu.


Am fost lacom după bani şi avere.

M-am purtat cu zgârcenie faţă de familie, lipsindu-o de cele trebuincioase.

Am risipit şi cheltuit banii la jocuri de noroc, în centre de distracţie.

Am fost indiferent şi zgârcit faţă de cei săraci evitând să fac milostenie.

Obişnuiesc să mănânc cu nesocotinţă (peste măsură, fără de rânduială), făcându-mă rob pântecelui.

M-am prefăcut a fi un bun creştin, în realitate trăind ca un păgân.

Am crezut în vise.

Am idolatrizat persoane sau grupuri de artişti, sportivi, oameni politici sau din alte domenii.

M-am mândrit cu calităţile trupeşti sau sufleteşti, prin cuvinte sau acţiuni.

M-am arătat plictisit faţă de cele duhovniceşti şi m-am preocupat în mod exagerat de cele lumeşti
(glume, şuete, vorbire fără rost, pălăvrăgeală).


M-am jurat pe numele lui Dumnezeu, pe numele altor lucruri sau persoane sfinte.

Am pus pe alţii să se jure pentru a crede ceea ce spun.

Nu mi-am împlinit făgăduinţele făcute lui Dumnezeu sau altor persoane.

Am făcut glume despre credinţa creştină alături de cei necredincioşi, profanând cuvintele Sfintelor
Scripturi.

Am hulit pe Dumnezeu (sau pe sfinţi) şi Sfintele Taine.

Am înjurat de cele sfinte sau drăcuit dând diavolului soţia, copiii, animalele, etc.

Am blestemat pe copiii mei şi alte persoane.


Nu am mers la sfânta biserică duminica şi în sărbători.

Am pierdut timpul acasă la televizor, prin baruri sau în plimbări – în timpul Sfintei Liturghii.

Am îndemnat pe alţii să nu meargă la biserică.

M-am dus prea târziu sau am plecat înainte de a se încheia slujba.
3
Am intrat în biserică nespălat, neprimenit (sau ca femeie în zile de necurăţie).

Am mers la biserică doar de ochii lumii, nu din credinţă şi dragoste faţă de Dumnezeu.

Nu am ascultat cu evlavie sfintele slujbe: am vorbit, am râs, am făcut tulburare prin comportamentul
meu.

Am lucrat în duminici sau sărbători; am făcut curat, am fost la muncile câmpului, am făcut
cumpărături, am făcut afaceri sau alte treburi pe care le puteam face în altă zi.

Nu am postit (în lipsa unui motiv serios de sănătate) în zile rânduite de sfânta biserică: miercurea şi
vinerea sau în cele patru posturi de peste an.

Nu m-am spovedit în posturi şi atunci când am căzut în păcate grele.

Nu m-am pregătit de Spovedanie prin cercetarea păcatelor şi citirea sfintelor rugăciuni.

Am ascuns păcate la Spovedanie din ruşine faţă de preot.

M-am dezvinovăţit dând vina pe altcineva sau pe diferite împrejurări în care am fost ispitit.

Nu m-am împărtăşit atunci când mi s-a dat dezlegare; m-am împărtăşit fără dezlegare de la preot.

După Sfânta Împărtăşanie am revenit imediat la păcate, întinând Sfintele Taine (scuipat, băut, înjurat,
etc...).


Ca părinte, nu am avut grijă în egală măsură de fiecare dintre copiii mei.

Am împiedicat pe copiii mei de a merge pe calea credinţei (să se călugărească, să meargă la biserică,
etc); i-am îndemnat la rău, i-am încurajat la păcate.

Am hotărât şi forţat pe copii să devină monah sau preot fără ca acesta să simtă vreo chemare spre
aceasta.

Nu m-am îngrijit de mântuirea copiilor mei; nu i-am dus la Spovedanie şi Împărtăşanie şi nu le-am dat
exemplu prin purtarea mea.

Când copiii mei au greşit nu i-am mustrat, nu i-am pedepsit şi nu i-am oprit de la păcate.

Uneori am fost prea aspru şi i-am pedepsit pe copiii mei pe nedrept.

Am fost neascultător faţă de părinţii mei, i-am urât când m-au îndemnat să nu fac păcate.

Nu mi-am îndeplinit datoria faţă de părinţii mei, am fost neascultător, i-am batjocorit, i-am vorbit de
rău, blestemat, i-am părăsit la neputinţe şi greutăţi.

Nu am ascultat de cei mai mari ai mei (profesori, conducători, şefi), atunci când mă învăţau de bine.

Nu am ascultat de părinţii mei duhovniceşti (duhovnic, naş), nu m-am rugat pentru ei, i-am vorbit de
rău, i-am batjocorit.

Ca naş nu m-am îngrijit de fiii mei duhovniceşti (fini).

În viaţa de familie ca soţ (soţie) nu m-am îngrijit de soţia (soţul) meu: ne-am obişnuit a ne certa, ne-
am bătut, am smintit copiii prin purtarea noastră, nu am întreţinut armonia în familie.

Ca soţ nu m-am îngrijit de soţia mea cum trebuia, am supărat-o, am întristat-o, am umilit-o, am
considerat-o inferioară mie.

Ca soţie nu mi-am ascultat bărbatul, nu am răbdat când era nervos, ci l-am contrazis.


Am ucis de voie sau fără de voie.

Am îndemnat (determinat) pe alţii să ucidă

Am băgat zâzanie, vrajbă despre alţii, făcându-i să sufere din pricina mea.

M-am bucurat de paguba, nenorocirea, necazul aproapelui.

Nu am iertat pe cei ce mi-au greşit.

Am umilit pe cei săraci, pe orbi, ologi sau alţi nefericiţi; i-am batjocorit, i-am alungat când au venit la
mine să-mi ceară vreun ajutor.

M-am păzit să nu fac copii folosind diferite metode.

Am avortat copii (cu voie sau fără de voie) sau am ajutat pe alţii să facă acest păcat.

Mi-au murit copiii (nebotezaţi sau botezaţi) din vina mea.

Sunt scandalagiu şi am pus pe alţii să se certe sau să se bată chiar şi numai pentru a mă distra.

Sunt agresiv, mă mânii uşor, mă cert pentru lucruri mărunte.

Am mâncat şi băut peste măsură, m-am îmbuibat.

Am patima fumatului, am îndemnat şi pe alţii.

Am comercializat şi consumat droguri.
4
Am patima beţiei, beau peste măsură, nu mă pot stăpâni, cheltuind bani şi sănătate.


Am avut cugete trupeşti necuviincioase; le-am păstrat în suflet şi m-am îndulcit cu ele.

Am privit feţe străine cu gânduri desfrânate.

Am făcut malahie (masturbare) singur sau cu alţii.

Am desfrânat cu fecioare, văduve, feţe bisericeşti, rude sau cu cei de alte credinţe.

Am preacurvit cu animale.

Am avut relaţii sexuale cu persoane de acelaşi sex.

M-am unit cu femeia mea peste fire.

Am preacurvit cu femei căsătorite, cu feţe bisericeşti, cu rude spirituale, cu copiii mei, etc.

Am trăit în concubinaj.

Am avut legături trupeşti înainte de cununie.

Am trăit trupeşte cu soţia în zilele de post, Duminica şi în sărbători, în timpul perioadei lunare a soţiei
sau în cele patruzeci de zile după naştere.

Am avut vise necurate în timpul somnului, pătimind şi scurgere.

Fiind copil am jucat diferite jocuri pătimaşe, desfrânate, necuviincioase cu alte fete sau băieţi.

Am privit la imagini pornografice, erotice (filme, pagini de internet, reviste, reprezentaţii în cluburi,
etc).


Mi-am pus în gând să fur să înşel, să nu-mi plătesc datoriile.

Am furat, înşelat statul, pe aproapele sau Biserica.

Am vândut marfă falsificată, stricată; am luat un preţ mai mare decât cel cuvenit.

Am mutat hotarul furând de la vecinul.

Am înşelat la cântar, nu am spus adevărul despre marfa vândută.

Am găsit lucruri şi ştiind, sau neştiind, ale cui sunt, nu le-am înapoiat, păstrându-le pentru mine.

Am împrumutat bani sau alte bunuri şi nu le-am înapoiat.

Am sfătuit pe alţii să fure, să facă rău, ajutându-i şi eu la aceasta (i-am ascuns în casă).

Nu mi-am plătit datoriile faţă de stat; am făcut declaraţii false, înşelând statul.

Având posibilitatea să înlătur pagubele aproapelui, nu l-am ajutat.

Am tras cu urechea ca să folosesc cele auzite în scopuri rele (calomniere, înşelăciune, autojustificare,
etc).

Am participat la jocuri de noroc, nedreptăţindu-mi familia şi furând apoi şi pe aproapele.


Am mărturisit strâmb împotriva aproapelui în faţa oamenilor, pricinuindu-i păgubire sufletească sau
materială.

Am grăit minciuni de tot felul.

Am stat la îndoială să spun adevărul.

Am vorbit altfel decât am gândit (am vorbit cu două înţelesuri).

Am flatat pe aproapele cu laude mincinoase pentru a-mi asigura stima lui sau alte foloase.

Am minţit la judecată ca pârât, ca inculpat sau ca martor.

Am minţit la mărturisire, de ruşine, din teama de a-mi dezvălui unele însuşiri rele ale mele sau unele
păcate ruşinoase.

Am obiceiul de a retransmite informaţiile sau secretele aproapelui încredinţate numai mie.


Am dorit femeie străină (sau bărbat).

Am invidiat pe aproapele meu pentru reuşita lui.

Am râvnit la averea aproapelui.

Mi-am comparat viaţa cu cei mai bogaţi decât mine şi am fost cuprins de tristeţe pentru că nu am cât
ei.

M-am supărat pe aproapele din diferite motive şi am căutat motive să-l micşorez sau să-l desconsider
în faţa celorlalţi.

M-am făcut părtaş la păcate străine.

Nu am destulă credinţă, nădejde şi dragoste .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Cel mai citit articol Formarea corpului haric https://viataeundans.blogspot.com/2023/06/formarea-cor