Cum ii spui unui om ca e prost fara sa-l ranesti?

 " prietene, stii...ma simt stanjenit in preajma ta. esti mult prea destept pentru mine"  

Ii spui ca provine dintr-un parinte destept si unul prost. Apoi ii spui ca sunt sanse 50% sa fie prost si 50 % destept.

Cinci semne clare că ești prost

Pentru că „atunci când ești prost, tu nu știi, e greu doar pentru cei din jur”, am să las aici cele mai comune cinci semne care pot aprinde un beculeț de alarmă. Desigur, nu vor folosi la nimic, pentru că proștii nu se vor regăsi în ele, dar măcar le-am strâns la un loc.

1️⃣ Dacă te uiți în oglindă și ai impresia că ești perfect sau perfectă, există cele mai mari șanse să fii prost sau proastă.

2️⃣ Dacă nu ai suficient simț al umorului încât sa te poți auto-ironiza, sunt extrem de mari șansele să fii la fel de prost sau proastă.

3️⃣ Dacă orice glumă la adresa ta ți se pare un atac inadmisibil la augusta-ți făptură, șansele să fii prost sau proastă sunt în procent covârșitor.

4️⃣ Dacă simți cu toată ființa ta că ai întotdeauna dreptate și nimic nu reușește să te convingă că poți sa te înșeli, cu regret îți spun că ajungem la aceeași concluzie: ești prost sau proastă.

5️⃣ Dacă ai impresia că ești de neînlocuit și că poziția centrului Universului se schimbă după locurile pe care le binecuvântezi tu cu prezența, well… cred că e clar deja.

Cam astea sunt cele mai evidente cinci. Dacă le constatați la cineva din jur, bine ar fi să dați bir cu fugiții. Nu de alta, dar prostia nu se vindecă.

Prostia

Prostia altora nu ne face mai deştepţi. (Napoleon Bonaparte)

Prostia are talentul de a fi insistentă. (Albert Camus)

Prostia din născare, leac în lume nu are; ea este o urâcioasă boală, ce nu se vindecă în şcoale, ba nici în spitale. (Ion Creangă)

Prostia este eternă şi invincibilă. (Alexandru Paleologu)

Prostia este infinit mai fascinantă decât inteligenţa. Inteligenţa are limitele ei. Prostia, nu. (Umberto Eco)

Prostia este o suferinţă nedureroasă a inteligenţei. (Emil Cioran)

Prostia este sora cea mai apropiată a răutăţii. (Sofocle)

Prostia se zbate mereu să ajungă în primele rânduri pentru a fi observată; inteligenţa stă în spate pentru a observa. (Regina Elisabeta a României)

Prostia şi înfumurarea sunt tovarăşe nedespărţite. (Pierre Beaumarchais)

Prostia şi îngâmfarea sunt două surori care foarte rar se despart. (Proverb arab)

A face pe prostul la timpul potrivit este cea mai mare înţelepciune. (Cicero)

Adu-ţi aminte de tatăl tău şi de mama ta, când şezi în mijlocul celor mari, ca nu cumva să uiţi de tine în faţa lor, ca să nu te porţi ca un prost, aşa încât să vrei să nu te fi născut şi să-ţi blestemi ziua naşterii tale. (Ecclesiasticul 23.16-18)

Alături de hidrogen, prostia e cea care se găseşte în cea mai mare cantitate în univers. (Thomas Alva Edison)

Am răbdare când e vorba de prostie, însă nu cu cei care sunt mândri de ea. (Edith Sitwell)

Bărbaţii sunt ca nişte copii. Plini de mândrie prostească. (James Clavell)

Boieria şi prostia cu mare cheltuială se ţin. (Proverb)

Ca să înţelegi că eşti prost trebuie totuşi să-ţi meargă mintea. (Georges Brassens)

Când spun o prostie, toată lumea mă tolerează, când spun un adevăr, toată lumea mă urăşte. (Johann Wolfgang von Goethe)

Când te afli în mijlocul proştilor, cruţă-ţi vremea; iar cu cei înţelepţi zăboveşte fără teamă. (Ecclesiasticul 27.12)

Când văd proştii locuind în cele mai strălucitoare palate, înţeleg de ce Diogene locuia într-un butoi. (Traian Demetrescu)

Chiar şi atunci când este susţinută de cincizeci de oameni, o prostie tot prostie rămâne. (Anatole France)

Cu cel nebun nu lungi vorba, şi nu merge înaintea prostului. (Ecclesiasticul 22.12)         

Dacă nu înţelegem un om, avem tendinţa să îl considerăm prost. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi psiholog elveţian)

Disperarea este ultima soluţie a proştilor. (Benjamin Disraeli)

Doar două lucruri sunt infinite: universul şi prostia omenească. Şi nu sunt sigur în legătură cu primul. (Albert Einstein)

Doar un prost învaţă din greşelile proprii. Un înţelept învaţă din greşelele altora. (Otto von Bismarck)

E mai bine să taci din gură şi să-i laşi pe ceilalţi să creadă că eşti prost, decât să vorbeşti şi să înlături orice îndoială. (Mark Twain)

E mai bine să mori din cauza proştilor decât să fii lăudat de ei. (Anton Pavlovici Cehov)

E mai bine să taci şi să fii luat de prost decât să vorbeşti şi să confirmi că eşti. (Abraham Lincoln)

E mai greu să-l convingi pe un om că e prost decât să-l minţi că e deştept. (Jean d`Ormesson)

El prinde pe înţelepţi în isteţimea lor şi sfatul celor înşelători iese prost. (Iov 5.13)

Este mai bine să fii prost şi să cunoşti acest fapt, decât să fii prost şi să te crezi înţelept. (Buddha)

Există două feluri în care poţi fi prostit. Primul este să crezi ceea ce nu este adevărat; cel de al doilea este să refuzi să crezi ceea ce este adevărat. (Soren Kierkegaard, filosof şi teolog danez)

Fericiţi sunt cei care nu citesc ziare, analfabeţii, neimplicaţii, căci au bun-simţ. Pentru a ne simţi deplin mulţumiţi, trebuie să trăim mai simplu. Lectura ziarelor a făcut să crească numărul proştilor. (Lev Tolstoi)

Fiecare prostie găseşte pe cineva care s-o facă. (Tennesse Williams)

Genialitatea poate avea limitele sale, dar prostia nu are acest handicap. (Elbert Hubbard)

Graiurile gurii celui înţelept sunt har, iar buzele celui nebun îl doboară. Începutul cuvintelor gurii lui este prostia, iar sfârşitul graiului lui nebunie curată. (Ecclesiastul 10.12, 13)

Imposibilul este un cuvânt întâlnit numai în dicţionarele proştilor. (Napoleon Bonaparte)

Inel de aur în râtul porcului, aşa este femeia frumoasă şi fără minte. (Solomon 11.22)

Inteligenţii se împart în două: buni şi răi, proştii se împart în una: răi. (Garabet Ibrăileanu)

Îi plâng pe proşti şi proştii mă înving. (Ana Blandiana)

În faţa lui Dumnezeu toţi suntem la fel de deştepţi, dar şi la fel de proşti. (Albert Einstein)

În politică, prostia nu e un handicap. (Napoleon Bonaparte)

Înţeleptul înfruntă soarta, prostul doar se plânge-ntruna. (Shota Rustaveli)

Înţeleptul nu spune ce ştie, iar prostul nu ştie ce spune. (Proverb turcesc)

Înţeleptul poate învăţa mai multe de la o întrebare prostească decât învaţă prostul dintr-un răspuns înţelept. (Bruce Lee)

Înţeleptul trebuie să meargă la cel prost, altminteri înţelepciunea ar pieri, deoarece prostul nu vine niciodată la cel înţelept. (Bodenstedt)

Limba celor înţelepţi picură ştiinţă, iar gura celor nebuni revarsă prostie. (Solomon 15.2)

“Mens sana in corpore sano” este o maximă prostească. Corpul sănătos este produsul unei minţi sănătoase. (George Bernard Shaw)

Minciuna se naşte din vorbă multă şi din glumă prostescă. Dar acesta este doar un singur aspect al minciunii. (Sfântul Ioan Scărarul)

Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic. (Solomon 9.13)

Nebunul se uită în casă din uşă, iar omul cel învăţat stă afară. Semn de om prost este a asculta la uşă; iar cel înţelept se va îndepărta de astfel de necinste. (Ecclesiasticul 21.25, 26)

Nimeni nu este destul de inteligent ca să-l poată convinge pe un prost că e prost. (Jean de La Fontaine)

Nimic nu se plăteşte mai sigur ca prostia. (Camil Petrescu)

Nu îngădui un râs nesocotit şi nu suferi cuvântul obraznic; unul vine de la un prost, celălalt de la un nebun. (Socrate)

Nu râde niciodată de prostia altuia. Ea este şansa ta. (Winston Churchill)

Numai prostia poate să n-aibă intermitenţe. (Grigore Moisil)

O afacere care aduce numai bani, este o afacere proastă. (Henry Ford)

Oamenii deştepţi nu au nevoie de sfaturi. Cei proşti nu le ascultă. (Benjamin Franklin)

Oamenii se nasc neînvăţaţi, nu proşti; ei devin proşti prin învăţătură. (Bertrand Russell)

Omul n-ar trebui să facă aceeaşi prostie de două ori. Există atâta prostie, că ai de unde alege. (Bertrand Russell)

Omul nu ajunge niciodată atât de bătrân încât să nu mai poată face încă o prostie. (Woody Allen)

Opinia publică este regina lumii, pentru că prostia este regina proştilor. (Nicolas Chamfort)

Orice prost ştie. Scopul este să înţelegi. (Albert Einstein)

„Până când, proştilor, veţi iubi prostia? Până când, nebunilor, veţi iubi nebunia? Şi voi, neştiutorilor, până când veţi urî ştiinţa? Întoarceţi-vă iarăşi la mustrarea mea şi iată eu voi turna peste voi duhul meu şi vă voi vesti cuvintele mele. (Solomon 1.22, 23)

Pot ierta prostia, dar nu şi răutatea. (Napoleon Bonaparte)

Poţi să prosteşti unii oameni tot timpul şi toţi oamenii un timp, dar nu poţi să prosteşti toţi oamenii tot timpul. (Abraham Lincoln)

Privind fără-ncetare prostia omenească / De lung urât cuprinsă, Eternitatea cască. (Vasile Alecsandri)

Prost să fii, noroc să ai. (Proverb)

Prostul are un mare avantaj faţă de deştept. Este întotdeauna mulţumit de el însuşi. (Napoleon Bonaparte)

Prostul face ce poate ca să nu treacă neobservat. (Tudor Muşatescu)

Prostul nu are acces la ironie. El se opreşte la insultă. (Vasile Ghica)

Prostul nu cunoaşte om mai deştept ca el. (Montesquieu)

Proştii mor, dar prostia e nemuritoare. (Ion Luca Caragiale)

Răul este un mod prost de a judeca. (Sfinţii Părinţi)

Râsul trădează nivelul prostiei. (Jan Lechicki)

Să nu subestimezi niciodată forţa prostiei. (Robert Heinlein)

Să-ţi fereşti capul de frig şi de prostie. (Părintele Arsenie Boca)

Sănătatea e comoara cea mai preţioasă şi cea mai uşor de pierdut; totuşi cel mai prost păzită. Emile Augier)

Semn de om prost este a asculta la uşă; iar cel înţelept se va îndepărta de astfel de necinste. (Ecclesiasticul 21.26)

Spun şi înţelepţii prostii, dar le mai selectează. (Grigore Vieru)

Suferinţa îi dă prostului bunul simţ. (Hesiod)

Şi eu m-am silit şi inima mea a cercetat şi a urmărit ştiinţa şi înţelepciunea şi buna chibzuială şi mi-am dat seama că răutatea este o nebunie, iar prostia este zănatică răutate. (Ecclesiastul 7.25)

Şi mi-am întors privirea să văd înţelepciunea, nebunia şi prostia. Căci ce poate să facă un om de rând peste ceea ce a făcut un rege? (Ecclesiasticul 2.12)

Şi mi-am silit inima ca să pătrund înţelepciunea şi ştiinţa, nebunia şi prostia, dar am înţeles că şi aceasta este vânare de vânt, că unde este multă înţelepciune este şi multă amărăciune, şi cel ce îşi înmulţeşte ştiinţa îşi sporeşte suferinţa. (Ecclesiastul 1.17, 18)

Ştiu că sunt prost, dar când mă uit în jur, prind curaj. (Ion Creangă)

Toate minţile lumii sunt neputincioase în faţa oricărei prostii care este la modă. (Jean de La Fontaine)

Trecându-i într-una cu vederea, faci din prost un obraznic. (Publilius Syrus)

Trei feluri de oameni spun adevărul: proştii, copiii şi beţivii. (Proverb german)

Un inteligent observă tot timpul, un prost face tot timpul observaţii. (Heinrich Heine)

Un om de spirit ar fi adeseori foarte încurcat lipsit de tovărăşia proştilor. (La Rochefoucauld)

Un om deştept găseşte să înveţe ceva bun şi de la un prost. (Profesorul Oscar Kreindler)

Un om deştept poate să înveţe şi de la un prost. Invers e mai greu. (François Rabelais)

Un om inteligent pe un plan poate fi un prost pe altul. (Albert Camus)

Un prost care nu spune niciun cuvânt nu se deosebeşte de un savant care tace. (Molière)

Un prost găseşte totdeuna pe altul mai prost care să-l asculte cu gura căscată. (Mihail Sadoveanu)

Un prost nu spune lucruri inteligente dar un om inteligent spune multe prostii. (Garabet Ibrăileanu)

Unii tac din înţelepciune, alţii din prostie. Oricum ar fi, tăcerea lor vorbeşte. (Dimitrie Cantemir)

Unui om deştept îi place să înveţe. Unui prost, să înveţe pe alţii. (Anton Pavlovici Cehov)

Vanitatea omului este atât de mare încât şi ultimul prost se crede deştept. (Georges Clemenceau)

Verdictul dat de un singur înţelept cântăreşte mai mult decât toate părerile proştilor. (Robert Browning)

Vicleşugul este mai rău decât răutatea pentru că răul se numeşte acela care face prost răul, iar viclean se numeşte acela ce face rău cu amăgire şi cu adâncă socotinţă. (Teofilact, un alt învăţat al Bisericii)

Cum recunoști un prost

Sunt multe spuneri despre proști și despre prostie. Se spune că nu trebuie să te pui cu ei pentru că o să te bată cu experiența. Sau că prostia nu are limite, pe când inteligența, da. Și totuși, cum îi recunoaștem pe proști? Am făcut o listă. Poate fi îmbunătățită și dacă aveți alte idei, simțiți-vă liberi să completați lista ca să-i definim cât mai bine. Aici exemplele sunt despre un el, dar îi invit pe domni să ne spună cum își dau seama că ea e proastă.

Iată propunerile mele:

1. Un prost e foarte suspicios. Un prost bănuiește că e prost și o să se teamă că singura ta grijă este să-l „faci” pe el: să-l înșeli, să-i cheltuiești banii … un prost se teme să nu fie fraierit. O să te întrebe ce-ai  făcut cu banii, când tu ai plătit întreținerea, o să te întrebe unde ai întârziat, când tu ai stat la coadă să plătești facturile și o să îți zâmbească cu subînțeles că „știe el mai bine”, când tu îi răspunzi sincer.
2. Partenerul de cuplu este pentru un prost, rivalul său. El nu știe că în cuplu nu trebuie să domine interesele personale și individuale. El o să caute să iasă învingător în orice situație, fără să-și dea seama că-și pierde de fapt, partenerul. „Eu” este prioritar pentru un prost, în detrimentul lui „noi”.
3. Un prost este zgârcit în iubire. El o să cântărească câtă iubire primește, ca să știe câtă să dea. Nici un gram mai mult. El se teme că ea o să-și ia nasul la purtare de la un „Te iubesc” în plus.
4. Un prost este misogin. El nu suportă ideea că o femeie este mai deșteaptă și o să o ridiculizeze de fiecare dată când are ocazia. Varianta oficială este că o susține și o respectă, însă, între patru ochi, o să câștige discuțiile în contradictoriu cu fraza: „Hai lasă-mă, specialista lui pește!”
5. Un prost o să o taxeze cu apelativul de „încrezută” de fiecare dată când ea îi arată că știe mai mult ca el.
6. Un prost evită să ia decizii. Un motiv ar fi faptul că îi e frică de eșec. Eșecul este pentru prost confirmarea prostiei și o să se ferească de decizii ca dracu’ de tămâie. O să prefere, în schimb, să decidă alții pentru el, pentru ca să le poată face reproșuri, dacă ceva nu iese bine.
7. Un prost este într-o permanentă competiție cu alții (nu cu sine). El îi invidiază pe cei care au un post mai bun, câștigă mai mult, au mașini mai bune sau case mai mari. Poate din acest motiv, temele manelelor („prieteni și dușmani”) îi vorbesc mai mult decât alte teme. Acum, e prea târziu să vă spun ce muzică ascultă. Aha. V-ați prins!
8. Reproșurile și critica constituie activitățile de bază ale unui prost. El nu știe să felicite, nu știe să laude. Aprecierea celorlalți îi amplifică sentimentele de inferioritate. Deci, mai bine nu. În schimb, pentru el e mult mai ușor să sublinieze unde și cum au greșit alții. Așa poate și el să se simtă superior.
9. Un prost e un veșnic nemulțumit de tot ceea ce îl înconjoară, inclusiv de partenerul său. Paradoxul este că nu-l schimbă.
10. Paradoxul este a doua condiție a unui prost.
11. Un prost nu poate fi contrazis. El nu va accepta niciodată că nu are dreptate sau că experiența lui de viață este limitată. Cu el nu poți avea o dezbatere normală, deoarece el ține să-ți demonstreze că el știe mai bine. În lipsa argumentelor, vociferează și-și obosește partenerul de discuție, până când acesta va ceda. Prin această metodă își demonstrează sieși că este inteligent.
12. Un prost nu poate accepta că ești mai cultă ca el. Lucruri normale ca muzica clasică îi dau dureri de cap.
13. Un prost o să se plângă întotdeauna că sunt prea multe cărți în casă, că-i ocupă spațiul, că se sufocă. Desigur, un prost  nu știe la ce folosesc cărțile și cum nu vede nici o utilitate în prezența lor, nu le poate accepta.
14. Un prost e macho. Întotdeauna.
15. Un prost e violent. Dacă nu îi dai dreptate, o să te înjure, o să te amenințe cu bătaia (sau chiar cu moartea). Dacă continui să îl contrazici, o să treacă la fapte, pentru ca, după aceea, să te acuze că e vina ta că îl provoci, că nu-ți ții gura. La sfârșit o să-ți spună că te iubește chiar dacă te-a făcut în toate felurile și te-a altoit. Punctul 10 se aplică și aici.
16. Un prost e rasist. El îi atacă pe alții pentru aspecte legate de aparența fizică (culoarea pielii, înălțimea, greutatea etc).
17. Pentru un prost, o relație e o investiție așa cum e un cont la bancă. Ea trebuie să producă profit. El nu știe că în economia dragostei nu este nevoie de echilibru între cerere și ofertă. Că, din contră, trebuie să riști să oferi nelimitat și necondiționat iubire. Poți să nu primești nimic înapoi sau poți să primești mult mai mult, exponențial mai mult față de cât ai oferit. Dar prostului nu-i place riscul. Pentru a se asigura de profit, prostul o să țină socoteala investițiilor sale (financiare și sentimentale) pentru a le pune pe tapet când ocazia o cere. Când închei relația cu un prost, acela îți va cere înapoi cadourile pe care ți le-a făcut, pentru a diminua costurile următoarei relații.
18. Dacă există două variante de acțiune, ca de exemplu „plecăm în vacanță” sau „nu plecăm în vacanță”, prostul nu va fi mulțumit cu nici una dintre variante. Aici se aplică din nou punctul 8.
19. Un prost nu știe să gătească. În mintea lui, această activitate le revine celor slabi, celor care trebuie să îl servească pe el. Apoi, dacă te pune naiba să stai o zi întreagă în bucătărie ca să-i gătești chestii elaborate, să nu te aștepți la aprecieri din partea lui. Mai degrabă o să-ți spună cu dispreț: „Ce mare lucru ai făcut ca să te plângi de oboseală?”
20. Un prost se teme de schimbare. El controlează perfect mediul care îi este familiar. A ieși din cadrele cunoscute, a te confrunta cu stimuli noi, cu oameni noi, îl pot pune în situație de eșec. Aici se aplică din nou punctul 6.
21. Cea mai mare jignire pentru un prost este să-i spui că e prost sau idiot. Asta pentru că e un adevăr prea cumplit pentru el.
22. Dacă ea e mai deșteaptă decât el, un prost e doar un ex.

    Omule, stai departe de omul prost…

    
    

    
    

    Omule, stai departe de omul prost… El nu știe, nici măcar nu bănuiește, dar prostia ce îi este destin, pentru că nu a mișcat un deget să fie altfel, îl va ține toată viața la stadiul de vierme, o nevertebrată condamnată la neputință, nefiind capabil nici să se ridice, nici să alerge, nici să vadă la mai mult de câțiva centimetri de jur împrejur…

    Omule, stai departe de omul prost… El este atotcunoscător, nu-l dovedești nici cu sutele de cărți pe care le-ai citit, nici cu miile de ore de școală, nici cu zecile de examene, nici cu miile de emoții din toată devenirea ta… Îți este superior, orice ai spune, orice ai face. Nu insista!

    Omule, stai departe de omul prost… El este sensibil. Pentru el, ce spui tu doare, ce spune el e balsam pentru suflet. Ce spui tu doare nu pentru că el înțelege sensul cuvintelor tale, ci pentru că presupune că este imposibil să îi fi vorbit frumos, să îi fi spus ceva de bine… Tot ce îi spui, oricât de simplu i te-ai adresa, pentru el este de neînțeles, ba chiar se transformă instantaneu în ceva jignitor. Sigur i-ai spus ceva urât. Ca el. El își raportează înțelegerea la gradul de prostie ce-i definește existența. El consideră că a înțeles totul și orice încercare a ta de a-l „întoarce din drum” devine argumentul suprem că are dreptate. Altfel, de ce insiști?

    Omule, stai departe de omul prost… Dacă ți-e coleg, amic, vecin, singura cale este să te îndepărtezi elegant, fără explicații prea multe. Evită să vă mai găsiți în aceleași locuri, în aceleași ecuații sociale. Unde-i el, tu nu trebuie să fii. Stabilește-ți propria „linie roșie” peste care să nu se treacă sub niciun motiv. Toxicitatea omului prost face rău în toate formele.

    Omule, stai departe de omul prost… Dacă ți-e rudă, ai cam încurcat-o! Din vierme aproape inofensiv, creatura devine șarpe cu clopoței în toată regula. De prostul-neam e bine să te ferești folosind mai mult decât ignoranța… Croiește-ți armură din oțel! Prostul-neam e gata oricând de sacrificiul suprem. De dragul adevărului prostesc. Dacă pentru coleg, amic, vecin… mai conta cât de cât ceva din tot ceea ce ești, pentru rudele tale te anunț că nu reprezinți nici cât o ceapă degerată. Neamurile proaste îți vor așterne în fața ochilor toate bubele pe care își imaginează că sigur le ai, doar ați traversat aceleași cărări, nu? Neamurile proaste trăiesc din niște amintiri pe care le distorsionează de la nivelul lor de târâtoare. Devii una cu pământul, asemenea mediului în care ele trăiesc. Neamurilor proaste le este greu să accepte diferențele dintre voi. Dar și contextul în care ați reușit să vă plasați diametral opus statutului lor. Voi aveți aripi, zburați, vedeți lumea, cercetați… Ele, tot la orizontală. Și, desigur, ești vinovat de statutul lor de târâtoare condamnate pe viață. Toate neajunsurile lor au drept cauză împlinirile tale. Tu nu ai fi cine ești dacă nu aveai noroc… Ah, norocul! Pe prost pare că norocul îl ocolește în permanență. O dată nu i-ar face prostului un bine. Dacă ai o familie, este pentru că ai avut noroc. Dacă ai o profesie, este pentru că ai avut noroc. Dacă ai casă, mașină… oho… numai norocul te-a ajutat, altfel… erai târâtoare. Zi-i prostului-neam că de când nu v-ați văzut… multă vreme a trecut și că între timp v-ați pricopsit cu tot ce el nu are. Zi-i că spre deosebire de el ai ales să fii peste tot, implicat, responsabil, voluntar, obosit, nedormit, plâns, mereu pe fugă, mereu între casă și profesie, cu teancurile de cărți devorate, cu mâncare la plic, cu timpul mereu mult prea scurt, cu insomnii, cu frustrări de tot felul… Zi-i lui asta. Cu cât îi spui mai mult, cu atât te lămurește el mai abitir: ești zero. Nu-i cânți în strună, nu i te cobori ca să-ți ia și ultima fărâmă de energie cu care oricum nu știe ce să facă…, nu îi spui că el e Dumnezeu pe pământ, nu îi dai apă la moară, nu i te confesezi ca mai apoi să-ți toarne înapoi toate gândurile tale sub formă de leșuri numai bune de a fi înghițite de șarpele cu clopoței. Căci, da, adesea prostul se hrănește cu ceea ce naște!

    Omule, stai departe de omul prost… Despre el s-au scris mii de citate, mii de cărți, despre el au vorbit mari oameni ai acestei planete! Fii înțelept și evită prostul. Te dovedește cu experiența! (parcă am citit asta pe undeva).