
(3 Februarie)
Rugăciunile începătoare
De este preot, începe aşa :
Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Iar de nu este preot, se zice :
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi! Amin!
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindeni eşti şi pe toate le împlineşti, Vistierul Bunătăţilor şi Dătătorule de Viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte Bunule sufletele noastre !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-De-Moarte, miluieşte-ne pe noi ! (de 3 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin!
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi ! Doamne, curăţeşte păcatele noastre ! Stǎpâne, iartă fărădelegile noastre ! Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru Sfânt Numele Tău !
Doamne miluieşte ! (de 3 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Tatǎl nostru, Carele eşti în Ceruri, Sfinţească-se Numele Tău ! Vie Împărăţia Ta ! Facă-se Voia Ta ! Precum în Cer aşa şi pe Pământ. Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri ! Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbǎveşte de cel viclean ! Amin !
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi ! Amin !
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca Unui Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi !
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh !
Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit ; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un Milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău ; toţi lucrul Mâinilor Tale şi Numele Tău chemăm.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Uşa milostivirii deschide-o nouă, Binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne izbăvim prin Tine de nevoi, că Tu eşti mântuirea neamului creştinesc.
Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute. Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii ; lumină din lumină, Dumnezeu adevărat, din Dumnezeu adevărat, născut iar nu făcut,
Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care, pentru noi oamenii si pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi S-a făcut om. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, a pătimit şi s-a îngropat. Şi a înviat a treia zi, după Scripturi. Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu slavă să judece viii şi morţii, a Cărui Împărăţie nu va avea sfârşit. Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin Prooroci. Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică. Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor. Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie. Amin !
Doamne miluieşte ! (de 12 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu ! (o închinăciune)
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu ! (o închinăciune)
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru ! (o închinăciune)
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru Credincioşia Ta, auzi-mă, întru Dreptatea Ta! Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta! Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare ; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult ; cugetat-am la toate Lucrurile Tale, la faptele Mâinilor Tale m-am gândit.
Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab’ auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu! Nu-Ţi întoarce Faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor care se coboară în mormânt! Fă să aud dimineaţa Mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea! Arată-mi Calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu!
Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne! Învaţă-mă să fac Voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu! Duhul Tău Cel Bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii! Pentru Numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă! Întru Dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu! Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău!
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeule !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeule !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru Numele Domnului ! (de 3 ori)
Apoi, Troparul Sfântului şi Dreptului Simeon (Glasul al 4-lea) :
Astăzi bătrânul Simeon se umple de bucurie, primind în brațe în chip de Prunc pe Dumnezeu cel Veșnic. Și, cerând să fie slobozit din legăturile cărnii, strigă: „Văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feței tuturor popoarelor.„
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh !
Apoi se zice : Condacul Sfântului şi Dreptului Simeon (Glasul al 4-lea) :
Pe Ziditorul tuturor și Domnul, luându-L Simeon, bătrânul, pre mâinile sale, s-a rugat a se dezlega de legăturile vieții acesteia stricăcioase și, slobozindu-se, s-a mutat la viața veșnică.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale, noi, nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea nevoi ? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.
Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după Mare Mila Ta şi după mulţimea Îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea! Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte ; că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât Drept eşti Tu întru Cuvintele Tale şi Biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit ; cele nearătate şi cele ascunse ale Înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi ; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie ; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce Faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le! Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele! Nu mă lepăda pe mine de la Faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine! Dă-mi mie bucuria Mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte! Învăţa-voi pe cei fără de lege Căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele ; bucura-se-va limba mea de Dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat ; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa Lui Dumnezeu : duhul umilit ; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot ; atunci vor pune pe Altarul Tău viţei.

Condacul 1
Ca un lăcaş minunat, sfinţit de lumina Duhului, te-ai arătat în
mijlocul poporului ales, aşteptând cu dor venirea Mântuitorului în trup,
cu Care vorbeai neîncetat în cămara inimii tale, aducându-i jertfa
cântării de : Aliluia !
Icosul 1
Primind
la urechea inimii tale şoaptele Duhului, ca pe o comoară ai socotit
Cuvintele Dumnezeieşti şi le-ai păstrat în vistieria inimii tale,
aprinzând tot mai mult Focul Iubirii Cereşti şi întraripându-te cu
nădejdea vederii Celui Nevăzut ; pentru aceasta, minunându-ne de dar dat
ţie de sus, cu cuviinţă îngerească îţi aducem flori de cântări ca
acestea :
Bucură-te, primirea nădejdii mântuitoare !
Bucură-te, flacără a Înţelepciunii Dumnezeieşti !
Bucură-te, cunoscător al Adâncurilor Duhului !
Bucură-te, sălaş al BineCuvântărilor Dumnezeieşti !
Bucură-te, încredinţare a tainei minunate !
Bucură-te, vederea Celui Nevăzut cu ochii sufletului !
Bucură-te, sălaş al sfinţeniei luminătoare !
Bucură-te, aşteptarea mângâierii lui Israel !
Bucură-te, casă sfinţită a Darurilor Duhului !
Bucură-te, cunună a îngereştii înţelepciuni !
Bucură-te, turn neclintit al faptelor bune !
Bucură-te, aşteptare roditoare de vederi minunate !
Bucură-te, Sfinte şi Drepte Simeoane, mărturisitorule al Întrupării Cuvântului !
Condacul 2
Ca
o stea prea luminoasă străluceai în mijlocul celor şaptezeci de
înţelepţi ai lui Israil, fiind însetat de lumina înţelepciunii Celui Ce
primeşte, din multa Sa milostivire, din nevrednicele noastre guri lauda
îngerească : Aliluia !
Icosul 2
Adâncul
judecăţilor dumnezeieşti prea înfricoşător l-ai socotit, Sfinte
Simeoane, şi încercând să-l cuprinzi între hotarele minţii omeneşti, ai
gândit că e cu neputinţă ca o fecioară să ia în pântece, neştiind de
bărbat; dar te-ai învrednicit mai apoi a vedea cu ochii tăi mântuirea
lui Israel gătită prin Fecioara şi Născătoarea de Dumnezeu, pentru care
primeşte cuvinte de cinstire ca acestea :
Bucură-te, pătrunderea tainelor înalte !
Bucură-te, vederea celor mai presus de minte !
Bucură-te, cercetare întru înţelepciune a Scripturilor !
Bucură-te, aşteptarea celor nemaivăzute !
Bucură-te, împărtăşire din izvorul înţelepciunii !
Bucură-te, primirea cuvântului mântuitor !
Bucură-te, oglindă a darurilor dumnezeieşti !
Bucură-te, cort sfinţit al Treimii !
Bucură-te, adăpare din cuvintele Scripturii !
Bucură-te, luminare cu razele proorociilor !
Bucură-te, plinitor al legii dumnezeieşti !
Bucură-te, vederea rânduielii Stăpânului !
Bucură-te, Sfinte şi Drepte Simeoane, mărturisitorule al Întrupării Cuvântului !
Condacul 3
Voind
a cuprinde taina naşterii Fecioarei în oglinda minţii omeneşti, te-ai
grăbit a şterge tălmăcirea cuvintelor proorocului Isaia, dar, luând
îndreptare prin înger, ai cântat Stăpânului : Aliluia !
Icosul 3
Îngerul
Domnului a fost trimis ca să te oprească de la fapta ce voiai să o
săvârşeşti din îndoiala inimii şi ţi-a vestit că vei vedea plinirea
celor proorocite, de care minune veselindu-te, te învredniceşti acum de
cinstirea noastră :
Bucură-te, primirea făgăduinţei mântuitoare !
Bucură-te, îndreptare minunată prin înger !
Bucură-te, ascultarea cuvântului dumnezeiesc !
Bucură-te, îndulcire de purtarea de grijă a Ziditorului !
Bucură-te, tâlcuirea tainei mai presus de minte !
Bucură-te, împărtăşire de lumina înţelepciunii !
Bucură-te, descoperirea adâncului judecăţilor dumnezeieşti !
Bucură-te, ascultarea glasului îngeresc !
Bucură-te, lămurirea tainei străine înţelegerii omeneşti !
Bucură-te, buna mireasmă a sfinţeniei !
Bucură-te, făclie nestinsă în ceata drepţilor !
Bucură-te, aşteptarea vederii celor proorocite !
Bucură-te, Sfinte şi Drepte Simeoane, mărturisitorule al Întrupării Cuvântului !

Condacul 4
Cuvintele îngerului păstrându-le în
cartea inimii tale ca pe nişte daruri înaintemergătoare vederii
Cuvântului, ţi-ai împodobit sufletul cu aripile îngereşti ale
rugăciunii, strigând către Dătătorul tuturor darurilor : Aliluia !
Icosul 4
Viaţa
ta a fost ca o oglindă a vieţuirii îngereşti, întru toate împrejurările
ferindu-te de orice răutate şi curăţindu-ţi ochii sufletului cu roua
rugăciunii; noi, minunându-ne de râvna ta de împodobire cu virtuţi în
aşteptarea Adevărului, îţi aducem stâlpările noastre de gând cinstitor
de viaţă curată :
Bucură-te, îndemnător spre vieţuire îngerească !
Bucură-te, vas purtător de daruri cereşti !
Bucură-te, suflet îmbrăcat în haina curăţiei !
Bucură-te, mireasmă tainică a darurilor Duhului !
Bucură-te, ocrotitor tainic al pruncilor !
Bucură-te, scară a virtuţilor dumnezeieşti !
Bucură-te, lucrător osârdnic în pământul mântuirii !
Bucură-te, curăţirea minţii în râurile umilinţei !
Bucură-te, aşteptarea Luminii neapuse !
Bucură-te, carte a cugetărilor dumnezeieşti !
Bucură-te, făclie sfinţită a dreptăţii !
Bucură-te, stâlp neclintit al virtuţii !
Bucură-te, Sfinte şi Drepte Simeoane, mărturisitorule al Întrupării Cuvântului !
Condacul 5
Biserică
a Cuvântului te-ai făcut, mai înainte de arătarea Acestuia cu trupul pe
pământ, sălăşluindu-te în preajma templului şi aducând rugăciuni
neîncetate pentru mântuirea lumii de sub robia celui viclean, dar şi
laudă milostivirii Stăpânului : Aliluia !
Icosul 5
Ascultând
îndemnul Duhului, te-ai grăbit să ajungi la templu, ca să îmbrăţişezi
pe Cel Ce toată lumea îmbrăţişează cu însuşi gândul Său desăvârşit de
iubire; iar noi, prin îmbrăţişarea rugăciunii, îţi aducem şoaptele
gândurilor de evlavie :
Bucură-te, plinirea nădejdii luminoase !
Bucură-te, îmbrăţişarea Celui Necuprins cu mintea !
Bucură-te, primirea mângâierii Duhului !
Bucură-te, pas sfinţit spre templul încăpător al Darului !
Bucură-te, răspunsul dorit la rugăciuni stăruitoare !
Bucură-te, îndulcire de vederea Celui Nevăzut !
Bucură-te, foc al rugăciunii la jertfelnicul inimii !
Bucură-te, primirea razelor nădejdii mântuitoare !
Bucură-te, cercetare iubitoare a Duhului !
Bucură-te, îndemnător spre limanul Cuvântului !
Bucură-te, călătorie în corabia rugăciunii !
Bucură-te, vederea celor mai presus de înţelegere !
Bucură-te, Sfinte şi Drepte Simeoane, mărturisitorule al Întrupării Cuvântului !
Condacul 6
Ochii
tăi însetaţi de vederea Izvorului vieţii s-au umplut de lacrimile
bucuriei, văzând ca într-o icoană, purtându-Se în braţele Fecioarei, pe
Cel Ce a luat trup pentru noi, Căruia I-ai cântat : Aliluia !
Icosul 6
Cunoscut-ai
că Pruncul ţinut în braţe de Maica Sa cu dragoste este Mesia Cel
făgăduit şi braţele ţi-ai deschis ca să cuprinzi pe Cel Necuprins în
ceruri; pentru aceasta, mărind evlavia şi dragostea ta faţă de Cel Ce
S-a îmbrăcat cu haina smeritului nostru trup, te împodobim cu laude ca
acestea :
Bucură-te, vederea Mântuirii lui Israel !
Bucură-te, dragoste nestinsă pentru Adevăr !
Bucură-te, izvor de laude dumnezeieşti !
Bucură-te, întâmpinarea Celui tăinuit sub haina trupului smerit !
Bucură-te, îmbrăţişarea celui Ce cuprinde toată zidirea !
Bucură-te, vestirea Mângâierii lui Israel !
Bucură-te, împodobirea Pruncului cu gânduri iubitoare !
Bucură-te, îmbrăţişarea Celui Ce cu mâna Sa te-a zidit !
Bucură-te, adăpare din smerenia Cuvântului !
Bucură-te, vederea Pruncului vechi de zile !
Bucură-te, întâmpinarea Celui de pe scaunul heruvimilor !
Bucură-te, odihna gândurilor dumnezeieşti !
Bucură-te, Sfinte şi Drepte Simeoane, mărturisitorule al Întrupării Cuvântului !
Condacul 7
Recunoscut-ai
pe Fecioara Cea proorocită de Isaia ca fiind Maică a Celui mai presus
de ceruri şi i te-ai închinat ei, cântând Stăpânului : Aliluia !

Icosul 7
Văzut-ai pe Cea fără prihană înconjurată
de cerească lumină şi de dumnezeieştile raze strălucită şi te-ai
veselit cu duhul, mărind smerenia Celui Ce nu S-a ruşinat a cerceta
nevrednicia noastră, luând chip de Prunc; Acestuia închinându-ne, pe
tine te cinstim cu cântări ca acestea :
Bucură-te, vederea Fecioarei născătoare de prunc !
Bucură-te, laudă adusă Treimii !
Bucură-te, minunare de înţelepciunea Ziditorului !
Bucură-te, vederea plinirii proorociei lui Isaia !
Bucură-te, mărturisirea judecăţilor dumnezeieşti !
Bucură-te, întâmpinarea Celei pline de dar !
Bucură-te, adăpare din vasul milei dumnezeieşti !
Bucură-te, vederea Celei închipuite în cuvinte de prooroci!
Bucură-te, îndulcire de tainele înalte !
Bucură-te, bucurie revărsată în pământul inimii !
Bucură-te, lauda Altarului sfinţeniei !
Bucură-te, stea mărturisititoare a tainelor înalte !
Bucură-te, Sfinte şi Drepte Simeoane, mărturisitorule al Întrupării Cuvântului !
Condacul 8
Luând
în braţe pe Ziditorul Tău, cu smerenie ţi-ai plecat gândul înaintea Lui
şi i-ai cerut să te slobozească, pentru a-i cânta neîncetat cu îngerii :
Aliluia !
Icosul 8
Văzând
mai dinainte patima şi răstignirea lui Hristos cu ochii prooroceşti ai
sufletului şi sabia mâhnirii ce rănea inima Fecioarei, nu i-ai tăinuit
Celei Preafericte întristarea care avea s-o cuprindă la vederea Fiului
Ei răstignit pe Cruce; minunându-ne de plinirea cuvintelor tale, te
cinstim cu evlavie aşa :
Bucură-te, împărtăşire de darul proorociei !
Bucură-te, glas prin care s-a făcut vestirea Duhului !
Bucură-te, înţelegerea tainei necuprinse de minte !
Bucură-te, vederea în oglinda minţii a Răstignirii lui Hristos!
Bucură-te, vestitor al Patimilor Cuvântului !
Bucură-te, mângâierea Fecioarei prin cuvânt !
Bucură-te, adăpare din durerea Celei fără prihană !
Bucură-te, văzător al celor ascunse !
Bucură-te, sălăşluire în cămara proorociei !
Bucură-te, împărtăşire de slava dreptăţii !
Bucură-te, casă luminată de Soarele dreptăţii !
Bucură-te, cunună a tainelor dumnezeieşti !
Bucură-te, Sfinte şi Drepte Simeoane, mărturisitorule al Întrupării Cuvântului !
Condacul 9
Împreună
cu proorociţa Ana ai lăudat pe Cel mai presus de heruvimi, Care a
binevoit să se înfăţişeze înaintea ochilor omeneşti ca Un Prunc Smerit,
aducându-i în dar ca o legănare a Duhului cântarea :Aliluia !
Icosul 9
După
plinirea nădejdii celei luminate ai ajuns la apusul vieţii şi luând
binecuvântare de la Răsăritul Cel de sus, te-ai mutat din pământul
acestei lumi, aşteptând revederea Soarelui dreptăţii întru odihna vieţii
veşnice; noi, cei lipsiţi de înţelepciunea cea de sus, te rugăm să ne
aduci la limanul Vieţii, ca să te cinstim cu credinţă cu stâlpări de
cuvinte ca acestea :
Bucură-te, ajungere la apusul vieţii !
Bucură-te, plinirea voinţei gândului dumnezeiesc !
Bucură-te, împărtăşire de binecuvântarea Cuvântului !
Bucură-te, sălaş sfinţit al Înţelepciunii !
Bucură-te, comoară a tainelor dumnezeieşti !
Bucură-te, îngrădirea minţii cu sabia rugăciunii !
Bucură-te, îndemnător spre slujirea Cuvântului !
Bucură-te, sălăşluire întru odihna cea neînserată !
Bucură-te, primire întru bucurie Vieţii !
Bucură-te, îndulcire de privirea Soarelui veşnic !
Bucură-te, purtător al cuvintelor dumnezeieşti !
Bucură-te, moştenitor al darului mântuirii !
Bucură-te, Sfinte şi Drepte Simeoane, mărturisitorule al Întrupării Cuvântului !
Condacul 10
În
corabia nădejdii ai călătorit în râul curgerii anilor vieţii tale şi nu
te-ai înspăimântat, aşteptând să ajungi la limanul vederii lui Mesia şi
să-I aduci cântarea de mulţumire : Aliluia !
Icosul 10
Casa
sufletului ţi-ai zidit cu pietrele virtuţilor în aşteptarea Celui Ce
venea să înnoiască cămările inimilor pustiite de păcate şi ai adus Lui
jertfa neîncetată a rugăciunii, pentru care primeşte de la noi raze de
cuvinte ca acestea :
Bucură-te, hotar al sfinţeniei înalte !
Bucură-te, templu al darurilor Cuvântului !
Bucură-te, împodobirea minţii cu laude cereşti !
Bucură-te, gătirea sufletului cu podoabele faptelor bune !
Bucură-te, împărtăşire de darul vederii Celui Preaslăvit !
Bucură-te, oglindă a Luminii neapuse !
Bucură-te, grăitor al tainelor Împărăţiei !
Bucură-te, primirea Ziditorului a toată făptura !
Bucură-te, umplere de lumina bucuriei !
Bucură-te, întâmpinarea Celui Nevăzut !
Bucură-te, vederea Vârfului doririlor cereşti !
Bucură-te, munte înalt al vestirilor Cuvântului !
Bucură-te, Sfinte şi Drepte Simeoane, mărturisitorule al Întrupării Cuvântului !

Condacul 11
Pe Îngerul Cel de mare sfat văzându-L
în braţele Fecioarei, ţi-ai întraripat gândul luminat cu zborul
laudelor dumnezeieşti de : Aliluia !
Icosul 11
Binevoit-a
gândul înţelepciunii Tatălui să Te arate pe tine mărturisitor al
întrupării Fiului Său, şi, străbătând veacurile cu nădejde şi întru
lumina Duhului, ai slujit tainei înfricoşătoare, făcându-te vrednic de
cinstiri ca acestea :
Bucură-te, glas mărturisitor al Cuvântului !
Bucură-te, arătarea deschiderii porţilor mântuirii !
Bucură-te, propovăduirea lui Mesia Cea adevărat !
Bucură-te, şedere pe scaunul înţelepciunii !
Bucură-te, luminarea gândurilor noastre !
Bucură-te, întâmpinarea Celui slujit de îngeri !
Bucură-te, odihnirea Cuvântului în templul inimii !
Bucură-te, alergare cu paşii Duhului !
Bucură-te, priveghere întru lumina înţelepciunii !
Bucură-te, arătarea Celui Ce stăpâneşte veacurile !
Bucură-te, odihnirea sufletului în mâinile Celui îmbrăţişat !
Bucură-te, mărturisire neştearsă a Aducătorului mântuirii!
Bucură-te, Sfinte şi Drepte Simeoane, mărturisitorule al Întrupării Cuvântului !
Condacul 12
Slujind
tainei Celui vechi de zile Care ţi S-a arătat ca un Prunc de curând
născut, plin de zile te-ai mutat din această viaţă, cântând Stăpânului :
Aliluia !
Icosul 12
Acum
veselindu-te în corturile îngereşti şi îndulcindu-te de cântarea
întreit sfântă, adu-ţi aminte şi de noi, cei ce cu evlavie, rostim în
cămara inimii gânduri luminoase ca acestea:
Bucură-te, zbor îngeresc pe treptele laudelor !
Bucură-te, mergător pe cărările Luminii !
Bucură-te, aflarea odihnei binecuvântate !
Bucură-te, adăpare din izvoarele Vieţii !
Bucură-te, sălăşluire la limanurile Raiului !
Bucură-te, ajutător al celor împovăraţi de necazuri !
Bucură-te, vestirea mântuirii către toţi !
Bucură-te, stâlp al înţelepciunii Cuvântului !
Bucură-te, aprinderea făcliei evlaviei în inimile noastre !
Bucură-te, apărător al celor prigoniţi de patimi !
Bucură-te, mijlocitor tainic către Hristos !
Bucură-te, rugător neîncetat pentru mântuirea lumii !
Bucură-te, Sfinte şi Drepte Simeoane, mărturisitorule al Întrupării Cuvântului !

Condacul 13 (acest Condac se zice de 3 ori) :
O,
Sfinte şi Drepte Simeoane, cel ce din negura vremurilor ai fost chemat
în zilele cele din urmă, ca să vezi strălucind pe Soarele dreptăţii în
braţele Cerului înţelegător, PreaCurată Maica Sa, roagă-L pe Acesta, Cel
pe Care L-ai întâmpinat cu bucurie, să ne întâmpine şi pe noi cu Faţă
milostivă în ceasul judecăţii, ca să-I cântăm împreună cu Îngerii : Aliluia !
Apoi, se zice iaraşi Icosul 1 :
Primind
la urechea inimii tale şoaptele Duhului, ca pe o comoară ai socotit
Cuvintele Dumnezeieşti şi le-ai păstrat în vistieria inimii tale,
aprinzând tot mai mult Focul Iubirii Cereşti şi întraripându-te cu
nădejdea vederii Celui Nevăzut ; pentru aceasta, minunându-ne de dar dat
ţie de sus, cu cuviinţă îngerească îţi aducem flori de cântări ca
acestea :
Bucură-te, primirea nădejdii mântuitoare !
Bucură-te, flacără a Înţelepciunii Dumnezeieşti !
Bucură-te, cunoscător al Adâncurilor Duhului !
Bucură-te, sălaş al BineCuvântărilor Dumnezeieşti !
Bucură-te, încredinţare a tainei minunate !
Bucură-te, vederea Celui Nevăzut cu ochii sufletului !
Bucură-te, sălaş al sfinţeniei luminătoare !
Bucură-te, aşteptarea mângâierii lui Israel !
Bucură-te, casă sfinţită a Darurilor Duhului !
Bucură-te, cunună a îngereştii înţelepciuni !
Bucură-te, turn neclintit al faptelor bune !
Bucură-te, aşteptare roditoare de vederi minunate !
Bucură-te, Sfinte şi Drepte Simeoane, mărturisitorule al Întrupării Cuvântului !
şi Condacul 1:
Ca un lăcaş minunat,
sfinţit de lumina Duhului, te-ai arătat în mijlocul poporului ales,
aşteptând cu dor venirea Mântuitorului în trup, cu Care vorbeai
neîncetat în cămara inimii tale, aducându-i jertfa cântării de : Aliluia !
După aceea, se citeşte această RUGĂCIUNE :
Bucură-te, Sfinte Simeoane, cel ce ai văzut pe Lumina vieţii, Care ţi-a luminat vederea proorocească, bucură-te, că pe Focul Cel nemistuit ai purtat în braţele tale şi nu te-ai mistuit, căci erai cu totul ca un Serafim aprins de focul Dragostei Dumnezeieşti !
Să cinstim cum se cuvinte pe marele Simeon, cel ce a văzut plinirea făgăduinţei Mântuitorului, cel încins cu legătura nevinovăţiei măcar că era vechi de ani, care a purtat în braţele sale pe Cel Nevinovat Care a luat asupra Sa păcatul lumii !
Veniţi să ne întindem gândurile cu smerenie şi ca şi cu nişte mâini să îmbrăţişăm pe Cel Neapropiat, pe Hristos, Cel Ce acum şi cu trupul a voit a Se arăta în templul în Care dintotdeauna locuia împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt !
O, Stăpânul tuturor, cum din pântece fecioresc ai ieşit, Cel Ce ai zidit palatele cereşti şi cum pe braţele mele Te porţi, când Îţi slujesc mii de mii de Heruvimi ! Laud PreaLuminată Smerenia Ta, zice Dreptul Simeon, căci ai venit să Te arăţi lumii celei întunecate, Cel Ce eşti Lumină neapropiată.
Cetele puterilor netrupeşti, cu Botezătorul, cu Apostolii lui Hristos şi cu Născătoarea de Dumnezeu Maria, faceţi rugăciune ca să ne mântuim ! Amin !
Şi apoi se face Otpustul:
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, ale Sfântului şi Dreptului Simeon şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi ! Amin !

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.