Toți se minunau și preamăreau puterea lui Dumnezeu, cum racla aceea de plumb cu moaștele sfântului nu s-au afundat în apă, ci mai ușoară decât luntrea a venit la dânșii o cale atât de lungă, înotând pe mare, nu cu mâna omenească, ci ocârmuindu-se de dumnezeiasca putere.
După sfârșitul mucenicesc al Sfântului Apostol Vartolomeu, care a suferit de la păgâni pentru Hristos în Alvana, cetatea Armeniei celei mari, credincioșii, luând cinstitul lui trup, l-au pus într-o raclă de plumb și l-au dus într-aceeași cetate. De la moaștele apostolului se făceau multe minuni, dându-se tămăduire bolnavilor. Pentru aceea, mulți din cei necredincioși se întorceau la Hristos. Iar slujitorii diavolești, popii cei necurați și chinuitorii, auzind și văzând cu ochii minunile acelea, nu numai puterile lui Dumnezeu nu le cunoșteau, dar se și mâniau asupra cinstitelor moaște ale apostolului, necăjindu-se în inimile lor.
Deci, adunându-se cu vrăjmășie și cu mânie, au luat racla de plumb în care erau puse moaștele și au aruncat-o în mare, socotind să le scufunde în adâncul mării. Ei au aruncat încă și alte patru racle cu moaștele altor sfinți mucenici, ale lui Papian, Luchian, Grigorie și Acachie. Dar, în loc ca raclele acelea să se afunde în adânc, ele au plutit ca niște luntre, mergând astfel pe deasupra apei și purtând comorile cele fără de preț în ele; mai ales racla apostolului fiind de plumb, stătea neafundată în apă, mai presus de fire. Acea raclă se făcuse ușoară și, ca o corabie purtându-se cu a lui Dumnezeu puternică îndreptare, înota pe mare în mijlocul raclelor mucenicești, pentru că, spre cinstea Apostolului Bartolomeu, două erau de-a dreapta și două de-a stânga.
Deci, raclele acelea mergând cu minunată înotare, s-au îndreptat spre Bosforul Traciei, la Propontis, și au trecut strâmtoarea Helespontului; apoi, trecând marea Egee și Ionică, au ajuns în Sicilia, și, lăsând Siracusa în stânga, au plecat spre apus și au ajuns la insulele Lipăr. Acolo a stat racla apostolului, iar raclele celorlalți sfinți mucenici, petrecând pe apostol la Lipăr, l-au lăsat și s-au despărțit, unde i-a poruncit voința dumnezeiască fiecăreia să meargă sau să stea. Racla lui Papian a plecat în Sicilia; a lui Luchian, în Meșina; a lui Grigorie, în Calabria; iar a lui Acachie, în Ascalon, cetate care se numește astfel. Despre toate acestea s-a făcut descoperire de la Dumnezeu lui Agaton, episcopul insulei Liparului; iar el cu clerul și poporul, mergând la malul mării și aflând acolo racla cu moaștele apostolului, s-au umplut cu toții de bucurie și au grăit: „O, Lipare, de unde ți-a venit ție o bogăție ca aceasta? Cu adevărat că te-ai mărit și te-ai proslăvit acum; deci, dănțuiește acum și saltă, primind în mâinile tale pe acest mare folositor al tău, care te cercetează pe tine, și pe mijlocitorul cel către Dumnezeu!”. Apoi a strigat către dânsul: „Bine ai venit la noi, apostole al lui Hristos!”.
Deci, toți se minunau și preamăreau puterea lui Dumnezeu, cum racla aceea de plumb cu moaștele sfântului nu s-au afundat în apă, ci mai ușoară decât luntrea a venit la dânșii o cale atât de lungă, înotând pe mare, nu cu mâna omenească, ci ocârmuindu-se de dumnezeiasca putere. Apoi, luând racla aceea cu moaștele, au dus-o în biserică cu cântare de psalmi și cu dănțuire, și a curs mir din sfintele moaște ale apostolului, prin care se tămăduiau bolile cele nevindecate. Aceste cinstite moaște au petrecut în insula aceea mulți ani, până la împărăția lui Teofil, luptătorul împotriva icoanelor. Iar în zilele lui, cu voia lui Dumnezeu și pentru păcatele oamenilor, agarenii au prădat insula Liparului. Iar un boier din cetatea Vinenda, anume Sicard, care de demult auzise de minunile apostolului, din credința cea fierbinte către sfântul, a chemat din cetatea Amanfiei niște oameni corăbieri și, făgăduindu-le că le va da lor averi îndestulate, i-a rugat să meargă cu corabia la insula Liparului, ca de acolo să aducă la dânsul comoara aceea sfânta cu moaștele Sfântului Apostol Bartolomeu.
Plecând ei cu corabia și ajungând la insula aceea, au luat acea dorită bogăție duhovnicească și s-au întors la locul lor. Iar când boierul Sicard a fost înștiințat despre moaștele sfântului, că se apropiau de dânșii, a ieșit întru întâmpinare cu episcopul și cu mulțime de popor cu corăbiile pe mare și, primind cu bucurie pe apostolul lui Hristos, l-au dus cu cinste în cetatea Venenda, și, punându-l în biserica cea mare, i-a așezat praznic luminos. Din acea vreme se prăznuiește aducerea cinstitelor moaște ale acestui sfânt apostol, în ziua a douăzeci și cincea a lunii august; zi în care cinstitele lui moaște au fost aduse în Venenda. De la ele se dau multe tămăduiri de toate neputințele, cu rugăciunile apostolului și cu darul Domnului nostru Iisus Hristos.
Canon de rugăciune la Sărbătoarea aducerii moaştelor Sfântului Apostol Bartolomeu
Tropar la Sărbătoarea aducerii moaştelor Sfântului Apostol Bartolomeu
Glasul al 3-lea
Sfinţilor Apostoli, rugaţi pe Milostivul Dumnezeu ca să dea iertare de greşeli sufletelor noastre.
Cântarea 1
Glasul al 4-lea
Irmos: Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul şi cuvânt răspunde-voi Împărătesei Maici şi mă voi arăta, luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei, bucurându-mă.
Stih: Sfinte Apostole Bartolomeu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Piatră scumpă te-ai arătat pe tine piatra vieţii, pe care a zidit Biserica Sa, Apostole Bartolomeu, văzătorule de Dumnezeu. Pentru aceasta, te cinstim şi te fericim pe tine.
Stih: Sfinte Apostole Bartolomeu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Înţelepciunea Cea Ipostatnică aflând-o, care foarte te-a învăţat pe tine cele mai presus de minte şi de cuget, înţelepciunea elinilor ai arătat-o a fi nebunie, înţelepţind marginile cu Dumnezeieştile învăţături.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Supus fiind poruncilor celor Dumnezeieşti, te-ai făcut călător pe mare, mort în sicriu; şi ca un soare de la Răsărit, ai ajuns la Apus, Apostole, luminându-l.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Cel plin S-a deşertat, Cel mai înainte de veacuri primeşte început, născându-Se din Prunca Fiica lui Dumnezeu. Pe Care L-ai propovăduit în două firi şi într-un Ipostas, de Dumnezeu Fericite Bartolomeu.
Cântarea a 3-a
Irmos: Pe ai tăi cântăreţi, Născătoare de Dumnezeu, izvorul cel viu şi îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească, întăreşte-i întru Dumnezeiască mărirea ta, cununilor măririi învrednicindu-i.
Stih: Sfinte Apostole Bartolomeu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cei ţinuţi de înşelăciune şi cu vătămare de minte, îmbrăcaţi cu întunericul necredinţei, te-au aflat pe tine tare Mângâiere şi Lumină şi Izbăvire din cele cumplite, Preaînţelepte Bartolomeu.
Stih: Sfinte Apostole Bartolomeu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Făcându-te gură Cuvântului lui Dumnezeu, mărite, ai mântuit popoare din gura lupului celui înţelegător, aducându-le Ziditorului prin baia Botezului, pururea pomenite Apostole Bartolomeu.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu limba ta cea de foc, arzând stuful cel amar al înşelăciunii, ai omorât, preaînţelepte, inimile cele înţelenite şi le-ai făcut a rodi cugetările cele cereşti.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Dumnezeu Cuvântul a bine voit a Se naşte mai presus de cuvânt cu Trup din tine, Fecioară Maică Preacurată, ucenic alegând şi slujitor adevărat, pe Apostolul Bartolomeu Măritul.
Cântarea a 4-a
Irmos: Sfatul cel neurmat şi Dumnezeiesc al Întrupării Tale celei de sus, celei din Fecioară, Proorocul Avacum, avându-l în minte, a strigat: Slavă puterii Tale, Doamne.
Stih: Sfinte Apostole Bartolomeu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Zicerea proorocească a luat sfârşit, căci spre câştigarea neamurilor a mers lumină cuvântătorul de Dumnezeu ucenic, luminând toate plinirile lumii.
Stih: Sfinte Apostole Bartolomeu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Luminându-te prin Raza cea Dumnezeiască, te-ai arătat a doua lumină, după împărtăşire Dumnezeiască în chip vădit slujind Celui Ce pentru noi S-a arătat cu trup omenesc, Apostole.
Stih: Sfinte Apostole Bartolomeu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca să se sfinţească marea cu trecerile tale, ai trecut-o în raclă de piatră, de la Răsărit către Apus, făcându-ţi minunate pornirile tale, Sfinte Apostole Bartolomeu.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Păzeşte turma ta de furtuna păcatelor şi a primejdiilor şi a necazurilor celor potrivnice, povăţuindu-ne pe noi, mărite, prin darul tău pururea, către limanurile cele mântuitoare.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Ca Una ce în chip de netâlcuit ai născut pe Cel Netâlcuit, întru prisosirea bogăţiei milostivirii, cu darurile cele Dumnezeieşti, îmbogăţindu-ne, Preacurată, pe noi, cei săvârşiţi cu păcatul.
Cântarea a 5-a
Irmos: Spăimântatu-s-au toate de Dumnezeiască mărirea ta; că tu, Fecioară neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu Cel peste toate şi ai născut pe Fiul Cel fără de ani, Cel Ce dăruieşte pace tuturor celor ce te laudă pe tine.
Stih: Sfinte Apostole Bartolomeu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Picioare frumoase agonisindu-ţi spre propovăduire, ai binevestit tuturor bunătăţi şi tuturor ai propovăduit pace, înstrăinându-i de vrajba cea veche, prin învăţăturile cele Dumnezeieşti ale Mântuitorului, Fericite Apostole.
Stih: Sfinte Apostole Bartolomeu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cuvântul tău s-a făcut vindecare celor ce primiseră veninul cel purtător de moarte al şarpelui şi pământul păgânilor, după proorocie, s-a răsturnat prin dezrădăcinările preaînţeleptelor tale dogme, Sfinte Apostole Bartolomeu.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Fiind mort de multe zile, izvorând viaţa cu îndestulare şi şezând pe spinarea mării, Apostole Bartolomeu, împreună cu Dumnezeieştii mucenici, trecând luciurile nemărginite, în ostrovul Lipariei te-ai adăpostit, de Dumnezeu insuflate.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Cu adevărat te măresc pe tine, Maica lui Dumnezeu, Preacurată. Bucură-te, ca îngerul îţi strigăm ţie, Binecuvântată de Dumnezeu Dăruită, Auzire şi Grai Înfricoşător, Petrecere străină a Stăpânului zidirii.
Cântarea a 6-a
Irmos: Înţelepţii de Dumnezeu, care faceţi acest praznic Dumnezeiesc şi cu totul cinstit al Maicii lui Dumnezeu, veniţi să batem din palme, slăvind pe Dumnezeu, Cel Ce S-a născut dintr-însa.
Stih: Sfinte Apostole Bartolomeu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Făcutu-te-ai rază a Soarelui, Celui Ce prin Întrupare a strălucit lumii, gonind noaptea înşelăciunii cea cu mulţi zei, prin învăţăturile tale cele purtătoare de lumină, Apostole.
Stih: Sfinte Apostole Bartolomeu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Mântuirea lui Dumnezeu cea ivită prin asemănarea trupului, pentru multa bunătate luminat ai propovăduit-o popoarelor, Sfinte Apostole Bartolomeu, propovăduitorule al neamurilor.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Ai avut călătorie pe apa mării şi peste ape ţi-ai făcut cărările şi nu s-au cunoscut într-însa urmele tale, Fericite Apostole, precum David, mai înainte întru Duhul a proorocit.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Biserică a Slavei te-ai făcut şi Uşă a Luminii ai fost, Munte cu umbră deasă, Minune de prooroci Cântată, Fecioară Maică Doamnă, de Dumnezeu Dăruită.
CONDAC
Glasul al 4-lea
Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi...
Arătatu-te-ai ca un soare mare Bisericii, cu strălucirile învăţăturilor şi cu înfricoşătoare minuni, luminând pe cei ce te cântă pe tine, Sfinte Bartolomeu, Apostolul Domnului.
Cântarea a 7-a
Irmos: N-au slujit făpturii înţelepţii lui Dumnezeu, ci numai Făcătorului; şi groaza focului bărbăteşte înfruntând-o, se bucurau cântând: Prealăudate, Dumnezeul părinţilor noştri şi Doamne, bine eşti cuvântat.
Stih: Sfinte Apostole Bartolomeu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu sarea cea dulce a cuvintelor tale, pururea pomenite, ai vindecat omenirea cea stricată de răutate şi ai plecat-o a cânta: Prealăudate, Doamne al părinţilor şi Dumnezeule, bine eşti cuvântat.
Stih: Sfinte Apostole Bartolomeu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Făcându-te ca un preaînalt cer după înţeles, fericite, ca un Dumnezeiesc Apostol, cu glas preaînalt ai propovăduit Slava lui Dumnezeu: Căruia Îi cântăm: Doamne al părinţilor şi Dumnezeule, bine eşti cuvântat.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu veşmântul cel ţesut din Dumnezeiescul dar, fericite, ai îmbrăcat pe cei despuiaţi mai înainte prin răutatea şarpelui şi i-ai plecat să cânte: Prealăudate, Doamne al părinţilor şi Dumnezeule, bine eşti cuvântat.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Noi, robii tăi, Născătoare de Dumnezeu, avându-te pe tine, Preacurată, Apărare şi Zid şi Sprijin, cu credinţă grăim către tine: Bucură-te, Podul care duce pe cei de pe pământ către Dumnezeu, Binecuvântată Fecioară.
Cântarea a 8-a
Irmos: PPe tinerii cei binecredincioşi, în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit, atunci fiind închipuită, iar acum plinită pe toată lumea ridică să-Ţi cânte Ţie: pe Domnul, lucrurile, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi pe Dânsul întru toţi vecii.
Stih: Sfinte Apostole Bartolomeu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Revărsându-te cu râurile cele Dumnezeieşti, ca un râu din Eden ai ieşit, cu învăţăturile tale adăpând partea cea de sub soare; şi prin dar uscând apele înşelăciunii ai grăit: Lăudaţi pe Mântuitorul şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Stih: Sfinte Apostole Bartolomeu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Învăţându-te Cuvântul cele mai presus decât cuvântul pe tine, ca pe un cuvântător Dumnezeiesc te-a trimis în lume, ca pe o săgeată mântuitoare şi rănind adunarea vrăjmaşilor, mărite, ai mântuit pe cei ce cu credinţă cântă şi preaînalţă pe Hristos în veci.
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.
Arătatu-te-ai ca un munte picurând dulceaţa cea Dumnezeiască, vrednicule de minune; şi cu puterile cele Dumnezeieşti făcând călătorie după moarte pe apele mării fără de afundare, ai fost înconjurat cu cinste de purtătorii de chinuri cei viteji.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
După legile firii tăinuindu-te, ai născut şi ai rămas pururea Fecioară; căci ai născut pe Cuvântul, Cel Ce pentru prisosul bunătăţii S-a făcut Om. Căruia toţi îi cântăm: pe Domnul lăudaţi-L lucrurile şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Cântarea a 9-a
Irmos: Tot neamul pământesc să salte, cu Duhul fiind luminat şi să prăznuiască firea minţilor celor fără de trup, cinstind sfinţita prăznuire a Maicii lui Dumnezeu şi să strige: Bucură-te, Preafericită Născătoare de Dumnezeu, Curată, pururea Fecioară.
Stih: Sfinte Apostole Bartolomeu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ceata Apostolilor aduce prăznuire astăzi pomenirii tale; se veselesc mucenicii şi duhurile tuturor drepţilor; iar noi, credincioşii, cu cântări te cinstim pe tine şi grăim: izbăveşte-ne pe noi de toată mâhnirea, ucenice al lui Hristos.
Stih: Sfinte Apostole Bartolomeu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Primind, prin răstignire, sfârşitul cel fericit, te-ai făcut împreună închipuit cu patimile Învăţătorului tău, mărite şi părtaş strălucirii şi Slavei Celei Dumnezeieşti, stând pururea împreună cu îngerii înaintea Lui şi te-ai învrednicit de Lumina Cea Negrăită.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Pomenirea ta cea plină de lumină şi vestită, văzătorule de Hristos, Înţelepte Apostole Bartolomeu, ne-a strălucit nouă luminând pe toţi. Pentru care te rugăm pe tine, adu-ţi aminte de noi toţi, mântuindu-ne de toată împrejurarea cea potrivnică, prin rugăciunile tale.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Omoară cugetările trupului nostru, Născătoare de Dumnezeu, Preacurată. Opreşte viforul patimilor noastre, alină valul patimilor şi cu gânduri Dumnezeieşti întăreşte inimile noastre, ale celor ce cu credinţă te cinstim pe tine, Folositoarea noastră cea Neînfruntată.
SEDELNA
Glasul 1
Podobie: Mormântul Tău...
Întoarcerea preasfintelor tale moaşte, Prealăudate Apostole al Domnului, s-a făcut nouă pricină de prăznuire prealuminată; pe care cu minte drept cugetătoare cinstind-o, pe tine, luminătorul cel neapus, te cinstim, slăvind pe Hristos.
SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
Glasul al 8-lea
Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Bucură-te, Scaunul lui Dumnezeu cel în chip de foc; Bucură-te, Pruncă, Jilţul cel Împărătesc, Patul cel Aşternut cu porfiră; Cămara cea cu porfiră de aur, Hlamida cea cu roşu vopsită cea Purtătoare de Fulger, Sfeşnicul cel mult Luminos; Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu, Cetatea cea cu douăsprezece ziduri; Uşa cea cu aur Poleită şi Cămara cea Strălucită cu chipul; Masa cea Luminoasă de aur, Locaşul cel cu podoabă Dumnezeiască. Bucură-te, Preamărită Mireasă, picată din soare; Bucură-te, Singura Mângâiere a sufletului meu.
SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
Glasul al 8-lea
Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Pe Mieluşelul şi Păstorul şi Mântuitorul, dacă L-a văzut Mieluşeaua pe Cruce, s-a tânguit lăcrimând şi cu amar grăia: lumea se bucură luând izbăvire, iar pântecele meu se aprinde văzând Răstignirea Ta, pe care o rabzi pentru milostivirea milei, Îndelung Răbdătorule, Doamne; Adâncule al milei, milostiveşte-Te şi dăruieşte iertare de greşeli celor ce laudă cu credinţă Dumnezeieştile Tale Patimi.
Tropar la Sărbătoarea Aducerii moaştelor Sfântului Apostol Bartolomeu
Glasul 3
Sfinţilor Apostoli, rugaţi pe Milostivul Dumnezeu ca să dea iertare de greşeli sufletelor noastre.
Condac la Sărbătoarea aducerii moaştelor Sfântului Apostol Bartolomeu
Glasul 4
Arătatu-Te-ai astăzi...
Arătatu-te-ai ca un soare mare Bisericii, cu strălucirile învăţăturilor şi cu înfricoşătoare minuni, luminând pe cei ce te cântă pe tine, Sfinte Bartolomeu, Apostolul Domnului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.