oamna are un talent aparte: știe să plouă exact când ai uitat umbrela acasă și ai încălțat adidașii noi.
Știe să transforme bulevardele în râuri și frunzele galbene în bărci care se iau la întrecere.
Unii bombăne: „Iar plouă!”. Dar dacă asculți bine, ploaia nu ceartă, ci șoptește: „Mai oprește-te și tu o clipă!”.
Sub stropii reci, orașul se spală de praful verii, iar oamenii devin, pentru câteva secunde, egali: toți fugim, toți ne udăm, toți arătăm caraghios.
Și, culmea ironiei, în timp ce alergi cu sacoșa trasă pe cap, realizezi că exact ploaia pe care o înjuri acum e cea care îți va aduce mâine parfumul curat al aerului și liniștea aceea pe care nicio aplicație meteo nu o poate anunța.
Morala: Viața plouă fix când ți-e mai incomod, dar poate tocmai asta e invitația ei la un strop de autenticitate. Fără filtre, fără scenarii. Doar tu, apa și realitatea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.