Egoul este foarte vocal, este agitat, te sperie, te judecă, te critică, te descurajează. Egoul spune „Nu poți să faci asta”, „Nu știi să faci asta”, „Nu vei reuși niciodată să faci asta”, „Asta este o prostie și este și periculos”, „De ce ai face așa ceva?”, „Nimeni n-o să te asculte”, „Ești leneș. Te odihnești deja de două ore. Ridică-te și fă treabă!”. Egoul te atacă, este ca un profesor care te abuzează.

 

 "O persoană trezită nu caută să schimbe pe nimeni. De obicei, este tăcută. Este în pace. Lucrează cu sine. Își urmărește gândurile, își urmărește acțiunile și se privește pe ea însăși când se enervează, când este deprimată, când se simte geloasă, invidioasă sau oricum altfel, pentru că, deși este trează, nu s-a oprit niciodată să fie om. Treptat ajunge să recunoască: „Asta nu sunt eu. Aceasta este o iluzie, nu asta vreau." Înțelege și se transformă pentru a schimba energia a ceea ce vrea să atragă. Apoi, devine liberă și nu-i mai pasă de ce cred, simt sau spun alții despre ea. Nu se compară cu nimeni. Nu concurează cu nimeni. Se observă doar pe sine. Nu se învârte țipând: „Eu sunt realitatea absolută. Eu sunt Dumnezeu." Nu-și face cuvintele să vorbească mai tare decât exemplul său, dimpotrivă. Pentru că știe de unde vine și îi lasă pe ceilalți în pace. O persoană trezită știe că cheia pentru orice este reuniunea cu Totul în sine ... Așa mintea se odihnește în inimă. O persoană trezită nu mai încearcă să se identifice cu lumea, deoarece acum se identifica în interiorul său cu Universul."

Orice amărăciune şi supărare şi mânie şi izbucnire şi defăimare să piară de la voi, împreună cu orice răutate.
Așadar, visând, vom vedea doar binele din lume și vom face doar bine.
Soarele îl putem descoperi și dincolo de nori. Acolo strălucește mai tare. Și asta datorită faptului că ne-am străduit,am luptat, am visat și în cele din urmă am văzut soarele vieții.
Și totuși soarele se află în sufletul nostru și strălucește pe chipul nostru.
Să fim buni,să dăruim dragoste.
Să nu îi criticăm pe cei din jur,ci să descoperim în ei binele.
Ce parte vom hrăni,aceea vom găsi.
O pildă frumoasă spune că "Un băiețel îl întreabă pe bunicul lui:
*– Ce-i sufletul bunicule?
– Păi, măi băiete, gândește-te că ai înlăuntrul tău doi lupi, unul alb ce iubește adevărul, dreptatea, dragostea, curajul și onestitatea și un alt lup negru căruia îi place minciuna, frica, ura, cruzimea și hoția.
– Lupul alb e lupul bun. În el s-au adunat toate calităţile noastre: generozitatea, iubirea, altruismul, jertfelnicia, sinceritatea, corectitudinea,moralitatea, loialitatea, bunătatea, curajul, liniştea interioară, smerenia… Tot ce e bun şi frumos în noi.
– Iar lupul negru?
– Lupul negru e cel în care ni s-a adunat tot ce e mai rău în noi: ura,invidia, lăcomia, frica, minciuna, trădarea,egoismul, zgârcenia,aroganţa, răutatea…Și ei dau o luptă continuă în tine, se tot bat, se bat în continuu…
– Și cine câștigă bunicule?
– Depinde pe care-l hrănești nepoate, depinde pe care-l hrănești…"

Și asta spune tot!
*Iubește frumosul din tine!*

 

 

Speranță, clipe de fericire, soare în suflet și zâmbetul pe buze...Ce poate fi mai minunat?

Să treci peste piedici și greutăți în viața asta care este cât o clipă!

Trăim și uneori uităm să și visăm...

Gândim prea mult și uităm să iubim.

Dar nu ne dăm seama că piedica cea mai mare în viață este chiar faptul că uităm să iubim.

Să privim puțin în interiorul nostru și să vedem ce avem bun.Iar tot ce este rău și nu face parte din firea noastră, pur și simplu să aruncăm.

Liniștea interioară este cea mai importantă.Doar așa ne vom da seama că am învățat să ne iubim.

Iubindu-ne,vom ști să și iertăm.Nu...nu pe cei de lângă noi.Pe noi să ne iertăm! Să ne iertăm pentru că am greșit.Lor doar le cerem iertare.

Așa se naște iubirea:din iertare.

Să visăm la tot ce e bun și de folos în lume, la tot ce ne-a lăsat Dumnezeu.

Doar asa vom realiza că existăm:prin bine.

Să nu fim triști,pentru că tristețea e pentru cei care nu mai sunt...adică s-au dus și nu mai pot gusta viața așa cum e ea!

Tristețea este „o patimă aducătoare de stricăciune în suflet şi în trup” Nichita Stihatul).

Tristețea paralizează inima și o face incapabilă de a mai simți bucuria.

ȘCOALA LUI DUMNEZEU

  ,,Așa cum mama își învață copilul să meargă, ne învață și Domnul să credem în El cu credință vie. Mama își pune copilul pe picioare, îl lasă să stea așa, se îndepărtează de el, apoi îl cheamă să vină la ea. Rămânând singur, fără sprijinul mamei, copilul începe să plângă, vrea să se ducă la ea, dar nu încearcă, de frică, să facă primii pași, până când se hotărăște să pășească și cade. Întocmai ca o mamă, Domnul îl învață pe creștin să creadă în El, credința fiind ca și mersul (credința – cale duhovnicească). Credința noastră este firavă, lipsită de experiență, întocmai ca un copil care învață să meargă. Domnul ne lipsește de sprijinul Său, lăsându-ne pe seama diavolului sau a feluritelor necazuri și supărări. Ceva mai târziu însă, când avem mare nevoie de ajutor ca să scăpăm de ele (când nu simțim nevoia mântuirii nu suntem gata să mergem la El), parcă ne-ar îndemna să ne îndreptăm către El (și trebuie, într-adevăr, să o facem) după ajutor. Creștinul își dă silința să facă aceasta, „dă drumul” ochilor minții (așa cum copilul își dă drumul la picioare), încearcă să-l vadă cu el pe Domnul, dar inima care nu este obișnuită să-l „vadă” pe Dumnezeu se teme să-și facă curaj, se împiedică și cade. Vrăjmașul și stricăciunea păcatului pe care o avem de la naștere închid ochii inimii care încercă să vadă, ținându-l pe om departe de Dumnezeu, făcându-l să nu poată înainta. Domnul îi este totuși aproape, gata să-l aducă la Sine, să-l cuprindă chiar și în brațe, numai să vină la El cu credință; și atunci când, străduindu-te, reușești să-L vezi pe Domnul cu ochii inimii, El îți întinde o mână de ajutor, ca și cum te-ar lua în brațe și ți-ar alunga vrăjmașii. Atunci simte creștinul îmbrățișarea Mântuitorului Însuși. Slavă bunătății și înțelepciunii Tale, Doamne! Așa cum, atunci când ești strâmtorat de diavolul și de toate necazurile trebuie să vezi îndată că înaintea ta stă Sânul iubitor de oameni al Mântuitorului tău, caută cu îndrăznire la acest Sân părintesc, ca la o nesecată comoară de bunătate și dărnicie și roagă-te Domnului, din toata inima, ca să ne facă și pe noi părtași acestui nesecat izvor de bunătate și ajutorare duhovnicească și îndată ți se va da ceea ce ceri. Principalul este să ai credință sau vedere a inimii către Domnul și speranță că vei primi de la El ceea ce Îi ceri, ca de la un Atotbun. Așa este! Experiența ne-o arată. Așa ne învață și Dumnezeu, adică să recunoaștem că fără El suntem de o neputință morală fără seamăn și, cu zdrobire de inimă, să menținem duhul nostru într-o necontenită dispoziție rugătoare”.

 

Sf. Cuv. Efrem Sirul și Isaac Sirul.

Doi mari asceți ai Bisericii noastre.

*Cuvinte scurte de folos de la părinții pustiei:*

+++

~ Să nu iasă niciun cuvânt stricat din gura ta, căci vița de vie nu face spini.

~ Bine este să mănânci carne și să bei vin, dar să nu mănânci carnea fraților tăi prin clevetire.

~ Trupul uscat al monahului înalță sufletul deasupra adâncurilor și usucă plăcerile prin post.

~ Precum hainele scorțoase sunt călcate în picioare și spălate și rasucite zdravăn până se albesc, tot așa și sufletul tare se face și mai puternic prin sărăcia de bunăvoie.

~ În orice ispită să nu învinovățești pe nimeni, ci numai pe tine însuți, spunând: "Acestea mi s-au întâmplat din pricina păcatelor mele".

~ - "Ce este smerenia inimii?

    - Să faci bine celui care îți face rău."

~ Așa cum nu-i e cu putință corabiei să se țină  fără cuie, tot așa nu e cu putință să te mântuiești fără smerenia inimii.

 

 "Îți plângi permanent soarta. Te vaiți mereu. Te simți mereu nedreptățit, pierdut, victimă de serviciu. Toată răspunderea pentru ceea ce se întâmplă din lipsa strădaniei tale o arunci pe alte persoane și împrejurări.
Încetează asta! Știi... Oricât de ciudat ți s-ar părea, în spatele tuturor acestora se ascunde egoismul. Și aceasta este cea mai rea formă a lui. Vicleană. Acoperită.
Acest egoism te paralizează. Te face victimă. Te înrobește. Atunci când lași sinele tău așa, liber să creadă că ești singurul oropsit, că este slab, neputincios, ajungi să pierzi controlul asupra lui. Orbești. Îți pierzi orice judecată, îți pierzi spiritul luptător, îți pierzi pofta de viață. Și te ofilești. Mori înainte de a muri.
Nu mă refer la durere. La durerea profundă, nedreaptă, puternică. Durerea nu simte regrete. Nu simte întristare. Durerea are în ea taine. Are tăcere. Liniște. Oamenii care au suferit durerea știu bine asta...
Mă refer la întristarea pentru ceea ce ești. La această cârteală. La acest sentiment prin care îi consideri vinovaţi pe toți și pe toate. Pe toți în afară de tine. Încetează asta. N-o mai îngădui.
Ridică-te și luptă. Împotrivește-te. Cât reziști. "
(din cartea" Ieșirea din întuneric ")

Este uimitor cum functioneaza creierul uman. Iata 17 lucruri uimitoare pe care nu le stiai despre oameni

 1. Incaltarile sunt primul lucru pe care oamenii il observa subconstient la tine. Asa ca poarta intotdeauna incaltari frumoase (si curate).
2. In lume exista cel putin 6 persoane care arata fix ca tine. Exista o sansa de 9% sa intalnesti una dintre aceste persoane in timpul vietii.
3. Somnul fara perna reduce durerile de spate si te ajuta sa ai coloana vertebrala mai dreapta, iar muschii mai puternici.
4. Inaltimea unei persoane este determinata de tatal ei, in timp ce greutatea este determinata de mama ei.
5. Daca o parte din corpul tau amorteste, o poti trezi imediat la viata miscandu-ti repede capul.
6. Exista trei lucruri pe care creierul uman le observa imediat: alimentele, oamenii atragatori si alcoolul.
7. Persoanele care scriu cu mana dreapta tind sa mestece mancarea pe partea dreapta a gurii.
8. Potrivit lui Albert Einstein, daca albinele ar disparea de pe Pamant, omenirea ar mai trai doar patru ani fara ele.
9. Exista atat de multe feluri de mere, incat daca ai manca unul nou in fiecare zi, ai aveea nevoie de peste 20 de ani pentru a le incerca pe toate.
10. Poti supravietui fara mancare saptamani intregi, insa poti supravietui fara somn doar 11 zile.
11.Oamenii care rad mult sunt mai sanatosi decat cei care stau posomorati.
12. Lenea si statul degeaba sunt aproape la fel de nocive precum fumatul.
13. Creierul uman are capacitatea de a stoca de 5 ori mai multe informatii decat Wikipedia.
14. Creierul nostru utilizeaza aceeasi putere cu un bec de 10 wati.
15. Corpul nostru ofera suficienta caldura in 30 de minute cat sa fierbi 1.5 l de apa.
16. Acidul din stoamac este suficient de concentrat pentru a dizolva lamele de ras.
17. Zambetul este c

el mai bun antidepresiv.

PENTRU CE ESTE BINECUVÂNTAREA?

 

„Prin binecuvântare creezi un scut de lumină de protecție divină asupra persoanei pe care o binecuvântezi. ”

Este o conexiune divină.

De aici și importanța binecuvântării mereu cu iubire.

Binecuvântează-ți ziua, partenerul, copiii, familia, prietenii, tot ce faci, banii, mult sau puțin.

Oprește-te o secundă și binecuvântează persoana apropiată, o poți face mental, observ-o și vei vedea o ușoară schimbare pe fața ei.

Binecuvântează-ți corpul indiferent că este bolnav sau sănătos acum.

Binecuvântează-l și umple-l cu lumină, iubire, milă și iertare ca să fie sănătos.

Binecuvântează-ți relațiile, indiferent dacă te găsești singur, pentru că te completezi.

Binecuvântează-ți munca, ești plătit puțin sau ești plătit mult, pentru că binecuvântând-o o umpli cu lumină divină și în felul acesta te pregătești pentru ceva mai bun.

Ai dreptul la lucruri minunate, trebuie doar să crezi și să simți asta. Dă-i drumul, binecuvântează-te.

Binecuvântează-ți existența indiferent de experiențele dureroase, acestea sunt pur și simplu alegerile pentru a depăși și a crește.

Îmi binecuvântez viața, fiul/fiica, familia, pământul și întreaga existență.

Vă binecuvântez pe voi cei care citiți acest mesaj.

Și... Îi binecuvântez inima, calea, viața, sănătatea, căsnicia, copiii, casa, familia, slujba, finanțele, proiectele. "

Nu, nu este viclenie, și nici manipulare.

 "Nu vă formulați cererile în momentele de tensiune sau oboseală. 

Folosiți acele momente privilegiate, în care puteți obține orice aranjament. 

Nu, nu este viclenie, și nici manipulare. 

E ascultare. 

 Ascultarea nu e supunere oarbă, ci dăruire de sine, este trecere de la eros la agape. 

Adică, dacă în eros ies din mine, prin agape mă dăruiesc pe mine, mă jertfesc.

 Dacă prin iubirea eros ies către bărbatul meu, prin iubirea agape pun dulapul acolo unde vrea el, pentru că îmi mut atenția iubitoare de la dulap, la bărbat, la persoana lui și la nevoile lui! 

El, bărbatul meu, nu este vrăjmașul meu! 

El este antrenorul meu pe stadionul iubirii aceleia pe care ne-o cere Domnul: „Iubiți-vă așa cum v-am iubit Eu!”, adică jertfelnic, cu iubirea care nu e roabă impulsurilor și dorințelor egoiste, ci liberă pentru că vine de Sus, pentru că e dumnezeiască!" 

 

Maica Siluana Vlad

Cei care te judecă o fac pentru a-ți distrage atenția de la ce cred că ar fi la ei de judecat.

Cei care te judecă o fac pentru a-ți distrage atenția de la ce cred că ar fi la ei de judecat.
 

30 de îndemnuri ​ale Sfântului Isaac Sirul:

- Lasă-te răstignit şi nu răstigni.

- Lasă-te nedreptăţit şi nu nedreptăţi.

- Lasă-te bârfit şi nu bârfi.

- Fii blând şi nu zelos şi rău.

- Veseleşte-te cu cei ce se veselesc şi plângi cu cei ce plâng, căci acesta este semnul curăţiei.

- Fii bolnav cu cei bolnavi.

- Plângi cu cei păcătoşi.

- Bucură-te cu cei ce se pocăiesc.

- Fii prieten cu toţi oamenii, dar şi singur în cugetul tău.

- Fii părtaş la pătimirea tuturor, dar cu trupul tău fii departe de toate.

- Nu mustra pe cineva şi nu osândi nici chiar pe cei foarte răi în vieţuirea lor.

- Întinde haina ta peste cel ce a greşit şi acoperă-l. Şi dacă nu poţi lua asupra ta greşelile lui şi nu poţi primi certarea şi ruşinea în locul lui, rabdă-l măcar şi nu-l ruşina…

- De nu te linişteşti cu inima, linişteşte-te măcar cu limba.

- Şi dacă nu poţi pune rânduială în gânduri, pune rânduială măcar cu trupul tău.

- Şi de nu poţi lucra cu trupul tău, întristează-te măcar în cugetul tău.

- Şi de nu poţi sta la priveghere, priveghează măcar şezând pe patul tău sau chiar întins pe el.

- Şi de nu poţi posti două zile, posteşte măcar până seara.

- Şi de nu poţi până seara, păzeşte-te măcar să nu te saturi.

- De nu eşti curat în inima ta, fii curat măcar în trupul tău.

- De nu plângi în inima ta, imbracă-ţi cu jale măcar faţa ta.

- De nu poţi milui, vorbeşte măcar ca un păcătos.

- De nu eşti făcător de pace, fii măcar neiubitor de tulburare.

- De nu te poţi strădui, fă-te măcar în cuget netrândav.

- De nu eşti biruitor (asupra păcatelor), măcar să nu te mândreşti faţă de cei vinovaţi.

- De nu izbuteşti să închizi gura celui ce bârfeşte pe aproapele tău, păzeşte-te măcar să nu te faci părtaş în aceasta cu el.

- De iubeşti blândeţea, rămâi în pace. Şi de te vei învrednici de pace, te vei bucura în toată vremea.

- Caută înţelepciunea şi nu aurul.

- Îmbracă-te în smerenie şi nu în mătase.

- Caută să dobândeşti pacea şi nu împărăţia.

- Iată, frate, îndemnul meu: mila să-ţi sporească în suflet până când vei simţi în inima ta aceeaşi milă pe care Domnul Iisus Hristos o are față de tine.

 

"Dacă Universul nu îți remediază situația înseamnă că folosește situația pentru a te remedia pe tine."

 "Dacă Universul nu îți remediază situația înseamnă că folosește situația pentru a te remedia pe tine."

"Persoana care te treteaza intr-un mod “urat” te invita, de fapt, sa-ti recuperezi puterea personala si respectul de sine." ❤

 "Persoana care te treteaza intr-un mod “urat” te invita, de fapt, sa-ti recuperezi puterea personala si respectul de sine."

La sfârșitul zilei sa ne întrebam : Ce am învățat astăzi? Ce am iubit astăzi? Ce m-a bucurat astăzi? Indiferent de ce s-a întâmplat pe parcursul zilei dacă am reușit sa invatam ceva nou, să apreciem pe cineva si sa avem un moment de bucurie înseamnă că a fost o zi prețioasă.

 La sfârșitul zilei sa ne întrebam :
Ce am învățat astăzi?
Ce am iubit astăzi?
Ce m-a bucurat astăzi?
Indiferent de ce s-a întâmplat pe parcursul zilei dacă am reușit sa invatam ceva nou, să apreciem pe cineva si sa avem un moment de bucurie înseamnă că a fost o zi prețioasă.

" Multumesc Doamne, pentru tot!"

 A fost odata o pasare care traia in desert, foarte bolnava, fara pene, fara nimic cu care sa se hraneasca, fara picatura de apa cu care sa-si potoleasca setea, fara un loc in care sa se poata adaposti de arsita; blestemandu-si viata zi si noapte.

Intr-o zi un inger traverseza acel pustiu si pasarea il opreste si il intreaba:
- Unde te duci?

- Merg la o intalnire cu Dumnezeu, ii raspunde.

Atunci, pasarea il roaga  sa-l intrebe pe Dumnezeu cand se va termina suferinta ei.

- Sigur ca da, il voi intreba, o asigura Ingerul!

Apoi isi ia ramas-bun.

La intalnirea cu Dumnezeu, Ingerul ii transmite mesajul pasarii.
Ii povesteste despre starea  jalnica in care se afla si intreaba cand se va termina acea crunta suferinta pentru acea plapanda fiinta.

- Pentru cat ii mai ramane din viata, pasarea nu va avea fericire, zice Dumnezeu...

- Cand pasarea va auzi aceasta se va descuraja de tot.
Poti sugera, totusi, o solutie pentru asta, intreaba Ingerul?

Dumnezeu ii raspunde:
- Spune-i sa repete, ca pe o sacra rugaciune, iar si iar si iar, pana cuvintele invata sa iasa singure:
" Multumesc Doamne, pentru tot!"

Ingerul se intoarce la pasare si ii transmite mesajul lui Dumnezeu.

O saptamana mai tarziu, Ingerul coboara din nou pe acelasi drum, intalneste iarasi pasarea si o vede foarte fericita.
Corpul ii era acoperit cu pene, in apropiere aparuse un mic lac si o planta crescuse pe mal, iar pasarea canta si dansa vesela din cale-afara.

Ingerul era uimit de ce vedea. Isi amintea ce i-a zis Dumnezeu - ca pentru ce i-a mai ramas din viata, nu va exista fericire pentru pasare.

Si  plin de curiozotate, merge in vizita la Dumnezeu.

Ingerul intreaba, Dumnezeu raspunde:
- Da, nu exista fericire pentru pasare. Totul s-a schimbat cand in fata oricarei situatii, pasarea multumea. Orice i se intampla, repeta "Multumesc Doamne, pentru tot!", o "rugaciune" sacra in care mintea ei a invatat sa creada. Si daca asa a crezut, asa a primit.

Cand cadea pe nisipul fierbine, spunea "Multumesc Doamne, pentru tot!"
Cand nu putea sa zboare, repeta, "Multumesc Doamne, pentru tot!"
Oricare era situatia prin care trecea, pasarea continua sa repete "Multumesc Doamne, pentru tot!", iar aceasta a facut ca mintea ei sa creada, sa aiba speranta si recunostinta si astfel, a schimbat ce i-a mai ramas din viata...

Un simplu cuvant, un simplu gand, care ne invata sa avem incredere si sa fim recunoscatori, are puterea sa dizolve orice situatie "nefericita" pe care o caram dupa noi de-o viata!!!

JEAN CONSTANTIN __

 

 

 

De-ar fi viața de vânzare,

aș păstra la purtător

trupul meu de lup de mare,

dar aș pune alt motor..

cu o inimă nebună

să se țină de prostii,

iar atunci când se consumă

să o trec pe baterii.

De-ar fi viața de vânzare

eu mi-aș vinde anii mei

și-aș păstra în buzunare

doar pe primii 23.

Mi-aș lua iar lodenul verde

de-acum 35 de ani,

ani ce nu mi i-aș mai pierde

să-i aștept pe-americani.

De-ar fi viața de vânzare

ce-aș mai bea cu toți ai mei

zeci de lăzi de corăbioare

Murfatlar de 12 lei.

Și pe mama mea săracă

Ce-a crescut un vagabond,

Aș plăti-o să mă facă

Încă-o data, dar mai blond.

Șase fete, păpușele

tinere aș adopta,

și pe toate în lovele

de-alea verzi le-aș îmbrăca.

Și dacă-ar cădea la pace

cu alți italieni romani,

când o fi sa se dezbrace

să le pară rău de bani.

De-ar fi viața de vânzare

n-aș trăi in viitor

că e plictiseala mare

să rămâi nemuritor.

Dar aș face eu ce-aș face

să rămân întinerit,

doar o zi,

fiindcă mi-ar place

să mor tânăr și iubit.

Hai prieteni, hai în piață,

că azi nu mă uit la bani;

să vă cumpăr câte-o viață,

să fac cinste la golani.

Să încingem cheful mare,

haideți toți la masa mea

dacă viața-i de vânzare,

sa ne batem joc de ea!

Toamna a venit, piesa s-a sfârșit

Ieși din scena acum, paiață,

Teatrul este gol, viața e un rol,

Fir-ar mama ei de viață!

__ JEAN CONSTANTIN __

sursa - internet

ZAVISTIA OTRAVITOARE - Cuviosul Bonifatie de la Teofania

 Dintre toate patimile, cea mai primejdioasa pentru adevar si pentru virtute este zavistia. „Prin zavistia diavolului moartea a intrat în lume” (Întelepciunea lui Solomon 2, 24); tot prin zavistie se si înmulteste pacatul pe pamânt. Aceasta patima da nastere multor altora, si este deosebit de primejdioasa fiindca cei stapâniti de ea o ascund chiar si de ei însisi. Acest vrajmas neîmpacat al virtutii si al meritelor este întarâtat de tot ce stârneste admiratia oamenilor, si nu iarta nimanui nimic, decât celor stricati si nebagati în seama stricaciunea si lipsa lor de slava. Trebuie sa devenim nevrednici ca cineva sa se uite la noi pentru a atrage privirile si crutarea zavistnicului. Nu este rau cu care sa nu fie înrudita zavistia; îndata ce pune stapânire pe suflet, îl face din vas întocmit spre cinste vas de necinste si de mare urâciune.
 
Cuviosul Bonifatie de la Teofania, Bucuria de a fi ortodox, traducere de Adrian Tanasescu-Vlas, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 73-74

DESPRE CANDELĂ

 Când ai aprins și ai ars mereu candela la Icoane, 24 h neîntrerupt, îngerul candelei îți duce și sădește în grădina ta din Rai, ca răsplată, pentru mica ta jertfa pe care ai facut-o cu atenție și cu credință;
O floare din care s-a făcut uleiul, sau un pom dacă era ulei de măslin, și astfel ai pregătit grădina ta în Ceruri.
Cand aprinzi candela și observi ca uleiul din interior a scăzut, îți pui o dorința, te rogi, faci mătănii, iar dorința, întotdeauna ti -se împlinește !

Din sfaturile parintelui pustnic Gherasim
de la Sfantul Munte Athos.

Rugăciune la aprinderea candelei!

Prea Sfântă şi Înaltă Treime, primeşte dragostea mea înaintea Ta şi arde în focul Dumnezeirii Tale fărădelegile mele şi şterge mulţimea răutăţilor mele şi dă-le îngropării şi uitării Tale, Doamne. Amin
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, fă bine primită lumina darului meu şi o du înaintea Fiului şi Dumnezeulului nostru pentru iertarea păcatelor noastre! Amin!

 

"Noi, cei de peste 35, 40, 45, 50 de ani, suntem o generație care nu se mai întoarce:

O generație care a mers și s-a întors de la şcoală pe jos.

O generație care, dacă profesorul te trimitea după cretă la secretariat, te umflai de parcă erai mesagerul Organizației Națiunilor Unite.

O generație care a studiat singură, nu aveam bani pentru meditații sau mai bine zis nu se dădeau ... dacă nu înțelegeai ceva, rămâneai după curs și ți se explica.

O generație care a stat la tablă și a scris cu mândrie în fața clasei.

O generație care nu mergea cu automobilul la şcoală.

O generație care scria în jurnalele sale, o generație de elevi care și-au făcut temele singuri, nu și-au sunat părinții.

O generație ruşinată să stea pe scaun, în autobuz, lângă un adult în picioare.

O generație care a râs mult și în linişte cu frații înainte de somn, ca să nu ştie părinții că sunt treji.

O generație care crede în Dumnezeu, care a respectat mult părinții, profesorii sau vecinii.

O generație care s-a jucat pe stradă și a băut apă de la fântână.

O generație care a iubit binele, frumosul, adevărul și a fost mulțumită.

Suntem o generație care, din păcate, nu se mai întoarce!"

______

Text preluat

 Când te doare inima de la atâta răutate în lume, o suni pe mama și ea te alină.
Paraclisul Maicii Domnului.

 

Ceea ce cauți... te caută deja.

Nu vă găsiți deoarece energia nu e potrivită.

Când te echilibrezi energetic vei găsi: oameni, iubire, bani.

Totul se materializează prin energie.

Ai grijă ce crezi despre tine și ce transmiți universului.

 

"Lasă-i să te judece.

Lasă-i să te înțeleagă greșit.

Lasă-i să te bârfească.

Părerea lor nu este problema ta. Tu rămâi bun, dedicat iubirii, și liber în autenticitatea ta.

Indiferent de ce fac sau spun alții, nu îndrăzni să te îndoiești de valoarea ta ori de frumusețea adevărului tău.

Doar continuă să strălucești așa cum știi tu să o faci."

 "Iertarea este mai mare decât jignirea pe care o considerăm că s-a făcut, pentru că iubirea lui Dumnezeu este mai mare decât ura și dușmănia satanică"

Pr. Arsenie Papacioc

 „Întotdeauna învaţă-te să te mulţumeşti cu puţin, învaţă-te a te jertfi pe tine însuţi pentru binele aproapelui…”

Rugăciuni ale Părintelui Paisie Olarul

Rugăciuni ale Părintelui Paisie Olarul
         Domnul sa te ierte.
             Domnul sa te audă.
            Domnul sa te vadă.
                       Domnul sa te iubească.
             Domnul sa te însoțească.
                          Domnul sa te apere .
             Domnul sa te călăuzească.
               Domnul sa te mângîie.
              Domnul sa te ajute .
              Domnul sa te apere de vrăjmași.
                       Domnul sa-i imblinzeasca .
            Domnul sa-ti înmoaie inima .
           Domnul sa te facă sa nu ții minte răul.
           Domnul sa te ajute sa nu faci rău.
          Domnul sa te călăuzească sa faci binele
         Domnul sa te facă milostiv .
          Domnul sa-ti dea putere sa ierti .

 Domnul sa te facă sa vezi în alții partea cea buna .

        Sa ne întâlnim la Poarta Raiului!  

Pronia divină

Dr. Mark este un oncolog celebru. Într-o zi a zburat la o conferință importantă într-un alt oraș, unde urma să primească un premiu în medicină.
        Cu toate acestea, la o oră după decolare, a avut loc o aterizare de urgență pe un aeroport din apropiere.
Doctorul a închiriat o mașină și a mers cu mașina la conferință.
La scurt timp după plecarea lor însă, vremea s-a înrăutățit și a început o furtună violentă. Din cauza ploii abundente, internetul a dispărut în browser, s-a întors în direcția greșită și s-a pierdut.
După două ore de condus, și-a dat seama că a dispărut. I s-a făcut foame și îngrozitor de obosit, așa că a decis să-și găsească un loc unde să stea.
În cele din urmă, a dat peste o casă mică. Disperat, a coborât din mașină și a bătut la ușă.
O femeie a deschis ușa.
I-a explicat și a rugat-o să-l lase să folosească telefonul.
Femeia i-a spus, însă, că nu are telefon, dar că poate intra înăuntru și așteaptă să se îmbunătățească vremea.
Flămând, ud și obosit, doctorul i-a acceptat oferta și a intrat înăuntru. Femeia i-a oferit ceai fierbinte și i-a spus că va merge să se roage.
Dr. Mark a zâmbit și a spus că el pentru orice realizare crede doar în munca grea și sacrificiu.
Stând la masă, sorbind ceaiul, doctorul o privea pe femeie rugându-se lângă pat la lumina slabă a lumânărilor.
 Doctorul și-a dat seama că femeia are nevoie de ajutor, așa că, când ea a terminat de rugat, a întrebat-o:
- Ce anume vrei de la Dumnezeu? Crezi că Dumnezeu îți va auzi vreodată rugăciunile?
Femeia a zâmbit trist și a spus:
- Bebelușul din pătuț este fiul meu, care are un tip rar de cancer, și există un singur medic, se numește Mark, care îl poate vindeca, dar nu am bani, iar doctorul Mark locuiește în alt oras.
   Dumnezeu nu mi-a răspuns încă rugăciunii, dar știu că mă va ajuta... și nimic nu-mi va zdrobi credința.
Uimit și fără cuvinte, Dr. Mark a izbucnit pur și simplu în plâns. Șoaptea:
- Dumnezeu este minunat...
Și-a amintit tot ce i s-a întâmplat astăzi: prăbușirea avionului, ploaia torenţială care l-a făcut să se piardă; și toate acestea s-au întâmplat pentru că Dumnezeu nu numai că i-a răspuns rugăciunii, ci i-a și dat posibilitatea de a ieși din lumea materială și i-a dat ocazia să-i ajute pe bieții nefericiți care nu au decât rugăciune.
 
( text preluat)

DE CE NE ÎMBOLNĂVIM? – Valeriu Popa (1924 – 1997)

 

Majoritatea oamenilor privesc boala ca pe un ghinion în viaţa lor, o nedreptate, mai ales dacă este vorba de o maladie ereditară sau e luată de la cineva. Orice boală sau accident apărut în viaţa ta a fost provocat de tine. Boala este pur şi simplu un semnal al corpului tău. Supra-conştiinţa ta, latura ta divină, Dumnezeul tău interior îţi trimite un mesaj ca să-ţi atragă atenţia asupra faptului că în acţiunile, vorbele şi gândurile tale e ceva care se opune legii iubirii. De aceea, trebuie să captezi mesajul şi să mulţumeşti supra-conştiinţei tale că ţi l-a transmis. Dacă nu reuşeşti să-l descifrezi, bolile şi accidentele tale se vor intensifica.

Când starea de rău persistă, e timpul să vezi neapărat despre ce este vorba. Dacă boala este puternică, înseamnă că ea s-a instalat în tine de multă vreme. Este sufletul tău care strigă ajutor. Trebuie să revii pe drumul cel bun, pe cel al dragostei. Fiecare boală, indispoziţie sau accident nu este decât un indiciu. Boala încetează de îndată ce ai înţeles mesajul. Cu cât doreşte omul mai mult să se schimbe, cu atât mai repede şi mai uşor se desfăşoară însănătoşirea lui. Bolile sunt cu miile, iar cauza este una singură: insuficientă iubire. De îndată ce încetăm să năzuim către Divin, ne cufundăm în uman şi începem să depindem de mâncare, dorinţe, pasiuni, ambiții, desfătare sexuală. Cu cât depindem mai mult de acestea, cu atât mai mare va fi îmbolnăvirea.

Toate aceste boli se lecuiesc într-un singur mod: să vezi în ele voinţa divină şi să înţelegi că fără boală nu există dezvoltare spirituală. Boala este un bec roşu care ne avertizează că ne aflăm pe un drum greşit. Dacă ani în şir faci prostii, repetând greşelile, vine o vreme a plăţii prin boala pe care singur ţi-ai creat-o. De fapt, boala este rezultatul pierderii divinului din noi, iar însănătoşirea este rezultatul restabilirii acestei legături. Practic, dacă te-ai vindecat sufleteşte, te vindeci și trupeşte. Noi, oamenii, suntem alcătuiţi din trei componente: trup, suflet şi spirit, asemeni Sfintei Treimi, şi orice dezechilibru al uneia ne aduce suferinţă. Boala şi starea de rău sunt opuse sănătăţii şi stării de bine şi se manifestă în realitatea ta, din vina ta. Ești bolnav pentru că ţi-ai cauzat boala şi poţi să te faci iarăşi bine, pur şi simplu hotărând aceasta.

Toate bolile sunt autocreate. Până şi doctorii îşi dau seama acum de modul în care oamenii se auto-îmbolnăvesc. Cei cu un orgoliu interior crescut atrag boala şi nenorocirea. Boala ne obligă să ne schimbăm lăuntric, să ne transformăm. Cu cât mai puternic se schimbă omul în direcţia bună, cu atât mai puţine medicamente îi sunt necesare şi mai repede învinge boala. Bolile apar în câmpul energetic al omului cu mulţi ani înainte ca ele să se manifeste în planul fizic. Câmpul energetic este primordial în raport cu corpul şi îi determină acestuia soarta, caracterul şi starea fizică. Organismul trebuie să blocheze programele distructive care au pătruns în câmpul lui. Cu cât este mai puternic şi mai periculos programul distructiv, cu atât mai agresivă boala. Când omul încalcă legile supreme, se abate de la calea sa de evoluţie, i se deformează structura energetică, apar breşe în sistemul lui defensiv şi devine o pradă uşoară pentru virusuri, care îndeplinesc funcţiile unui program de pedepsire. Omul începe să fie bolnav. Bolile grave contribuie la protejarea structurii spirituale.

Dacă distrugem armonia dintre noi şi univers vom avea parte de boli, nefericire, necazuri şi suferinţe. Gândurile sumbre, neîncrederea, grijile, ura şi frica, împreună cu rudele lor: anxietatea, amărăciunea, nerăbdarea, avariţia, lipsa de amabilitate, obiceiul de a judeca şi de a-i condamna pe alții, toate acestea atacă trupul la nivelul celulei, ceea ce duce la suferinţă, nefericire şi deprimare. În aceste condiţii, este imposibil să ai un corp sănătos. Prin gândurile, dorinţele şi obiceiurile noastre inducem sănătate sau boală în corpul fizic. Noi suntem singurii răspunzători pentru starea noastră de sănătate, pentru fericirea sau nefericirea noastră. Nu Dumnezeu ne trimite boli, accidente sau suferinţe, ci noi ni le creăm singuri prin gândurile distructive. Cu alte cuvinte, culegem ce am semănat în trecut.

A-ţi fi teamă de o boală înseamnă a-i înlesni evoluţia, a o provoca. Dacă aveţi gânduri despre boală şi suferinţă, trupul va atrage aceste gânduri în corpul fizic. Gândiţi-vă că întâmplările nu sunt cauze, ci efecte ale stării mentale în care vă complăceți. Boala nu trebuie considerată ca o pedeapsă sau o nedreptate. Ea este cel mai drept act din existenţa noastră, pentru că a fost generată de comportamentul nostru mental şi afectiv. Prin gând, omul se îmbolnăveşte şi tot prin gând el se vindecă. Orice boală porneşte din minte. Mulţi bolnavi îşi pregătesc mental, cu străduinţă, ani de-a rândul, o îmbolnăvire definitivă. Nimic nu se manifestă în corp fără să aibă un prototip mental corespunzător. Adevărata vindecare începe în momentul în care ne gândim ce am vrea să facem atunci când ne vom recâştiga sănătatea. Nu tratamentul medical este cauza vindecării, ci credinţa fermă. „Toate sunt cu putinţă celui care crede”. (Marcu 9, 23)

Când suntem bolnavi, trebuie să cerem să ni se dea sănătate, nu să fim vindecaţi de boală. În cazul unui om bolnav, cu cât vă temeţi mai mult pentru el, cu atât îi produceţi un rău mai mare şi-l împiedicaţi să supravieţuiască. Când cineva se îmbolnăveşte, să-i acordăm un ajutor minim şi foarte detaşat, nu unul sufocant. Atenţia exagerată în timpul bolii o întreţine. Dacă compătimeşti un om, te poţi îmbolnăvi. Pe om poţi să-l ajuţi, dar nu să-l compătimeşti. Când deplângi un om bolnav, înseamnă că nu ești de acord cu boala lui, dar nu iei în considerare cauzele spirituale ale bolii respective, care favorizează destrămarea spiritului. De aceea, boala trebuie acceptată cu smerenie. Singura soluţie a celor din jur este să se roage pentru sănătatea lui, dar nu să-l compătimească.

Medicul pansează rana şi Dumnezeu o vindecă. Când rana este tratată cu iubire, ea se vindecă repede. Vindecarea poate fi instantanee sau poate dura o viaţă, în funcţie de cât de mult aţi capitulat. În măsura în care putem păstra în suflet starea de bucurie şi iubire vom putea învinge treptat orice boală. Vindecările au loc doar atunci când greşelile sunt plătite, lecţiile învăţate, atenţionarea luată în seamă.

Nu e suficient să acceptăm boala, trebuie să ne bucurăm că ea ne salvează sufletul şi trupul. Trebuie să acceptăm toate umilinţele pricinuite trupului nostru prin intermediul cărora ni se purifică sufletul. Obiceiul de a discuta în societate despre simptomele și cauzele diverselor boli, morţi, agonii şi scene de coşmar atrag asupra oamenilor un torent de impresii care le vor pricinui boli şi suferinţe.

Nu uitaţi unde v-aţi născut. De locul în care aţi văzut lumina zilei şi de poporul din care vă trageţi v-a legat şi vă leagă întotdeauna energii uriaşe, cu influenţe nebănuite. Nu uitaţi că un om bolnav va fi ajutat cel mai bine să se vindece în locul în care s-a născut, pentru că numai acolo amprenta lui bioenergetică funcţionează cel mai bine. Dacă avem curajul să fim cinstiţi cu noi, putem uşor să observăm că jumătate din viaţă ne străduim să ne distrugem sănătatea pentru avere, pentru ca în cealaltă jumătate să cheltuim averea pentru a ne recâştiga sănătatea, cât se mai poate din ea.



CAUZELE SPIRITUALE ALE BOLILOR,

NECAZURILOR ȘI SUFERINȚELOR NOASTRE

Prin boală, omul trebuie să înţeleagă că a greşit undeva pe drumul vieţii şi până nu-şi elimină greşeala nu se poate vindeca decât parţial, deoarece în el persistă cauza generatoare de rău. De aceea trebuie ca mai întâi să fie depistată cauza bolii, pentru ca bolnavul să evite pe viitor greşelile comise, Dacă nu se elimină cauza, aceasta poate alimenta în continuare boala sau poate migra de la un organ la altul. Când cauza vor fi eliminată boala va dispărea. Astfel:

ACNEEA (coşurile): înseamnă neacceptarea propriei persoane. Nu-ţi place de tine însuți.

ALCOOLISMUL: implică probleme legate de tatăl său; trebuie cultivată detaşarea de acesta. Alcoolicul părăseşte familia, slujba, viaţa, dar nu se lasă de alcool. El se află în relaţie de dependenţă față de alcool şi aceasta înseamnă că din suflet lipseşte iubirea. Persoana trebuie să iubească lumea din jur. Dacă acest sentiment îi lipseşte, în suflet i se instalează o stare de disconfort, de chin spiritual. De aceea încearcă să-şi reprime această durere prin orice mijloace. Trebuie ca omul să înceteze să mai poarte supărarea pe lumea din jur şi să intre în armonie cu ea, pentru că armonia înseamnă iubire. Cine nu este iubit de nimeni şi nu iubeşte pe nimeni se pierde ușor în valurile ispitelor. Cei mai mulţi oamenii nenorociţi şi făcători de rele sunt jertfe ale unei copilării triste, în care au fost lipsiţi de iubire şi de grijă părintească. Aceştia au ajuns să nu iubească pe nimeni. Nu trebuie uitat că lucrurile care ne fac dependenţi generează numai suferinţă.

AFECŢIUNILE PULMONARE: jale reprimată, necazuri, supărări, frica de a simţi plăcerea şi bucuriile vieţii. Tuberculoza arată că într-o viaţă anterioară persoana a trăit numai pentru valorile materiale. Gândirea răului despre lumea înconjurătoare. Tuberculoza, pneumonia şi bronşita se datorează unor supărări de lungă durată. Când nu iubim lumea înconjurătoare, au de suferit plămânii.

AFECŢIUNI LA SUPRARENALE: înseamnă indiferenţă, ignoranţă faţă de sine, anxietate.

ALERGIILE: sunt rezultatul supărărilor interioare, al nemulţumirilor faţă de oamenii apropiaţi şi lumea înconjurătoare.

ANEMIA: este o utilizare incorectă a oxigenului la nivelul globulelor roşii şi este consecinţa unui refuz de a-şi utiliza talentele în serviciul aproapelui.

ANGINA: reprezintă teama de a se exprima sau de a cere ceva părinţilor sau partenerului.

APENDICITA: frica de viaţă, blocarea curgerii binelui.

ARTRITA: apare la persoanele care nu sunt iubite. Spirit prea critic şi rigiditate provenită din mental. Nu încerca să-i schimbi pe ceilalţi, acceptă-i aşa cum sunt. Dacă artrita e prezentă la nivelul mâinilor, braţelor, picioarelor şi şoldurilor eşti încredinţat că oamenii se folosesc de tine. În realitate nu exprimi ceea ce vrei. Corpul tău îţi spune că e vremea să te afirmi prin tine însuţi.

ATEROSCLEROZA: rezistenţă, tensiuni, refuzul de a vedea binele.

ASTMUL: iubire ascunsă, înăbuşită. Plâns suprimat. O femeie şi-a alungat fiica din casă. Aceasta a crescut și s-a îmbolnăvit de astm, care nu a putut fi tratat cu medicamente. Când fiica a reuşit să-şi ierte mama, astmul i-a trecut.

AUTISM: într-o experienţă anterioară, individul a manifestat un refuz al societăţii, ducând o viaţă marginală. Acum, singura soluţie este iubirea pe care va trebui s-o primească de la apropiaţii săi.

APOPLEXIE: fuga de familie, de sine şi de viaţă. Indică un sentiment de vinovăţie. Un atac este de fapt un avertisment în plus pentru a deveni conştient de faptul că e inutil să te simţi vinovat.

BILA: plăcerea pentru mâncăruri fierbinţi, iuţi, acre, uscate şi sărate deranjează funcţia bilei. De asemenea, mânia, supărarea, frica, activitatea sexuală excesivă sunt factori de dereglare a bilei.

BOALA PARKINSON: reprezintă teamă şi dorinţa intensă de a controla tot şi pe toţi.

BOLILE DE PIELE: apar din cauza acumulării toxinelor în sânge. Dar mai sunt generate şi de tulburările hormonale. Problema pielii subliniază teama individului de a se exprima total, de a fi el însuşi, de a se deschide complet. Psoriazisul şi alte boli de piele reprezintă o lipsă de iubire pentru sine şi o respingere a tot ce viaţa îi oferă individului. Psoriazisul poate fi şi cauza unui orgoliu nestăvilit, o trufie exacerbată. Conflictul psihic cu spaţiul poate predispune la boli de piele.

BRONŞITA: se declanşează într-un mediu familial foarte tensionat.

BOLILE NERVOASE: se referă la sistemul nervos central, cel care coordonează viaţa omului. El reprezintă comandamentul suprem al sistemului nervos şi al întregului organism. Starea pe care medicii o numesc depresie este o lipsă a dorinţei de a trăi. Acest program poate fi o urmare a lipsei dorinţei de a avea copii sau apariția unui copil nedorit (de pildă fată în loc de băiat). De fapt cele mai multe greşeli ale părinţilor în timpul sarcinii îi creează copilului un program de autodistrugere. De aceea deprimarea, odată instalată, nu poate fi uşor vindecată. Când te simţi continuu nefericit şi nemulţumit, când nimic din jur nu-ţi place te îndrepţi spre depresie. Depresia este o agresiune împotriva ta însuţi. Conflictul cu spaţiul în care trăieşti predispune la dereglări psihice. Grijile permanente sunt păcate împotriva propriei tale naturi. Ele au urmări asupra sistemului nervos. Nemulţumirea de sine, neîncrederea în propria persoană mai duce și la boli de vedere, de auz, de percepţie. Dacă te autoculpabilizezi, predispoziţia de a achiziţiona o boală psihică este foarte mare. Neliniştea este ucigătoare. Valul de nelinişte din sufletul nostru este oglinda angoasei, a anxietăţii, fricii etc. Nevroza se caracterizează printr-o stare de nelinişte, adesea extremă, cu frică de moarte şi cu sufocări, palpitaţii, transpiraţii, ameţeli, tremurături şi senzaţia de oprire a inimii.

CANCERUL: este boala întristării, deprimării şi nemulţumirii de sine și de soartă. Bolnavii de cancer cad în depresie şi regretă trecutul. Regenerarea iubirii faţă de oameni este prima cale spre vindecarea cancerului şi a altor boli. Femeile care ţin mari supărări în suflet se îmbolnăvesc de cancer. De fapt, toate emoţiile înăbuşite produc cancerul. Emoţiile ascunse multă vreme în tine sfârşesc prin a exploda, ceea ce provoacă şi explozia celulelor din corpul tău. Dacă jignim prin vorbe persoana iubită ne putem alege cu cancer la buze, la limbă sau gingii, iar dacă vom critica în permanenţă ne vom îmbolnăvi de cancer hepatic. Dacă vom gândi agresiv despre cei apropiaţi riscăm un cancer la stomac. Cauza spirituală a cancerului constă în faptul că individul nu a asimilat lecţiile karmice ce i-au fost propuse în această viaţă, refuzând astfel evoluţia. Cancerul reprezintă o autodistrugere, ceea ce face vindecarea dificilă. De fapt, este o boală a sufletului şi de aceea, acesta trebuie vindecat mai întâi.

CEFALEEA, MIGRENELE: supărarea puternică pe un semen al tău duce la un blocaj energetic. Remediul este schimbarea gândului de ură în pace şi adoptarea unei gândiri pozitive. Restabilind legea iubirii prin iertare îţi recapeţi sănătatea.

CELULITA: înseamnă mânie depozitată.

COLESTEROLUL CRESCUT: corespunde înăspririi naturii sentimentale, rigidităţii persoanelor care îşi creează o carapace de protecţie. Acel individ are o mare teamă de a accepta bucuria. El ar trebui ca în permanenţă să lase emoţia şi energia iubirii să curgă prin fiinţa lui.

COLOANA VERTEBRALĂ: este axul care poartă amprenta împlinirilor noastre, blocajele şi temerile noastre, refuzul de a evolua, de a iubi. Durerea în coloana vertebrală este de regulă supărarea pe omul apropiat, pe sine şi pe soartă. Dacă amploarea supărărilor este mare, poate să apară o deformare a coloanei, o fractură sau să se formeze o cocoaşă.

COMA: fuga de cineva sau de ceva.

CONGESTIA CEREBRALĂ: se datorează respingerii vieţii şi afişarea unei încăpăţânări. Ura se naşte în cap şi se blochează prin traumatism cranio-cerebral.

CONJUCTIVITA: mânie neexprimată, frustrare.

CONSTIPAŢIA: ataşament, posesivitate, refuz de a se debarasa de vechile scheme devenite inutile.

DEGETELE ARTRITICE: senzaţia de victimă.

DIAREEA: teamă, refuzul de a slăbi încordarea. Refuzul de accepta idei noi.

DIABETUL: nu-i atât o boală, cât o reacţie de apărare a organismului. Organismul trebuie să blocheze programele distructive ale altor oameni pătrunse în câmpul lui. Cu cât mai puternic şi mai periculos este programul distructiv, cu atât mai eficientă şi mai sigură trebuie să fie blocarea acestuia, respectiv a bolii semnalate. Cauza principală este dorirea unui rău din tot sufletul unei persoane iubite şi de care te-ai despărţit. Aceste sentimente provoacă diabetul, pentru că au ucis iubirea şi, prin aceasta, legătura cu cosmosul. De aceea, să nu renunţaţi niciodată la persoana iubită.

DINŢII: dificultăţi în a lua decizii. Distrugerea dinţilor apare ca efect al vorbelor rele adresate părinţilor sau rudelor şi dorirea răului oamenilor apropiaţi; deplângerea propriei sorți şi o alimentaţie incorectă, existenţa geloziei şi a supărărilor ascunse. O durere a dinţilor înseamnă că e timpul să iei o decizie fără să-ţi fie teamă de rezultate. Întrucât dinţii ţin de dorinţe, lipsa dinţilor din faţă este dovada unei blocări a sexualităţii.

ENCEFALOPATIE: certurile puternice înainte de naşterea unui copil, ajungând până la limita divorţului sau la gânduri de sinucidere fixează în structura câmpului copilului programe puternic distructive. Copilul care se naşte plăteşte prin această boală.

EPILEPSIA: este rezultatul unei depresii adânci.

FEBRA: este un semn de furie interioară. Toate dorinţele înăbuşite, închise în tine, explodează. Încetează să aduni totul în tine. Supărarea şi furia nu-ţi sunt benefice, te pedepseşti singur.

FICATUL: este organul care ripostează la supărările pe oamenii apropiaţi şi păstrează deseori mânie reprimată. Ficatul este sediul celor mai negative emoţii (ura, mânia, furia). Problemele de ficat vin dintr-o mânie îndreptată împotriva propriei persoane, ca rezultat al unui conflict între suflet şi minte. Ficatul suferă la persoanele care fac aprecieri dure la adresa celor apropiaţi. Stresul de orice natură are un efect negativ asupra ficatului. Ficatul este un instrument al sufletului şi de aceea, tratarea depresiei nu poate fi despărţită de cea al ficatului. Emoţiile au o mare putere de influență asupra ficatului şi a secreţiilor bilei. Emoţiile pozitive – bucuria, buna dispoziţie – măresc secreţia bilei, iar supărările o opresc parţial sau complet. Ficatul este foarte sensibil la supărări. Să ne amintim o zicală populară care spune „de supărare i s-a vărsat fierea în sânge”. Supărările agresive pe oamenii apropiaţi determină cancerul ficatului. Problemele de vezică biliară arată îngustime de spirit. Icterul se poate declanşa la individul care suferă un prejudiciu pe care nu știe să-l îndrepte. Hepatita reprezintă rezistenţă la schimbare. Refuzul de a vedea limpede, de a discerne. Ficatul este legat şi de credinţă. Credinţa în univers permite emoţiilor negative să se scurgă. curăţând ficatul.

FRIGIDITATEA: teamă, negarea plăcerii; credinţa că sexul este rău; parteneri insensibili.

GÂTUL: orice problemă legată de gât corespunde temerii de a întreba şi de a se exprima, sau un blocaj al creativităţii. Refuzul schimbării, rigiditate, mânie ascunsă din cauza unor cuvinte jignitoare.

GENUNCHII: simbolizează legătura între suflet şi personalitate. O problemă la genunchi indică o îndepărtare de scopul său din această încarnare şi un refuz de a evolua, mândrie înmagazinată, încăpăţânare, lipsă de flexibilitate.

GREAŢA, VĂRSĂTURILE: respingerea unei idei, a unei persoane sau a unei experienţe. Pentru o femeie însărcinată, arată că nu a vrut să aibă copilul.

GUTURAIUL: se declanşează într-o perioadă de confuzie a individului sau în urma unei temeri, culpabilităţi. Nasul care curge reprezintă lacrimi şi o purificare necesară.

HEMORAGIILE NAZALE: cauza principală este trufia.

HEMOROIZII: teama de a slăbi încordarea.

HERNIA DE DISC: înseamnă indecizie, senzaţia că viaţa a devenit de nesuportat.

HERPESUL: culpabilitate sexuală.

HIPERTENSIUNEA: subliniază o facultate limitată de a iubi şi o lipsă de compasiune. Persoana trebuie să-şi exprime iubirea pentru tot ce întâlneşte şi ce vede. O altă cauză poate fi vechi probleme emoţionale, nerezolvate.

HIPOTENSIUNEA: arată, de asemenea, o iubire limitată, dar în sensul că această persoană a fost negativă şi defetistă, necrezând în iubire. O altă cauză ar fi lipsa de iubire în copilărie.

HOMOSEXUALITATEA: femeia geloasă răpeşte aptitudinile copiilor şi nepoţilor ei şi-i împinge la homosexualitate. Gelosul ajunge nu numai la sterilitate fizică, ci şi creatoare. Un om homosexual este incredibil de gelos în interior.

IMPOTENŢA: Apare din cauza geloziei, a supărărilor şi a dispreţului faţă de femei. Această agresiune afectează sistemul urogenital. Dacă bărbatul a fost deseori supărat pe femei, a gândit rău despre ele, este un viitor impotent.

INIMA: reprezintă centrul iubirii. Dacă nu-şi exprimă deschis sentimentele, individul îşi închide chakra inimii şi riscă să aibă probleme cardiace. Din cauza reprimării emoţionale şi a sentimentelor negative, multe persoane au probleme cardiace. Un om bolnav de inimă este depozitarul unei cantităţi enorme de gânduri de ură. Problemele conflictuale îndelungate, insatisfacţiile, generează hipertensiune şi boli de inimă. Bolile cardiace au drept cauze gelozia sau supărarea pe oamenii apropiaţi. Prin gânduri de iubire a semenilor se vor putea anula gândurile de ură. Lipsa afecţiunii poate deregla inima. Dragostea şi compasiunea constituie forţa terapeutică ce ajută la refacerea inimii. Persoanele care îşi reprimă sentimentele acumulează blocaje energetice la nivelul inimii. Verdele este culoarea inimii. De aceea, o plimbare într-o pădure îndepărtată de agitaţia oraşelor sau într-un lan înverzit va spori sănătatea şi vitalitatea inimii. Aceleaşi efecte se pot obţine prin folosirea în timpul meditaţiei a unor pietre sau cristale de culoare verde. Reumatismul cardiovascular are două cauze: o lungă perioadă de supărare sau tristeţe precum şi o expunere repetată la factori climaterici nocivi, cum este frigul.

INSOMNIA: provine din totala incapacitate a spiritului de a-şi focaliza gândurile. Tratamentul pentru vindecarea insomniei trebuie să înceapă ziua. Este necesar să vă concentrați asupra a ceea ce faceți. Când vă împrăştiaţi gândurile în mai multe direcții, slăbiţi capacitatea spiritului de a se concentra, din care cauză seara îi este din ce în ce mai greu să se detaşeze de trup şi să se reîntoarcă dimineaţa cu forţele refăcute. Nu putem avea un somn bun noaptea decât dacă spiritul se retrage din corp. Insomnia mai este generată de întreţinerea unor gânduri de vinovăție. Oglinzile din dormitor sunt și ele răspunzătoare de cazurile de insomnie.

INTESTINUL GROS ŞI SUBŢIRE: refuzul de a înţelege unele lecţii de viaţă din punct de vedere evolutiv. Dacă omul nu suportă stresul se îmbolnăveşte intestinul gros, iar dacă se înfurie și acumulează agresivitate, se îmbolnăveşte cel subţire. Reaua dispoziţie, plictiseala şi nereuşitele la serviciu conduc la o funcţionare defectuoasă a intestinului gros. Când se manifestă constipaţia, ea trebuie tratată urgent. Starea de sănătate este în legătură directă cu evacuarea regulată a intestinului gros.

LARINGITA: în acest caz ţi-e teamă să te exprimi şi nu eşti în stare să-ţi spui părerea. Dacă laringita ta ascunde supărare şi furie, trebuie să o exprimi, altfel furia va creşte în tine.

LEUCEMIA: înseamnă mândrie necontrolată.

LIMFA: plăcerea exagerată pentru dulciuri, mâncăruri acre şi sărate, alimente greu digerabile şi exces de lactate.

NASUL: te deranjează ceva sau cineva pe care nu-l poţi suporta. Sunt semnale ale corpului care-ţi spune că nu e bine ce faci, că nu trebuie să te laşi afectat. Nasul reprezintă intuiţia şi cunoaşterea de sine, fiind legat de chakra frontală.

OCHII: indică teama de viitor şi faptul că într-o experienţă precedentă individul nu a dorit să vadă nici să-i ajute pe apropiaţii săi. Cauza miopiei o constituie deformarea structurilor câmpului la nivelul capului, determinată de sentimentul de ură, precum şi de nemulţumirea de sine şi frica de a vedea înainte. O principală cauză este gelozia agresivă. Cu cât un om are un caracter mai rigid, cu atât mai profund pătrunde agresivitatea în subconştient şi devine mai periculoasă. Dacă la invidie se adaugă dispreţul, dacă în caracter avem vanitate şi cruzime, se produce un program de autodistrugere care se manifestă prin ruperea retinei, orbire sau un grav traumatism cranian. Vederea slabă este determinată de ură. Purificarea se face prin spovedanie şi rugăciune. Ataşarea de relaţii şi idealuri distruge vederea. Glaucomul este cauzat de refuzul îndelungat de a ierta. La bătrânețe, mulţi îşi pierd vederea pentru că se leagă prea mult de această lume.

OSTEOPOROZA: persoana afectată simte că nu mai are un suport în această viaţă. În majoritatea produselor de origine animală există acid uric, care poate fi neutralizat numai cu calciu. În cazul în care corpul nu l-ar neutraliza, am muri. De aceea, corpul nostru este nevoit să extragă calciu din oase, ceea ce duce la osteoporoză. Concentratele zaharoase, care sunt acide, pot agrava fenomenul. Persoana în cauză să consume peşte (heringi), care conţine vitamina D2, necesară metabolizării calciului.

PANCREASUL: are rolul de a echilibra glucoza (zahăr) în sânge. Dacă individul consumă prea mult zahăr şi dulciuri concentrate își va provoca dezordini în organism şi o hipersecreţie de insulină, care duce la hiperglicemie. Astfel, insulina secretată în cantităţi mari favorizează sinteza crescută de grăsimi, conducând la obezitate, diabet zaharat, ateroscleroză. Pancreatita, diabetul zaharat şi cancerul pancreatic sunt semne ale faptului că omul iubit şi iubirea pentru el au devenit o valoare absolută. De obicei, problemele pancreasului apar la persoanele care cred că nu merită să se bucure de nimic în viaţă. De multe ori fac plăcerile altora, ținând în interiorul lor o tristeţe ascunsă.

PICIOARELE: reprezintă ancorarea, conexiunea cu Terra. Problemele de la picioare simbolizează un refuz de a avansa, de a evolua, sau teama de a stagna în viaţă, teama de viitor. Atunci când omul este nemulţumit de soarta sa îl dor picioarele. Când omul este dispus să facă un rău unei persoane în propriul beneficiu sau să se dispreţuiască pe sine, când prosperitatea i se năruie, toate acestea pot da şi dureri, traume ale picioarelor şi o dilatare varicoasă a venelor. Varicele vin din faptul că sunteţi supărat pe sine, pe soartă. Aveţi grijă să aveţi picioarele calde! Asta este valabil pentru toţi bolnavii, dar în special pentru cei de rinichi. O încălţăminte proastă face rău nu numai la picioare ci întregului corp. Dacă ai bătături, înseamnă că nu gândeşti şi acţionezi aşa cum ar trebui.

PIETRELE LA FIERE ŞI RINICHI: apar din cauza consumului de dulciuri și amidon concentrat, care împiedică eliminarea din corp a depozitelor de calciu organic. Cauza este judecarea oamenilor şi supărarea pe soartă.

PROSTATA: afecţiunile ei sunt legate de un sentiment de vinovăție şi de teama de îmbătrânire.

RĂU DE MARE: este în legătură cu teama de moarte.

RĂU DE MIJLOACE DE TRANSPORT: teama de pierdere a controlului.

RETENŢIA DE APĂ: refuzul de a slăbi încordarea.

REUMATISM: resentimente, slăbirea iubirii, rigiditate, asprime. Persoana are o amărăciune cronică.

RINICHII: reprezintă capacitatea de a exterioriza tot ceea ce este în sine. Cel care nu-şi exprimă talentele, capacităţile, dorinţele sau credinţele se expune la tulburări renale. Tot ceea ce este reprimat, frica şi teama slăbesc rinichii. Dacă orgoliul individului nu este prea mare, în rinichi se formează nisip; dacă este la un nivel mai ridicat, se formează pietre care pot fi eliminate. Dacă însă nivelul trufiei este periculos de mare, începe formarea de pietre de formă coralică, ce nu trebuie îndepărtate. Litiaza renală mai apare când individul are probleme de mânie nerezolvate de mult timp. Persoanele certăreţe şi care sunt de multe ori dezamăgite sau frustrate vor avea probleme cu rinichii.

SÂNGELE: zahărul, sarea, iaurtul şi mâncărurile acre au o acţiune toxică asupra sângelui, mai ales când sunt folosite în exces. De asemenea, ura şi mânia generează toxine în corp. Ceaiul de rădăcini de brusture este mijlocul cel mai eficace de epurare a sângelui. Pentru toate problemele sângelui este util să se consume zilnic salată de crudităţi.

SCLEROZA ÎN PLĂCI: are drept cauze frica, rigiditatea, inima împietrită şi îngreunată.

SFORĂITUL: refuzul încăpăţânat de a se desprinde de vechile tipare. Dormitul cu faţa în sus favorizează sforăitul.

SISTEMUL DIGESTIV: stomacul reprezintă facultatea de a digera experienţele existenţei şi de a accepta cele învăţate. Ura, mânia, frica, regretul legat de trecut, precum şi grija, teama şi îngrijorarea faţă de viitor favorizează bolile stomacului, ale vezicii biliare şi ale intestinelor. Aversiunea, neliniştea, o agresivitate conştientă şi sentimentul de ură împotriva oamenilor sunt principalele cauze ale ulcerelor. Dacă omul se supără des şi pe cei apropiaţi sau pe sine, va avea probleme cu stomacul.

ŞOLDURILE: reprezintă utilizarea liberului arbitru pentru a găsi propria cale în planul material. O problemă la şolduri subliniază o lipsă de utilizare a propriului liber arbitru şi faptul de a nu avea un scop în viaţă. O durere la şolduri indică o frică de a lua decizii importante.

SPLINA: reprezintă un depozit de sânge, de energie. Problemele splinei arată o incapacitate de exprimare a iubirii sau o obsesie. În acest ultim caz, e necesară o purificare prin eliminarea sentimentelor negative şi a grijilor înmagazinate în timp. Lăcomia şi de avariţia au o influenţă negativă asupra splinei şi inimii. Splina mai este legată şi de stările psihice proaste şi de depresie.

TIROIDA: problemele cu tiroida indică faptul că persoana nu se poate exprima cum doreşte şi se simte umilită.

TUSEA: cine tuşeşte tot timpul este o fiinţă sufocată de viaţă; trece printr-o stare de mare nervozitate; se simte strivită de o situaţie. O tuse ocazională este un semn de plictiseală sau dorinţă de ceartă.

URECHILE: Te laşi afectat de ceea ce auzi. Senzaţia lăuntrică că eşti superior persoanelor iubite (părinţi, copii, soţie) declanşează un program de autodistrugere care este blocat prin apariţia unor dureri în ureche.

VAMPIRISMUL ENERGETIC: egoismul exagerat, manifestat în gânduri, emoţii sau fapte, precum şi cruzimea duc la deconectarea de cosmos şi atunci omul este nevoit să-și ia energia de la alţi oameni. Provocarea de chinuri fizice şi psihice unui om este una din formele vampirismului.

VARICELE: prestarea unei munci care nu-ți place.

ZONA ZOSTER: indică teama de viitor, antrenând gânduri negative.

Așadar, orice indispoziţie, afecțiune sau boală îţi indică faptul că acţiunile şi gândurile tale nu-ţi sunt benefice. Nemulţumirea permanentă faţă de lume şi propria soartă poate genera afecţiuni grave, incurabile. Ura e tot ce poate fi mai distructiv în om. Trăirea urii declanşează boli violente. De fapt, ura îşi distruge stăpânul. Fiecare gând încărcat de ură e ca o înghiţitură de otravă. Disprețul faţă de oameni este tot o formă a urii. Fondul de ură şi de supărare se dezvoltă şi se transformă într-un program de autodistrugere. Dar partea bună este că din tot ceea ce faci, spui, gândeşti sau simţi, dacă ceva nu e bine, primeşti un semnal. Singura ta grijă este să rămâi atent. Dacă apare un simptom, înseamnă că se întâmplă ceva. E o indicaţie că ai luat-o pe un drum greşit. Atunci eşti rechemat pe drumul cel bun, al iubirii. Ascultă-ţi corpul fizic şi-ţi vei schimba viaţa. Orice boală este chezăşia fericirii viitoare. Cu cât mai multe încercări îţi oferă soarta, cu atât o mai mare fericire te aşteaptă în viitor.