"Sfantul Post" este numele unei icoane in care sunt reprezentati cei mai de seama sfinti ai Bisericii Ortodoxe care s-au indeletnicit cu postul. Cand ucenicii Sai nu au putut scoate diavolul din copilul mut si lunatic, Mantuitorul a spus: "Acest neam de demoni cu nimic nu poate iesi, decat numai cu rugaciune si cu post" (Marcu 9, 29). Astfel, alaturi de rugaciune, postul ramane cea mai puternica arma impotriva duhurilor necurate si a patimilor de orice fel.
De origine ruseasa, icoana zugravita de pictorul C.A.Suslov, in anul 1917, este pastrata in colectia de icoane a "Muzeului National de Istoria Religiei", din Sankt Petersburg, Rusia. Acest muzeu, infiintat initial ca parte integranta a Academiei de Stiinte Ruse, a fost deschis publicului in ziua de 15 noiembrie 1932. Colectiile muzeului insumeaza astazi un total de peste 250.000 de exponate. Printre obiectele religioase specifice Ortodoxiei se afla si unele icoane de o deosebita valoare compozitionala, artistica si istorica.
Sfantul Post, icoana unei virtuti
Postul reprezinta tema principala a icoanei omonime. Pictorul rus infatiseaza postul ca virtute, prin reprezentarea in icoana a tuturor marilor postitori din Biserica lui Hristos, incepand cu dreptii Vechiului Testament si continuad cu sfintii Noului Testament, toti grupati in jurul Maicii Domnului Oranta si a Pruncului Iisus.
Maica Domnului este infatisata in centrul icoanei, in partea superioara a acesteia, in postura de "Rugatoare". In iconografia ortodoxa, Maica Domnului apare infatisata uneori ca "Oranta", avand mainile intinse in rugaciune si ocrotire. Uneori, intr-un medalion asezat pe pieptul Fecioarei, apare infatisat pruncul Iisus Hristos.
Dupa cum citim in Sfanta Scriptura, inca dintru inceput Mantuitorul ne-a invatat postul, El insusi postind desavarsit vreme de "patruzeci de zile si patruzeci de nopti" (Matei 4, 2). La randul ei, potrivit traditiei crestine, mai inainte de a trece la cele vesnice, Fecioara Maria a petrecut si ea vreme indelungata in post si rugaciune.
De o parte si de alta a Maicii Domnului Oranta sunt zugraviti cei doi drepti ai Vechiului Testament care apar si in momentul Schimbarii la Fata a Domnului, anume Moise si Ilie. Astfel, Moise, ca cel ce a primit Legea, precum si Ilie, ca un reprezentant de seama al Profetilor, ni se fac pilda spre postire prin posturile lor aspre si indelungate.
Dupa iesirea din robia egipteana, cand s-a urcat pe Muntele Sinai, mai inainte de a primi Tablele Legii, dreptul Moise a petrecut vreme de patruzeci de zile in post si in rugaciune (Iesire 24, 18). La randul sau, Sfantul Ilie a postit si el vreme de patruzeci de zile (III Regi 19, 8). Moise si Ilie, chiar daca dobandisera deja mare indrazneala catre Dumnezeu, prin vietuirea lor inalta, nu au lasat deoparte postul, ci au continuat sa posteasca.
De o parte si de alta a celor doi mari drepti, tot in partea superioara a icoanei, sunt infatisati ceilalti drepti ai Vechiului Testament, precum si cei prin care s-au dat lumii profetiile mesianice privind intruparea Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria.
Pe centru, imediat sub Maica Domnului, este zugravit Sfantul Ioan Botezatorul, ca un inger in trup, purtand aripi. Despre el, Mantuitorul Iisus Hristos a spus: "Nu s-a ridicat intre cei nascuti din femei unul mai mare decat Ioan Botezatorul" (Matei 11, 11; Luca 7, 28). Sfantul Ioan este unul dintre cei mai mari postitori ai Bisericii lui Hristos, dupa cum citim despre el: "Ioan era imbracat in haina de par de camila, avea cingatoare de piele imprejurul mijlocului si manca lacuste (plante amare) si miere salbatica" (Marcu 1, 6).
Putin mai jos, sunt zugravite trei scene reprezentative din Vechiul Testament, din toate cele trei putand fi inteleasa puterea postului: "Profetul Iona", "Cei Trei Tineri in Cuptorul din Babilon" si "Daniel in groapa cu lei".
Iona este zugravit in pantecele chitului, ca unul care a fost trimis in cetatea Ninive, spre a-i chema pe locuitorii ei la pocainta. "Si a patruns Iona in cetate, zicand: "Patruzeci de zile mai sunt, si Ninive va fi distrusa!" Atunci Ninivitenii au crezut in Dumnezeu, au tinut post si s-au îmbracat cu sac, de la cei mai mari si pana la cei mai mici" (Iona 3, 4-5). Vedem astfel cum ninivitenii au scapat de urgia lui Dumnezeu prin postire si pocainta.
Proorocul Daniel, impreuna cu cei trei prieteni ai sai, fiind dusi in Babilon, au biruit salbaticia fiarelor si flacarile cuptorului prin postire si prin rugaciune. Despre acesti trei postitori, in rugaciunea de binecuvantare a prinoaselor, preotul spune: "Doamne, Cel ce ai plinit toate cu cuvantul Tau si ai poruncit pamantului sa scoata multe feluri de roade, spre indulcirea si hrana noastra; Care pe cei trei tineri si pe Daniel care erau in Babilon, fiind hraniti cu seminte i-ai aratat mai frumosi decat pe cei ce erau hraniti cu multe desfatari..."
Mai jos, icoana ni-i pune inainte pe Cuviosii Ioachim si Ana, parintii Fecioarei Maria, care au dabandit prunca prin post si rugaciune, ca binecuvantare a lui Dumnezeu. Incepatori in ceata sfintilor sunt zugraviti Sfintii Apostoli, care au postit indelung dupa luarea de la ei a Mirelui (Luca 5, 35); in prim plan se evidentiaza Sfintii Ioan, Pavel si Petru. In mijlocul pustnicilor este zugravit un sfant stalpnic. In partea opusa se afla ceata sfintilor ierarhi, in primul rand fiind reprezentati Sfintii Vasile cel Mare, Grigorie Teologul, Ioan Gura de Aur si Spiridon.
Mai jos, in ceata sfintilor cuviosi, pot fi observati Sfintii Dorotei, Pavel Tebeul, Antonie cel Mare si Ioan Scararul, acesta din urma zicand: "Postul este silirea firii, alungarea gandurilor rele, curatia rugaciunii, luminatorul sufletului, paza mintii, usa strapungerii inimii, suspinul smerit, incetarea multei vorbiri, inceputul linistirii, strajerul ascultarii, sanatatea trupului, pricinuitorul nepatimirii, iertarea pacatelor, usa si desfatarea raiului."
In partea opusa, in randul sfintilor cuviosi, printre care se afla Sfintii Efrem Sirul, Agaton si Sava cel Sfintit, se afla si mai multe sfinte cuvioase, precum Sfintele Maria Egipteanca, Pelaghia, Taisia si Eupraxia.
In partea superioara a icoanei, deasupra Maicii Domnului Oranta, sta scris: "Sfantul Post", in vreme ce in partea inferioara, la baza icoanei, cetele sfintilor stau de o parte si de alta, asteptand ca noi postitori sa intre in Imparatia lui Dumnezeu.
Postul, indeletnicire de capatai a sfintilor lui Dumnezeu
In predica de pe munte, cand Mantuitorul rezuma concentrat intreaga Sa invatatura despre Imparatia Cerurilor, postul cel bineplacut lui Dumnezeu ocupa un loc de seama, dupa cum citim: "Cand postiti, nu fiti tristi ca fatarnicii; ca ei isi smolesc fetele, ca sa se arate oamenilor ca postesc. Adevarat graiesc voua, si-au luat plata lor. Tu insa, cand postesti, unge capul tau si fata ta o spala, ca sa nu te arati oamenilor ca postesti, ci Tatalui tau care este in ascuns, si Tatal tau, Care vede in ascuns, iti va rasplati tie" (Matei 6, 16-18).
Inca din vechime insa postul a fost o realitate in viata iubitorilor de Dumnezeu, ca o manifestare a iubirii si a pocaintei autentice, dupa cum citim la sfintii prooroci: "Si acum, zice Domnul, intoarceti-va la Mine din toata inima voastra, cu postiri, cu plans si cu tanguire" (Ioil 2, 12).
Mai apoi, prin gura proorocului Isaia, insusi Dumnezeu defineste postul cel bineplacut Lui si roditor, zicand: "Nu stiti voi postul care Imi place? Rupeti lanturile nedreptatii, dezlegati legaturile jugului, dati drumul celor asupriti şi sfaramati jugul lor. Imparte painea ta cu cel flamand, adaposteste in casa pe cel sarman, pe cel gol imbraca-l si nu te ascunde de cel de un neam cu tine. Atunci lumina ta va rasari ca zorile si tamaduirea ta se va grabi" (Isaia 58, 6-8). Astfel, adevarata putere a postului se vede in tamaduirea ranilor noastre, trupesti si sufletesti.
Teodor Danalache
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.