Legenda primei nopți de noiembrie. Ziua în care Porțile Tărâmului de Dincolo se deschid, iar cei adormiți vin la lumină

 Tradiția spune că în această noapte sufletele celor care nu mai sunt printre noi vin spre lumină.

De ziua pomenirii morților cimitirele din Banat și Transilvania sunt pline de lumânări aprinse. Cu brațele pline de flori, credincioșii vin la mormintele celor care au părăsit această lume și se roagă pentru sufletul lor să își găsească liniștea.Moșii de toamnă readuc în atenție tradiții adânc înrădăcinate în cultura și spiritualitatea românească. Este o zi de reculegere și de rugăciune, de milostenie și de comuniune, dar și un prilej de reflecție asupra legăturii dintre viață și moarte, dintre prezent și trecut. Ce semnifică sărbătoarea Moșii de toamnă Cuvântul „moși” desemnează strămoșii, părinții și rudele plecate din această lume. În tradiția ortodoxă, sâmbăta este considerată ziua potrivită pentru pomenirea celor adormiți, deoarece amintește de odihna Mântuitorului în mormânt, înainte de Înviere. (sâmbăta este ziua în care Mântuitorul a stat în mormânt cu trupul, iar cu sufletul S-a pogorât la iad, ca să elibereze din el pe toți drepții adormiți.) Despre sărbătoarea Sâmbăta Morților, Sfântul Ioan Gură de Aur a spus: „Să ne rugăm pentru cei morți, iar dacă cel mort este păcătos, să i se dezlege păcatele; iar dacă este un drept, să câștige prinos de plată și să mijlocească la Dumnezeu pentru noi”.

De-a lungul anului, biserica a rânduit mai multe zile de pomenire colectivă, printre care: Moșii de primăvară (mucenici), Moșii de vară (înainte de Rusalii), Moșii de toamnă (în prima săptămână din noiembrie) și Moșii de iarnă (înainte de Lăsatul secului de carne). Ce alimente se împart de Sâmbăta Morților „În tradiția ortodoxă, Sâmbăta Morților este o zi de reculegere și de pomenire a celor trecuți în veșnicie. Credincioșii participă la slujbe speciale, iar după obicei, împart pachete cu alimente. Gestul are atât rolul de a-i sprijini pe cei aflați în nevoie, cât și pe cel de a păstra vie amintirea celor dragi răposați. Pachetele de pomană variază în funcție de zonă și pot cuprinde nuci, struguri, pere și alte fructe de toamnă, dar și plăcinte cu dovleac și colivă sau grâu fiert. În anumite regiuni, tradiția adaugă și un simbol aparte: un bănuț strecurat în pachet, despre care se crede că aduce noroc deopotrivă celui care primește și celui care dăruiește.” a explicat pentru Digi24 Părintele Gabriel Cazacu, preot la mănăstirea Cașin din București Tradiții și obiceiuri de Moșii de toamnă De Moșii de toamnă, credincioșii obișnuiesc să împartă mâncare gătită, adesea servită în vase de lut, iar în unele zone se oferă și o sticlă de vin din recolta nouă. Potrivit tradiției populare, nu se împart obiecte personale ale celor răposați, precum haine sau accesorii. Tot în această zi, oamenii merg la cimitir pentru a curăța și împodobi mormintele, așezând flori și aprinzând lumânări, un obicei despre care bătrânii spun că aduce alinare și căldură sufletelor celor plecați. În Banat, sărbătoarea este cunoscută sub numele de „Luminația”, un semn al luminii care îi călăuzește pe cei adormiți. Este recomandat ca în zi de sărbătoare să nu se muncească pe câmp ori să se facă munci grele în gospodărie, care implică efort fizic. Conform superstițiilor populare, vizitele în alte case trebuie evitate, cu excepția celor care au ca scop împărțirea de alimente de pomană.

În anul 2025, Moșii de toamnă — cunoscuți în popor și sub denumirea de Sâmbăta Morților — vor fi prăznuiți pe 1 noiembrie. Această zi are o însemnătate aparte pentru creștinii ortodocși, fiind dedicată rugăciunilor și pomenirii celor trecuți în neființă. Credincioșii merg la biserică, aduc colivă și pomană și respectă tradițiile moștenite din vechime, ca semn al legăturii dintre generațiile vii și cele plecate.

Potrivit rânduielii ortodoxe, sâmbăta este ziua de pomenire a morților, deoarece Hristos a stat în mormânt în această zi, înainte de Învierea Sa. Cuvântul „moși” provine din termenul „strămoși” și desemnează sufletele celor adormiți, dar și obiceiul de a face pomeniri pentru ei. Cu această ocazie, Biserica oficiază Sfânta Liturghie și parastasul, iar preoții citesc numele celor pomeniți de familiile lor, înscrise pe pomelnice.

Tradiții și daruri la Moșii de toamnă

Simbolul central al acestei zile este coliva, pregătită din grâu fiert, îndulcit cu miere sau zahăr și amestecat cu nucă ori stafide. Ea reprezintă credința în învierea morților și viața veșnică. Pe lângă colivă, credincioșii duc la biserică colaci, pâine, vin, fructe de toamnă — mere, pere, nuci, struguri — și mâncăruri tradiționale precum sarmale, tocănițe sau plăcinte. Aceste daruri se împart în amintirea celor răposați, având dublul rol de milostenie pentru cei vii și pomenire pentru sufletele celor trecuți la Domnul. La morminte se aprind două sau mai multe lumânări, simbolizând lumina lui Hristos care călăuzește sufletele în veșnicie.