Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni ești și toate plinești, vistieria bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluiește (de trei ori). Slavă… Şi acum…
Tatăl nostru, Care ești în Ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie Împărăția Ta, facă-Se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean.
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse, Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Troparele de umilință
Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că, nepricepându-ne de niciun răspuns, această rugăciune aducem Ție, ca unui Stăpân, noi păcătoșii robii Tăi; miluiește-ne pe noi.
Slavă…
Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri, că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău, toți lucrul mâinilor Tale și Numele Tău chemăm.
Și acum…
Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.
Crezul
Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, al tuturor celor văzute și nevăzute. Și întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din Ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om. Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat; Și a înviat a treia zi după Scripturi; Și S-a înălțat la Ceruri și șade de-a dreapta Tatălui; Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui Împărăție nu va avea sfârșit. Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin Prooroci. Și într-Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserică. Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor. Aștept învierea morților. Și viața veacului ce va să fie. Amin.
Doamne, miluiește (de 12 ori).
Slavă… Și acum…
Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru (cu trei închinăciuni).
Apoi Psalmul 142:
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru adevărul Tău; auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu se va îndrepta înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Tins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu, ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-Ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se pogoară în groapă. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul cel drept. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta, scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Slavă… Și acum…
Aliluia, aliluia, aliluia, slavă Ție, Dumnezeule! (de trei ori)
Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului (de trei ori).
Condacul 1
Veniți toți cei iubitori de Hristos la pomenirea Cuviosului Arsenie cel Mare, care în pustiul Egiptului s-a nevoit, a adus lui Dumnezeu postire, lacrimi și rugăciune curată, și s-a făcut sălaș Preasfintei Treimi și pildă călugărilor. Pe acesta cu evlavie să-l cinstim și așa să-i cântăm: Bucură-te, Cuvioase Părinte Arsenie, lauda sihaștrilor!
Icosul 1
Hrănindu-te din tinerețe cu lumina adevărului, Cuvioase Părinte Arsenie, și sorbind dulceața învățăturilor dumnezeiești, ai nesocotit cu totul înțelepciunea trecătoare și, fugind departe de lumea deșartă, ai slujit lui Dumnezeu, trăind în osteneli de tot felul, prin care nu ai dat nicicând odihnă trupului, ci te-ai făcut întocmai ca Îngerii, pentru care noi smeriții te cinstim cu aceste laude:
Bucură-te, înfocat doritor de Hristos;
Bucură-te, cel plin de Har dumnezeiesc;
Bucură-te, cel ce ai străbătut științele și filosofia;
Bucură-te, cel ce ai primit și învățătura harului;
Bucură-te, învățător preaiscusit;
Bucură-te, vestitor al înțelepciunii dumnezeiești;
Bucură-te, lucrător ales al smereniei;
Bucură-te, iubitor al Bisericii;
Bucură-te, sălaș nestricat al fecioriei;
Bucură-te, povățuitor al vieții curate;
Bucură-te, smirnă bine mirositoare a nevoinței;
Bucură-te, duh de rugăciune aducătoare de alinare;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Arsenie, lauda sihaștrilor!
Condacul 2
Căutând împăratul Teodosie dascăl iscusit, care să-i învețe pe fiii săi înțelepciunea omenească și cea dumnezeiască, ai fost aflat, tu, Cuvioase Arsenie, care îi covârșeai pe toți cu înțelepciunea și cu viața virtuoasă, pentru care cânta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 2
N-ai putut scăpa, Cuvioase Arsenie, de stăruința împăratului, care te ruga să dai bună creștere fiilor săi, Arcadie și Honorie, și să-i deprinzi cu învățătura, încât fiii împărătești să învețe nu numai înțelepciunea cărții, ci și credința creștină. De aceea, după cuviință, te lăudăm, zicând către tine așa:
Bucură-te, înțelepciune mult folositoare Bisericii;
Bucură-te, propovăduitor al Ortodoxiei;
Bucură-te, izvorâtor de mirul învățăturii;
Bucură-te, cel supus Împăratului ceresc;
Bucură-te, cel cinstit de împăratul pământesc;
Bucură-te, cel ce ai înmulțit talanții;
Bucură-te, călăuzitor al fiilor de împărat;
Bucură-te, tămăduitor al neputințelor sufletești;
Bucură-te, dătător de poveţe mântuitoare;
Bucură-te, îndrumător duhovnicesc;
Bucură-te, mustrător spre îndreptare;
Bucură-te, luminător al minții și al inimii;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Arsenie, lauda sihaștrilor!
Condacul 3
Fiind iubitor de liniște, Cuvioase Arsenie, ai socotit măririle de la oameni deșertăciune și, dorind să trăiești în chip mai plăcut lui Hristos, te rugai să-ți arate calea prin care vei putea scăpa de viețuirea lumească și, pe când strigai din adâncul inimii, ai auzit glas de sus, grăind: „Arsenie, fugi de oameni și te mântuiește”, iar tu cu multă smerenie ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 3
Dacă ai auzit chemarea lui Dumnezeu, Cuvioase Arsenie, nu ai zăbovit, ci îndată schimbându-ți hainele, ca să nu fii cunoscut, ai ieșit noaptea din palat pe ascuns și, mergând la Părinții din pustia Egiptului, ai rămas să viețuiești acolo, pentru care noi bucurându-ne, te lăudăm și zicem:
Bucură-te, doritor de liniștire;
Bucură-te, căutător al pustniciei;
Bucură-te, făclie nestinsă a dragostei de Hristos;
Bucură-te, bună mireasmă a sihăstriei;
Bucură-te, luminător în pământul Egiptului;
Bucură-te, locuitor în Pustia Schitului;
Bucură-te, cu povățuitorul tău, Cuviosul Ioan Colov;
Bucură-te, rod din rodul ascultării;
Bucură-te, cel ce ai dobândit smerenia;
Bucură-te, cel ce ai urcat din slavă în slavă;
Bucură-te, floare rară a pustiei;
Bucură-te, călăuzitor la ceas de îndoială;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Arsenie, lauda sihaștrilor!
Condacul 4
Văzând Cuviosul Ioan Colov adânca ta smerenie, Părinte, îndată te-a îmbrăcat în îngerescul chip și povățuindu-te la nevoința duhovnicească, ți-a poruncit: „Să trăiești ca un monah desăvârșit”, cântând neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 4
Nevoindu-te cu râvnă în chilia pe care ți-a dat-o duhovnicul tău, ai început aspră nevoință și, în scurt timp, numele tău s-a făcut cunoscut între Părinții pustiei; pentru care, multă îndrăzneală având către Stăpânul Hristos, roagă-te pentru noi, cei ce te cinstim cu aceste laude:
Bucură-te, mare ostenitor;
Bucură-te, iubitor al liniștii;
Bucură-te, cinstitor al fecioriei;
Bucură-te, lucrător al trezviei;
Bucură-te, cel plin de mireasmă a virtuților;
Bucură-te, rugător fierbinte;
Bucură-te, săvârșitor de privegheri îndelungate;
Bucură-te, cel nedespărțit de cugetarea la moarte;
Bucură-te, vas al nerăutății;
Bucură-te, comoară a nevinovăției;
Bucură-te, pildă de viață sfântă;
Bucură-te, întărire în ispite;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Arsenie, lauda sihaștrilor!
Condacul 5
Având dor spre sporirea duhovnicească, Cuvioase Arsenie, rugăciuni curate ai adus Stăpânului tău și adăugând osteneli fără de număr, ai cerut de la El să te învețe cum să-ți mântuiești sufletul, cântându-I: Aliluia!
Icosul 5
Voind preabunul Dumnezeu să-ți arate care este rădăcina nepătimirii, a grăit ție așa: „Arsenie, fugi, taci, liniștește-te!”, iar tu, întărindu-te cu aceste cuvinte, te-ai arătat chip al virtuților dumnezeiești și pildă monahilor. Pentru aceasta și noi îți aducem aceste laude:
Bucură-te, întraripare duhovnicească;
Bucură-te, neatinsă dorire după Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce stăruiai în rugăciune curată;
Bucură-te, cel sălășluit în adâncul pustiului;
Bucură-te, cel ce ai agonisit liniște lăuntrică;
Bucură-te, făclie din lumina cea neînserată;
Bucură-te, păzitor statornic al tăcerii;
Bucură-te, cel ce vorbeai doar întrebat fiind;
Bucură-te, cel ce ai suit pe treptele scării spre desăvârșire;
Bucură-te, slujitor ales al Împăratului ceresc;
Bucură-te, chip de călugăr plin de har;
Bucură-te, făclie ce ne luminezi calea spre Hristos;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Arsenie, lauda sihaștrilor!
Condacul 6
Stăpân peste firea trupului te-ai arătat, Cuvioase Arsenie, că și somnului îi porunceai ca unei slugi, iar în seara sâmbetei, cum apunea soarele, îți ridicai mâinile la rugăciune și așa stăteai până dimineață, în priveghere de toată noaptea cântând lui Hristos Celui înviat: Aliluia!
Icosul 6
Viață nestricăcioasă ai dobândit, Părinte, topindu-ți trupul cu înfrânarea, încât îți era de ajuns o măsură de grâu pe an pentru hrană, iar din bunătățile pământului gustai numai puțin și mulțumeai lui Dumnezeu. Pentru aceasta, te cinstim cu laude ca acestea:
Bucură-te, nevoitor al pustiei;
Bucură-te, om al rugăciunii;
Bucură-te, luptător neostenit;
Bucură-te, priveghetor neadormit;
Bucură-te, postitor cu dreaptă socotință;
Bucură-te, cel hrănit duhovnicește prin cuvântul Scripturii;
Bucură-te, cel ce ai gustat mângâierea Duhului Sfânt;
Bucură-te, cel îndestulat cu Pâinea Vieții;
Bucură-te, cel ce ai băut apa nemuririi;
Bucură-te, aflător al veșniciei;
Bucură-te, tămâie cu bun miros a lucrării minții;
Bucură-te, dăruire a celor de folos prin rugăciune;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Arsenie, lauda sihaștrilor!
Condacul 7
Te-ai afundat în adâncul cel nemăsurat al smereniei, Părinte, de unde te-ai adus necontenit jertfă curată lui Dumnezeu prin nevoințe și prin rugăciuni pentru toată lumea, cântând pururea Mântuitorului Hristos, Celui blând și smerit cu inima: Aliluia!
Icosul 7
Iubind veșmântul cel dumnezeiesc al virtuților, Cuvioase Arsenie, și cu acesta dorind a te împodobi, te-ai îmbrăcat în haine aspre și fără de preț, ale sărăciei următoare de Hristos, acoperind îmbrăcămintea cea dintâi, împărătească, iar stricăciunea miresmelor celor de demult ai tămăduit-o, suferind mirosul cel greu al apei în care înmuiai frunzele de finic; pentru aceasta, primește și de la noi aceste smerite cântări:
Bucură-te, fire îngerească;
Bucură-te, smerenie dumnezeiască;
Bucură-te, lepădare de sine;
Bucură-te, cel ce ai iubit sărăcia;
Bucură-te, cel plin de duhul temerii de Dumnezeu;
Bucură-te, căldură care încălzești inimi de gheață;
Bucură-te, simțire înțelegătoare;
Bucură-te, flacără a dorului ceresc, mistuitoare de patimi;
Bucură-te, locaș al Preasfintei Treimi;
Bucură-te, cel binecuvântat de Tatăl ceresc;
Bucură-te, inimă în care locuiește Iisus Hristos;
Bucură-te, Biserică aleasă a Duhului Sfânt;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Arsenie, lauda sihaștrilor!
Condacul 8
Iubind singurătatea, Cuvioase Arsenie, toată viața te-ai îndepărtat de oameni, ca să te unești cu Hristos, prin Care ai dobândit nepătimașă dragoste pentru toți oamenii, pe care îi purtai în rugăciunile tale cele cu îndrăznire către Atotțiitorul, cântându-I: Aliluia!
Icosul 8
Te-ai bucurat de multă liniște în pustia cea adâncă, Cuvioase Arsenie, lucrând isihia cea desăvârșită. Simțurile și voia inimii tale le-ai predat cu totul tăcerii și, fiind fără de grijă lumească, ai dobândit de Sus nepătimirea, câștigând auz, văz și grai luminate de dumnezeiescul Har, care se revărsa peste tine ca niște „râuri de apă vie”. Deci, prin aceasta, îndrăznire luând către Stăpânul, roagă-te pentru noi, cei ce te lăudăm așa:
Bucură-te, înălțime neajunsă a nepătimirii;
Bucură-te, taină nepătrunsă a smereniei;
Bucură-te, cel în care plânsul a devenit alinare cerească;
Bucură-te, psaltire dulce a pocăinței;
Bucură-te, fântână cu apă vie;
Bucură-te, foc al dragostei curate de Dumnezeu și de semeni;
Bucură-te, putere a tăcerii;
Bucură-te, aflător al isihiei;
Bucură-te, cel ce ai mers din putere în putere;
Bucură-te, cel înălțat către culmea doririlor duhului;
Bucură-te, întărire a celor ce sunt în suferință;
Bucură-te, alinare a celor ce vin la tine cu nădejde;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Arsenie, lauda sihaștrilor!
Condacul 9
Viețuind în sihăstrie, Cuvioase Arsenie, te-ai întărit cu lacrimile duhovnicești și rugăciunea, mai mult decât cu hrana trupului, cântând neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 9
Adânc fiind rănit de dragostea lui Hristos, Părinte, ți-ai trecut viața plângând, și din prisosul inimii, udai pământul cu lacrimi. De aceea, totdeauna țineai bucată de pânză cu care îți ștergeai izvorul cel nesecat al ochilor, iar noi, minunându-ne de aceasta, cu evlavie îți cântăm:
Bucură-te, înălțime a duhului zdrobit;
Bucură-te, tămâie a rugăciunii smerite;
Bucură-te, cel hrănit cu rugăciunea;
Bucură-te, cel ce te-ai însoțit cu pocăința;
Bucură-te, cel ce aveai pururea înaintea ochilor ceasul judecății;
Bucură-te, cel ce ai primit darul lacrimilor;
Bucură-te, cel ce ai plâns în toate zilele, asemenea lui Ieremia;
Bucură-te, fericită întristare;
Bucură-te, psalmodiere de frumuseți veșnice;
Bucură-te, aur lămurit prin răbdare;
Bucură-te, Icoană a vieții desăvârșite;
Bucură-te, alinare a lacrimilor nemângâiate;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Arsenie, lauda sihaștrilor!
Condacul 10
Aprinzându-te cu dragoste către Dumnezeu, Cuvioase Arsenie, te rugai neîncetat, nedezlipindu-ți mintea de El, iar când mergeai la slujbele Bisericii, stăteai în spatele stâlpului, pentru a lua seama numai la tine, cântând cu Îngerii: Aliluia!
Icosul 10
Lumină dumnezeiască a strălucit în chilia ta, Părinte, atunci când erai la rugăciune, încât fratele care te-a văzut învăpăiat de foc ceresc s-a înspăimântat, iar noi minunându-ne de aceasta îți cântăm așa:
Bucură-te, făclie de lumină cerească;
Bucură-te, privighetoare a pustiei;
Bucură-te, trezvie duhovnicească;
Bucură-te, pocăință duioasă;
Bucură-te, inimă simțitoare;
Bucură-te, foc al râvnei sfinte;
Bucură-te, minte liturghisitoare;
Bucură-te, rugăciune văzătoare;
Bucură-te, cel ce ai unit pământul cu cerul;
Bucură-te, cel ce te-ai făcut părtaș Taborului;
Bucură-te, mângâietor al nostru în dureri;
Bucură-te, cel ce tuturor ne ești folositor,
Bucură-te, Cuvioase Părinte Arsenie, lauda sihaștrilor!
Condacul 11
Fiind cuprins de dragostea nepătimirii, Cuvioase, cugetai neîncetat la moarte, iar ceasul judecății pururea înainte îl vedeai. Deci, când ți s-a apropiat obștescul sfârșit ai spus ucenicilor tăi care plângeau să nu poarte grijă de trupul tău, ci mai degrabă „să te lege de-un picior și să te arunce în munte”; iar noi minunându-ne de a ta smerenie, Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 11
Toată viața ai stăruit în liniște și plângere multă, cu sărăcia te-ai împodobit și cu postirea te-ai înfrumusețat, năvălirilor limbii le-ai stat împotrivă cu înfrânarea și, fugind de multa grăire, rugându-te neîncetat, ai ajuns la limanul nepătimirii; pentru aceasta, îndrăzneală având către Stăpânul, roagă-te pentru noi, cei ce te cinstim cu aceste laude:
Bucură-te, adânc al smeritei cugetări;
Bucură-te, lucrător al rugăciunii neîncetate;
Bucură-te, cel ce ți-ai curățit mintea de robia patimilor;
Bucură-te, cel ce ai urât desfătările lumești;
Bucură-te, iubitor al simplității și neagonisirii;
Bucură-te, chip de credință, nădejde și dragoste creștină;
Bucură-te, cel neclintit de ispitele vrăjmașului;
Bucură-te, cel ce ai umblat pe cărarea cea strâmtă;
Bucură-te, cel ce ai trăit taina Crucii și Învierii;
Bucură-te, cel ce te-ai răstignit lumii;
Bucură-te, cel umbrit de Duhul Sfânt;
Bucură-te, cel prin care toată durerea ni se alină;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Arsenie, lauda sihaștrilor!
Condacul 12
Sfârșitu-ți-ai călătoria nevoințelor, Cuvioase Părinte, la adânci bătrâneți, după 55 de ani de aspră viețuire în pustie, și, până la sfârșit stăruind în smerită cugetare, te-ai înălțat cu sufletul la Hristos, Răsplătitorul ostenelilor tale, Căruia Îi cântai: Aliluia!
Icosul 12
Toate oștile cerești s-au bucurat de înălțarea sufletului tău la cele cerești, iar noi Îl slăvim pe Dumnezeu, Cel ce te-a slăvit în Cer și pe pământ, și cinstim nevoințele tale cu aceste laude:
Bucură-te, tinerețe veșnică;
Bucură-te, frumusețe cerească;
Bucură-te, cel primit cu bucurie de cetele Sfinților;
Bucură-te, vorbitor împreună cu Îngerii;
Bucură-te, locuitor cu Drepții și Cuvioșii;
Bucură-te, odihnă sufletească a sihaștrilor;
Bucură-te, îmbărbătare a călugărilor;
Bucură-te, mângâiere a credincioșilor;
Bucură-te, nădejdea păcătoșilor;
Bucură-te, lauda ortodocșilor;
Bucură-te, ajutătorul celor necăjiți;
Bucură-te, de-a pururi rugător pentru mântuirea noastră;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Arsenie, lauda sihaștrilor!
Condacul 13
O, Cuvioase Părinte Arsenie cel Mare, primește acum această nevrednică rugăciune a noastră, pe care ți-o aducem cu inimă smerită, și înalță-o la Tronul lui Dumnezeu, ca prin mijlocirile tale să ne izbăvim de toată nevoia și necazul și să ne învrednicim veșniciei Împărății, ca să cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi se zice Icosul 1 și Condacul 1
Icosul 1
Hrănindu-te din tinerețe cu lumina adevărului, Cuvioase Părinte Arsenie, și sorbind dulceața învățăturilor dumnezeiești, ai nesocotit cu totul înțelepciunea trecătoare și, fugind departe de lumea deșartă, ai slujit lui Dumnezeu, trăind în osteneli de tot felul, prin care nu ai dat nicicând odihnă trupului, ci te-ai făcut întocmai ca Îngerii, pentru care noi smeriții te cinstim cu aceste laude:
Bucură-te, înfocat doritor de Hristos;
Bucură-te, cel plin de Har dumnezeiesc;
Bucură-te, cel ce ai străbătut științele și filosofia;
Bucură-te, cel ce ai primit și învățătura harului;
Bucură-te, învățător preaiscusit;
Bucură-te, vestitor al înțelepciunii dumnezeiești;
Bucură-te, lucrător ales al smereniei;
Bucură-te, iubitor al Bisericii;
Bucură-te, sălaș nestricat al fecioriei;
Bucură-te, povățuitor al vieții curate;
Bucură-te, smirnă bine mirositoare a nevoinței;
Bucură-te, duh de rugăciune aducătoare de alinare;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Arsenie, lauda sihaștrilor!
Condacul 1
Veniți toți cei iubitori de Hristos la pomenirea Cuviosului Arsenie cel Mare, care în pustiul Egiptului s-a nevoit, a adus lui Dumnezeu postire, lacrimi și rugăciune curată, și s-a făcut sălaș Preasfintei Treimi și pildă călugărilor. Pe acesta cu evlavie să-l cinstim și așa să-i cântăm: Bucură-te, Cuvioase Părinte Arsenie, lauda sihaștrilor!
Rugăciune
Cuvioase, milostive și blândule Părinte Arsenie cel Mare, care din tinerețe te-ai depărtat de toată desfătarea celor lumești, ajută-ne să nu pierdem locașul cel veșnic din Cer din pricina ispitelor ce ne vin de la lume, de la trup și de la cel viclean. Roagă-te lui Dumnezeu ca să fim izbăviți de vicleniile vrăjmașului celui rău, cele ascunse și cele vădite; alungă-l pe acesta de la noi cu puterea mijlocirilor tale. Cel ce te-ai nevoit în pustie cu privegheri de toată noaptea și cu multe alte osteneli, întru adâncă smerenie și tăcere, auzi-ne pe noi, păcătoșii, dăruindu-ne putere să biruim trândăvia, mândria și celelalte patimi pierzătoare de suflet. Fă-L milostiv spre noi pe mult-înduratul Dumnezeu, ca și noi să ne facem părtași ai slavei Lui cerești. Cel ce ți-ai curățit mintea de orice împătimire, prin lacrimi neîncetate, roagă-te Mântuitorului Hristos să ne ierte păcatele, întărindu-ne și sprijinindu-ne pe drumul Crucii, ca, urmând și noi virtuțile tale, Cuvioase, neîncetat să sporim în dragostea către Dumnezeu și către aproapele și în toată fapta cea bună, ca să ajungem să slăvim împreună cu tine pe Preasfânta Treime: Tatăl și Fiul și Sfântul Duh în vecii vecilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.