SĂ FII FAR, OMULE !
Nu regreta și nu te întrista dacă oamenii nu se schimbă !
Nu-i treaba ta să le schimbi direcția, nici să le ții timona vieții. Fiecare om merge spre ceea ce îl cheamă — uneori spre lumină, alteori spre stânci. Tu nu ești vântul care le împinge barca.
Tu ești farul !
Farul nu se roagă mării să se liniștească. Nu fuge după corăbii care se rătăcesc. Nu strigă după cele care se îndepărtează. Stă drept, chiar și când furtuna îi lovește zidurile. Arde constant, chiar și când nimeni nu-l mai privește. Pentru că farul nu luminează ca să fie văzut, ci ca alții să poată vedea.
Așa e și cu oamenii. Unii nu te vor înțelege, oricât de clar ai lumina. Unii vor confunda strălucirea ta cu aroganță, tăcerea ta cu nepăsare, pacea ta cu indiferență. Nu contează. Tu nu ești aici ca să le placi. Ești aici ca să arăți calea celor pregătiți s-o vadă.
E ușor să iubești când totul merge bine. Dar adevărata iubire e să lași omul să-și învețe lecțiile, chiar dacă doare. E să-ți păstrezi inima deschisă, fără să te pierzi. E să luminezi și pentru cei care te-au trădat, fără să le mai ceri să te vadă.
Cei care vor cu adevărat să se salveze, vor ști unde să privească. Ceilalți vor trece mai departe, orbi, furioși, convinși că marea le e vinovată. Nu te coborî să le explici. Fii statornic. Fii clar. Fii acolo.
Farurile nu se sting pentru că navele nu le văd.
Și nu încetează să lumineze pentru că valurile urlă.
Așa și tu...
LUMINEAZĂ !
Nu pentru aplauze.
Nu pentru recunoștință.
Ci pentru că în întunericul lumii de azi, un singur om care nu renunță la lumină… e deja o mântuire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.