Într-o noapte rece, un om mai înstărit a întâlnit un biet bătrân, afară.
L-a întrebat:
- Nu simți că este frig afară și nu porți nici un palton !??
Bătrânul a răspuns:
-Nu am palton, dar m-am obișnuit ,a răspuns omul străzii.
-Așteaptă-mă!
Am să intru acum în casa mea și imediat, imediat... am să-ți aduc unul.
Bietul bătrân a fost atât de fericit și a spus că îl va aștepta.
Bărbatul a intrat în casă , a luat haina, a așezat o la ușă , însă a sunat telefonul și.. vorbind a uitat pe bătrân.
Dimineața, și-a amintit de acel biet bătrân și a ieșit să-l caute și l-a găsit mort, înghețat în ger.
Lângă bătrân era lăsat un text plin de brumă :
" Domnul meu
Când nu aveam haine calde, am avut puterea de a lupta cu timpul rece,
deoarece eram obișnuit cu frigul.
Mi-ai promis că mă vei ajuta.
Am crezut în minciuna ta.
Am atașat promisiunea și asta mi-a luat puterea de a rezista.
Am părăsit nădejdea în Dumnezeu pentru o minciună.
Te rog sincer : Nu mai promite, treci pe alături!
Semnează aproapele tău.
.....
Un mod singur în care îi poți ajuta un om este să nu treci indiferent pe lângă drama lui.
Să spui că-ti pasă înseamnă sa fii cu el, parte integrată din viața lui.
Nu promite nimic, dacă nu-ți poți păstra cuvântul dat.
Astazi dacă "nu e al meu", nu conteazi.
Iar când devine «al meu» ceea ce contează, atunci e prea târziu.
"Să iubești pe Domnul...și pe aproapele tău..." e între adevăr și minciună, între viață și moarte.
Omul străzilor nu e al tău precum e telefonul tău.
Astazi un telefon e mai important decât aproapele.
O cârpă veche, o rufă indiferent care poate face diferența dintre adevăr și minciună, dintre viață și moarte.
Pentru unii însemnă nimic, dar TOTUL pentru aproapele tău.
Nu credem că așa ceva se poate întâmpla în jurul casei noastre...și totuși.
Aproapele este cel de care ai nevoie și cel care te poate ajuta necondiționat.
Viața ne învață că Dumnezeu este aproapele nostru intim.
Hristos a fost aproapele celor leproși, a fost aproapele femeii samarinence, al sutașului roman, ajutându-i.
Iar "dacă nu îi vom putea iubi pe cei de aproape pe care îi vedem, nu îi vom putea iubi nici pe cei de departe, pe care nu îi vedem. Sau cum Îl vom putea iubi pe Dumnezeu, dacă nu Îl vedem? (cf. I Ioan 4, 20-21).
Doamne ai milă de noi toți , dar mai ales de cei de pe străzi , de orfani de cei singuri ....
Mila Ta Doamne...
Orice faptă bună este o Cruce.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.