Uneori Dumnezeu ne taie craca de sub picioare

 

Un monah găsi un pui de pasăre orfan care nu era încă antrenat să zboare și nu voia să se dezlipească de creanga pe care stătea.

Călugărul se urca în fiecare zi în copac să-i ducă de mâncare. După ce a încercat în fel și chip să-l facă să zboare de pe creangă, părintele a rugat un frate mai tânăr să-l ajute, căci nu era deloc ușor să se cațere zi de zi în ditamai copacul.

Un bătrân înțelept s-a oferit să facă el asta și, a doua zi, când s-a trezit, monahul a văzut puiul zburând de colo-colo.

Uimit, părintele l-a întrebat pe bătrân:

– Cum ai făcut, avvo?

Zâmbind, bătrânul răspunse:

– A fost foarte simplu. A trebuit doar să-i tai craca de sub picioare.

Uneori Dumnezeu ne taie craca de sub picioare, ca astfel să ne aducem aminte că putem zbura spre cer.