Focul Ceresc a venit ca pe vremea Sfântului Ilie. Cu răbdare și credință mare.
După ce i-a lăsat pe aceia să se roage întâi.
La urmă a venit și adevărul.
Așa și aici, i-a lăsat să se tot roage în sâmbătă Mare la Mormântul lui Hristos, dar pentru că erau eretici nu a ascultat Dumnezeu rugăciunea lor, ci a patriarhului ortodox al Ierusalimului și a credincioșilor împreună cu el, ținuți la poarta mare a bisericii celei mari.
Coloana aceasta chiar se numește "stâlp al ortodoxiei".
Este dovada clară și palpabilă că minunea anuală a venirii Sfintei Lumini la Ierusalim la Mormântul lui Iisus Hristos este reală și chiar este trimisă de la Dumnezeu.
Mii și milioane de oameni au atins această coloană de la intrarea în Biserica cea mare a Învierii din Ierusalim.
Niciun om nu ar fi putut despica în felul acela coloana aceea.
Este pur și simplu o fisură ce s-a crepat singură când Lumina Sfântă a ieșit din ea atunci.
Așa a vrut Bunul Dumnezeu să o lase ca mărturie palpabilă pentru toți.
Iată ce mărturie despre Sfânta Lumină, a dat Patriarhul Ortodox al Ierusalimului, Diodor, cu câțiva ani înainte de a trece din lumea aceasta :
De acolo merg încet prin întuneric spre cealaltă încăpere a Mormântului, unde a fost așezat TRUPUL lui HRISTOS .
Acolo îngenunchez, cu sfântă frică și rostesc rugăciunile rânduite, care ni s-au transmis de-a lungul veacurilor, după aceea aștept.
Uneori se întâmplă să aștept câteva minute, dar, de obicei, Minunea se săvârșește îndată ce rostesc rugăciunile.
Din miezul pietrei pe care a stat TRUPUL lui HRISTOS, o LUMINĂ ne definită iese afară .
De obicei are o culoare albastru - deschis, dar culoarea se poate schimba și ia multe nuanțe diferite. Nu se poate spune în cuvinte omenești.
Lumina iese din piatră ca și cum ar ieși dintr-un lac. Piatra Mormântului arată ca și cum ar fi acoperită de un nor umed, dar este LUMINĂ.
Această Lumină se comportă diferit în fiecare an. Uneori acoperă numai placa de pe Mormânt, în timp ce alteori umple de Lumină tot baldachinul, încât oamenii care stau afară și privesc înăuntru, văd cum toate sunt pline de Lumină.
Această Lumină nu arde. Niciodată nu mi-a ars barba în cei 16 ani de când sunt Patriarh în Ierusalim și am primit Sfânta Lumină.
Lumina are o structură diferită de cea a unei lumini obișnuite, care arde într-o candelă.
Într-un anume loc, Lumina se ridică și alcătuiește un stâlp, a cărui flacără are o natură diferită, astfel încât îmi este cu putință să-mi aprind lumânările de la Ea.
După aceasta împart Lumina tuturor celor care se află în Biserică.
Trăim multe minuni în bisericile noastre, și minunile nu sunt ceva străin pentru noi, însă nici una din aceste minuni nu are puterea și simbolul Sfintei Lumini de la Mormântul lui Hristos.
Minunea este o taină dumnezeiască.
Preschimbă ÎNVIEREA LUI HRISTOS în ceva atât de viu pentru noi, ca și cum s-ar fi petrecut cu câțiva ani în urmă.
Mă aflu la Ierusalim din 1939 și am venit aici la vârsta de 15 ani.
Am urmărit Slujba de venire a Sfintei Lumini în toți acești ani, așa că, sunt martor ocular al minunii de 61 de ori.
Pentru mine nu se pune întrebarea dacă eu cred în minune sau nu.
ȘTIU CĂ ESTE ADEVĂRATĂ !!! >>
( PATRIARHUL DIODOR AL IERUSALIMULUI)
În Sâmbăta Mare a anului 1579, potrivit cronicilor bisericeşti ale Cetăţii Ierusalimului, stăpânitorii turci au interzis Patriarhului grec şi creştinilor ortodocşi să intre în Biserica Învierii pentru rânduita ceremonie a Sfintei Lumini.
Patriarhul stătea rugându-se în partea stângă a uşii bisericii, lângă o coloană.
Şi deodată, în timp ce deja se făcuse noapte, coloana s-a despicat şi Sfânta Lumină a izbucnit din interiorul ei.
Patriarhul a aprins îndată lumânarea sa şi a împărţit Sfânta Lumină credincioşilor.
În câteva minute sfânta flacără s-a întins la toţi cei care se aflau acolo şi curtea bisericii s-a luminat.
Uimiţi, păzitorii turci au deschis atunci uşile bisericii şi patriarhul împreună cu mulţimea ortodocşilor s-au îndreptat spre Sfântul Mormânt.
Mulți creștini au fost la Ierusalim în pelerinaj și au văzut această coloana și au pus mâna pe ea.
.....
Când Hristos a deschis larg braţele
spre a-i îmbrăţişa,
oamenii L-au răstignit. !
Când Hristos ne trimite Lumina Învierii Lui
noi dorim să o răstignim în
întuneric încă odată !
Învierea lui Hristos o vedem în fiecare Duminică în Euharistie !
Exista oare o mustrare mai cutremurătoare prin blândețea ei
decât cea prin care Iubirea tocmai trădată îți spune că te iubește încă?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.