Ceea ce-i mântuieşte şi-i înrâureşte spre bine pe copii este viaţa din
casă a părinţilor. Părinţii trebuie să se dăruiască iubirii lui
Dumnezeu. Lângă copii trebuie să devină sfinţi prin blândeţe, prin
răbdare, prin iubire. Să pună în fiecare zi un nou început al bunei
rânduieli, o nouă însufleţire, înflăcărare şi iubire pentru copii. Iar
bucuria ce le va veni şi sfinţenia care îi va cerceta vor revărsa har
asupra copiilor. De obicei, pentru purtarea rea a copiilor greşesc
părinţii.
Nu-i mântuiesc nici sfaturile, nici autoritatea, nici
asprimea. Dacă părinţii nu se sfinţesc, dacă nu luptă, fac mari greşeli
şi transmit răul pe care îl au înlăuntrul lor. Dacă părinţii nu trăiesc
o viaţă sfântă, dacă nu vorbesc cu iubire, diavolul îi chinuieşte pe
părinţi prin împotrivirile copiilor. Iubirea, unirea într-un suflet,
buna înţelegere dintre părinţi este tot ceea ce trebuie pentru copii.
Mare pază şi ocrotire.
Purtările copiilor sunt legate
nemijlocit de starea părinţilor. Când copiii sunt răniţi de faptul că
părinţii se poartă rău unul cu altul, îşi pierd puterile şi pornirea de a
lucra spre a spori. Se plămădesc rău, iar casa sufletului lor se
primejduieşte să se prăbuşească clipă de clipă.
(Ne vorbeşte
părintele Porfirie – Viaţa şi cuvintele, Traducere din limba greacă de
Ieromonah Evloghie Munteanu, Editura Egumeniţa, 2003, pp. 266-267)
Să-ţi asculţi părinţii numai atunci când nu-ţi cer să faci ceva împotriva lui Dumnezeu. SFÂNTUL IERARH IOAN GURĂ DE AUR, ARHIEPISCOPUL CONSTANTINOPOLULUI Fiule, să asculţi de părinţii care te-au născut. Pentru cele pe care ţi le-au oferit, cu nimic nu-i poţi răsplăti, nici să-i naşti, nici să trudeşti pentru ei, cum au făcut aceştia pentru tine. Şi când tatăl tău îl ceartă pe vreun frate de-al tău, tu trebuie să fii de partea tatălui.
Nu te mândri, fiule, cu tatăl tău cel bun şi virtuos. Bunătatea tatălui tău te va osândi pe tine, dacă te vei dovedi urmaş nevrednic. Mare lucru este să-ţi sprijini viaţa, dar şi mântuirea, pe lupta ta şi nu pe a altora. În viaţa de aici puţini sunt aceia care ne vor sprijini, iar în viaţa de dincolo nici unul. Cinstirile şi laudele de care se bucură părinţii noştri sunt şi ale noastre doar dacă îi imităm; altfel, nu numai că nu ne folosesc la nimic, dar se vor face şi pricină pentru care vom fi mai aspru pedepsiţi.
(Sfântul Ioan Gură de Aur, Problemele Vieții, traducere de Cristian Spătărelu și Daniela Filioreanu, Editura Egumenița, pp. 126-127)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.