Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan s-au nevoit în veacul al XVIII-lea în Sihăstria Putnei, loc de liniște în care se retrăgeau monahii iubitori de mai multă rugăciune și nevoință.
Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan s-au nevoit în veacul al XVIII-lea în Sihăstria Putnei, loc de liniște în care se retrăgeau monahii iubitori de mai multă rugăciune și nevoință.
Sfântul Cuvios Sila s-a născut în anul 1697 în ținutul Botoșanilor, din părinți ortodocși, Ion și Ioana. A intrat ca frate începător la Schitul Orășeni (com. Cristești, jud. Botoșani), fiind foarte tânăr, de unde, în anul 1714, la vârsta de 17 ani, a venit la Sihăstria Putnei, unde a fost primit și apoi călugărit de starețul Teodosie. După trecerea acestuia la cele veșnice, starețul Dosoftei, noul părinte duhovnicesc al schitului, a rânduit să fie hirotonit diacon și preot, iar la scurt timp să fie tuns în schima mare. Ca ucenic și ajutor al starețului Dosoftei, ieroschimonahul Sila a purtat grijă timp de peste 30 de ani de toate cele necesare obștii, ostenindu-se, în același timp, la slujbele bisericii și la împlinirea pravilei de chilie. În toamna anului 1753, trecând la Domnul starețul Dosoftei, Cuviosul Sila a fost numit stareț de către mitropolitul Moldovei, Sfântul Iacob Putneanul. Ca părinte duhovnicesc al obștii, a înnoit viața duhovnicească a Sihăstriei Putnei, iar ca bun chivernisitor, cu binecuvântarea mitropolitului Iacob, a zidit o biserică nouă de piatră cu hramul Buna-Vestire, pe care a împodobit-o cu toate cele trebuitoare, precum și o nouă trapeză și chilii. Ajuns vestit duhovnic și povățuitor de suflete, Cuviosul Sila a fost prețuit atât de credincioșii simpli, cât și de domnitorii Moldovei Constantin Cehan Racoviță și Grigorie Calimachi, precum și de înalți dregători, egumeni și arhierei, pe toți povățuindu-i cu înțelepciune pe calea mântuirii. Sub îndrumarea sfântului stareț, monahii din Schit se îndeletniceau cu caligrafierea manuscriselor ce cuprindeau sfinte slujbe și importante scrieri ale Sfinților Părinți. Dintre ucenicii săi, cel mai cunoscut este episcopul Rădăuților Dosoftei Herescu. Ultimii ani de viață Cuviosul Sila și i-a petrecut în multe lipsuri și încercări, ca urmare a răpirii Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, în anul 1774, și a îngrădirilor puse de noua stăpânire. Schitul nu avea cele necesare hranei monahilor și era nevoit să se împrumute de bani și alimente. Cunoscându-și apropiatul sfârșit pământesc, Sfântul Sila a pus povățuitor Sihăstriei Putnei pe Cuviosul Natan, apoi și-a cerut iertare de la toți. La 23 aprilie 1783, după ce se nevoise aproape 70 de ani la Sihăstria Putnei, Cuviosul ieroschimonah Sila și-a dat cu pace sufletul în mâinile Domnului, pe Care L-a iubit și slujit întreaga sa viață.
Sfântul Cuvios Paisie s-a născut în anul 1701 și a intrat de tânăr în viața monahală. Pentru vrednicia sa a fost hirotonit diacon, apoi preot, și a ajuns egumen la Mănăstirea Sfântul Ilie, de unde a trecut la Mănăstirea Râșca. După o vreme a venit la Schitul Sihăstria Putnei, viețuind întru adâncă smerenie. Deși nu a fost stareț al Sihăstriei, el era un rugător înfocat, sprijinind în credința ortodoxă pe toți, mai ales în vremea stăpânirii străine. De asemenea, el primise de la Dumnezeu darul înainte-vederii, care, adăugându-se celorlalte virtuți, l-a făcut să fie cinstit de către toți ca un mare părinte duhovnicesc. Împreună cu stareții Sila și Natan a fost martor al greutăților din anii de stăpânire austriacă, dar s-a dovedit un nevoitor plin de râvnă. A trecut cu pace la cele veșnice în data de 16 decembrie 1784.
Sfântul Cuvios Natan s-a născut în anul 1717, fiind originar din Pașcani. A fost mai întâi viețuitor și eclesiarh la Mănăstirea Putna, unde a fost hirotonit diacon, apoi preot. Dornic de mai multă rugăciune și liniște, s-a retras la Sihăstria Putnei, unde a primit schima cea mare cu numele de Natan. Cuviosul Natan a fost cunoscut ca un duhovnic foarte iscusit, fiindu-i părinte duhovnicesc și marelui mitropolit Iacob Putneanul. Totodată, viețuitorii din sihăstrie, împreună-nevoitori cu el, dar și credincioșii închinători îl cinsteau ca pe un adevărat părinte și păstrător al bunelor rânduieli ortodoxe. El se îndeletnicea și cu caligrafierea de manuscrise și cu alcătuirea pomelnicelor ctitoricești. În anul 1781 a fost rânduit stareț de către Cuviosul Sila, care se pregătea pentru trecerea la cele veșnice. Deși înaintat în vârstă, ieroschimonahul Natan a continuat cu multă râvnă și jertfelnicie lucrarea duhovnicească a înaintașului său, călăuzind obștea încredințată lui spre păstorire timp de trei ani și jumătate, deși lipsurile și greutățile erau tot mai mari din pricina ocupației habsburgice. La capătul unei vieți închinate lui Dumnezeu, în neagonisire și curăție, după ce a purtat cu multă răbdare și necontenită rugăciune povara grea a bolilor, Cuviosul ieroschimonah Natan s-a mutat la Domnul, a doua zi după sărbătoarea Nașterii Mântuitorului Hristos, pe 26 decembrie 1784.
La scurt timp după trecerea la cele veșnice a celor trei Sfinți ieroschimonahi, Schitul Sihăstria Putnei s-a pustiit din pricina vitregiei vremurilor. După mai bine de 200 de ani, la începutul Postului Mare din anul 1990, un monah putnean, retras pe locul fostului Schit, a văzut o lumină cerească deasupra pronaosului vechii biserici ruinate, lumină care a înconjurat biserica, apoi s-a făcut nevăzută. La puțin timp după aceasta, pe 24 aprilie 1990, când s-a început refacerea Schitului, în pronaosul vechii biserici s-au descoperit mormintele celor trei Cuvioși: Sila, Paisie și Natan, în care se aflau osemintele lor, galbene ca ceara și răspândind bună-mireasmă. În anii ce au urmat numeroase vindecări minunate s-au săvârșit la racla cu moaștele Cuvioșilor. De aceea, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la resfințirea vechii biserici de la Sihăstria Putnei, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în ședința sa din 6-7 iunie 2016, trecerea în rândul Sfinților a Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei, cu zi de prăznuire la 16 mai.
Pentru ale lor sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.
Acatistul Sfinților Cuvioși Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei
De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.
Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:
Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.
Slavă...
Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.
Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:
Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.
Apoi:
Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.
Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;
Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;
Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;
Și a înviat a treia zi, după Scripturi.
Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;
Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.
Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.
Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;
Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;
Aștept învierea morților.
Și viața veacului ce va să fie. Amin.
Doamne, miluiește (de 12 ori).
Apoi:
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).
(Troparul)
Doamne, miluiește (de trei ori).
Apoi:
Psalmul 50
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.
(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)
Condacul 1
Preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtătorilor Părinţi Sila, Paisie și Natan, care s-au nevoit duhovniceşte în Sihăstria Putnei şi, ca nişte stele luminoase, au strălucit pe cerul Bisericii româneşti, cântări de laudă să le aducem cu dragoste, ca, prin mijlocirile lor, de toate nevoile şi necazurile izbăvindu-ne, să le cântăm: Bucură-te, treime de Cuvioși Părinți!
Icosul 1
Îngerul Sfatului Celui Mare, Iisus Hristos Domnul, v-a chemat pe voi, fericiţilor Părinţi Sila, Paisie şi Natan, încă din fragedă vârstă la viaţa îngerească. Iar voi, răspunzând chemării, v-aţi arătat prin har şi prin nevoinţă fii ai Tatălui ceresc, pentru aceea vă cântăm:
Bucuraţi-vă, aleșii Tatălui;
Bucuraţi-vă, următorii Fiului;
Bucuraţi-vă, ale Duhului lăcaşuri;
Bucuraţi-vă, ale Treimii sălaşuri;
Bucuraţi-vă, îngeri pământeşti;
Bucuraţi-vă, oameni cereşti;
Bucuraţi-vă, lumini duhovniceşti;
Bucuraţi-vă, făclii soborniceşti;
Bucuraţi-vă, vlăstare ale Duhului;
Bucuraţi-vă, fii ai tunetului;
Bucurați-vă, flori din pustie;
Bucuraţi-vă, a monahilor bucurie;
Bucură-te, treime de Cuvioși Părinţi!
Condacul al 2-lea
Iubind din pruncie curăţia, Cuvioase Părinte Sila, ai mers la Stareţul Ghedeon din Schitul Orăşeni, precum cerbul însetat la izvoarele apelor, așa cum zice psalmistul, şi te-ai supus ascultării, maica smereniei și a întregii înțelepciuni, ca un viteaz ostaş al lui Hristos, cântând: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Înţelegerea cea cu anevoie de înţeles - taina mântuirii - vrând tânărul Sila să o înţeleagă prin trăire, a luat asupra sa crucea lepădării de sine şi L-a descoperit în inima sa pe Hristos Cel înviat, pentru care îl lăudăm:
Bucură-te, ales ca şi Ieremia, din Vechiul Legământ;
Bucură-te, viteaz ca şi David cel preablând;
Bucură-te, nou Abel prin viaţă curată;
Bucură-te, nou Moise prin înţelegere dreaptă;
Bucură-te, a Moldovei odraslă frumoasă;
Bucură-te, a Bisericii stea luminoasă;
Bucură-te, iubitor al slujbelor dumnezeieşti;
Bucură-te, râvnitor al tainelor duhovniceşti;
Bucură-te, ascultător al dumnezeiescului cuvânt;
Bucură-te, împlinitor al acestuia cu mult avânt;
Bucură-te, dispreţuitor al gândurilor trupeşti;
Bucură-te, cinstitor al viețuirii îngereşti;
Bucură-te, Sfinte Părinte Sila, de trei ori fericite!
Condacul al 3-lea
Puterea Celui Preaînalt te-a umbrit, Părinte Paisie, şi ţi-a sădit în suflet dumnezeiescul dor, de care aprins fiind şi cu lacrimi udând pământul inimii tale, ai secerat spicele sfintelor virtuţi, cântând: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Având pe Cuvântul cel veşnic în inima sa Cuviosul Paisie, după ce s-a ostenit în viaţa de obşte, tânjind după viaţa pustnicească, a alergat la Stareţul Sila, care, bucurându-se, a săltat duhovniceşte şi i-a binecuvântat dorirea, iar noi îi strigăm:
Bucură-te, mlădiţă duhovnicească;
Bucură-te, floare pustnicească;
Bucură-te, rod al ascultării;
Bucură-te, fiu al înfrânării;
Bucură-te, ucenic osârduitor;
Bucură-te, părinte primitor;
Bucură-te, cămară a fecioriei;
Bucură-te, vistierie a sărăciei;
Bucură-te, nou Iov întru răbdare;
Bucură-te, alt Avraam prin ascultare;
Bucură-te, cel ce, peste tot, nume bun ai lăsat;
Bucură-te, cel ce de adierea Sfântului Duh ești purtat;
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Paisie!
Condacul al 4-lea
Viforul ce se ridicase împotriva fiilor Bisericii dreptslăvitoare, s-a abătut asupra Moldovei Binecredinciosului Voievod Ştefan şi a risipit multe biserici şi mănăstiri; dar, ajungând la schitul tău, Sfinte Natan, i-ai stat împotrivă ca un stâlp însufleţit şi străjer al predaniei Sfinţilor Părinţi şi al limbii româneşti, cântând: Aliluia!
Icosul al 4-lea
A auzit Sfântul Ierarh Iacob Putneanul de virtuţile care îţi împodobeau sufletul şi de râvna pentru credinţa cea dreaptă şi, văzând darul scrierii tale celei frumoase, te-a ales a-i fi părinte duhovnicesc şi îndeaproape lucrător împreună cu el, iar noi îţi cântăm aşa:
Bucură-te, al Ortodoxiei fierbinte apărător;
Bucură-te, cel ce ne ești părinte rugător;
Bucură-te, îndemnătorul nostru prin aleasa-ţi nevoinţă;
Bucură-te, izbăvitorul nostru de crunta suferinţă;
Bucură-te, sfinţit mărturisitor;
Bucură-te, drept propovăduitor;
Bucură-te, cel ce ne scapi de asupritori;
Bucură-te, cel ce ne ferești de înșelători;
Bucură-te, cu Iacob Putneanul împreună-lucrător;
Bucură-te, al neamului românesc ocrotitor;
Bucură-te, cel ce multe cărţi te-ai ostenit a scrie;
Bucură-te, cel ce numele ctitorilor ai făcut peste veacuri să se ştie;
Bucură-te, Sfinte Părinte Natan, mult-nevoitorule!
Condacul al 5-lea
Pe Soarele cel în Trei Lumini, înţelegându-L treimea Cuvioşilor Părinţi că străluceşte cu putere în neînseratul nostru Răsărit, prin curăţia inimii L-au văzut şi s-au arătat martori ai Lui, cu adevărat, prin vieţuirea lor cea sfântă, strigând: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Văzând vrăjmașii nevăzuţi, în Sfinţii Cuvioşi Sila, Paisie și Natan, harul Duhului Sfânt agonisit prin aspre osteneli și neîncetate rugăciuni, nerăbdând strălucirea sa, s-au pornit cu ură împotriva lor, cu multe uneltiri pricinuitoare de lipsuri, pentru care sfinţii aud acum de la noi acestea:
Bucuraţi-vă, icoane ale schimei îngereşti;
Bucuraţi-vă, crini ai viețuirii călugăreşti;
Bucuraţi-vă, luceferi mult strălucitori;
Bucuraţi-vă, nori de lumină purtători;
Bucuraţi-vă, locuitori ai Ierusalimului ceresc;
Bucuraţi-vă, rugători pentru neamul românesc;
Bucuraţi-vă, fii luminaţi ai Bisericii Ortodoxe străbune;
Bucuraţi-vă, părinţi rugători ai celor ce vieţuiesc în lume;
Bucuraţi-vă, cei ce, flămânzind, pe mulţi aţi săturat;
Bucuraţi-vă, cei ce, însetând, pe mulţi aţi adăpat;
Bucuraţi-vă, cei ce, sărăcind, pe mulţi aţi îmbogăţit;
Bucuraţi-vă, cei ce, pătimind, pe mulţi aţi întărit;
Bucură-te, treime de Cuvioși Părinți!
Condacul al 6-lea
Vestitor şi purtător de Dumnezeu făcându-se Cuviosul Sila, a alergat la Sihăstria Putnei şi mult s-a ostenit pentru acest sfânt lăcaş şi pentru lavra cea mare a Putnei, adunând milostenii de la bunii creştini şi de la domnitorii binecredincioşi, pentru toate cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Strălucind la plinirea vremii în Sihăstria Putnei prin harul stăreţiei, Părinte Sila, ai izgonit din inimile tuturor celor ce alergau la tine întunericul înşelării; și idolii patimilor, nerăbdând călăuzirea ta luminoasă, au căzut, iar fiii tăi duhovniceşti, care s-au izbăvit de ei, te cinsteau așa:
Bucură-te, îndreptător al vieţuirii pustniceşti;
Bucură-te, izgonitor al nălucirilor diavoleşti;
Bucură-te, cel ce ai biruit rătăcirea;
Bucură-te, cel ce ai adus izbăvirea;
Bucură-te, cel ce ai înecat pe netrupescul Faraon;
Bucură-te, propovăduitor al Celui ce este Dumnezeu și Om;
Bucură-te, stâlp luminos şi călăuzitor;
Bucură-te, comoară frumoasă a virtuţilor;
Bucură-te, dascăl al rugăciunii neîncetate;
Bucură-te, învăţător al vieţuirii neîntinate;
Bucură-te, când se cinstește astăzi al tău nume;
Bucură-te, cel ce prin minuni ajuți întreaga lume;
Bucură-te, Sfinte Părinte Sila, de trei ori fericite!
Condacul al 7-lea
Vrând a te depărta şi mai mult de acest veac înşelător de acum, Cuvioase Paisie, te-ai predat cu totul proniei celei dumnezeieşti şi lăsând egumenia Mănăstirii „Sfântul Ilie”, ai fost rânduit la Mănăstirea Râşca şi apoi ai ales, cu înţelepciune, a trăi în sihăstrie, pentru care cântăm: Aliluia
Icosul al 7-lea
Arătat-a Ziditorul făptură nouă pe Sfântul Părinte Paisie, atunci când prin dumnezeiasca voie s-au aflat moaştele sale de minuni făcătoare şi de bună mireasmă izvorâtoare, împreună cu ale părinţilor săi duhovniceşti Sila şi Natan, printre ruinele vechii bisericii a Sihăstriei Putnei. Iar noi, bucurându-ne de această arătare, îl lăudăm strigându-i:
Bucură-te, luminător al celor ce se ostenesc;
Bucură-te, povăţuitor al celor ce se mântuiesc;
Bucură-te, surpare a vrăjmaşilor nevăzuţi;
Bucură-te, pierzare a războinicilor văzuţi;
Bucură-te, cel ce te-ai suit la cer prin fapte bune;
Bucură-te, cel ce ai urât împătimirea cea către lume;
Bucură-te, cel ce ai dispreţuit îndulcirile lumeşti;
Bucură-te, cel ce ai alungat puterile diavoleşti;
Bucură-te, cel ce pe Satana l-ai biruit;
Bucură-te, cel ce pe Hristos L-ai preaslăvit;
Bucură-te, cel ce pe cinstitorii tăi îi păzești;
Bucură-te, cel ce izvor de bună-mireasmă eşti;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Paisie!
Condacul al 8-lea
Văzând naşterea minunată a Cuviosului Paisie în Betleemul cel ceresc, Cuviosul Natan, simţindu-şi apropiatul sfârşit mai mult s-a înstrăinat de lumea aceasta, şi mintea cu totul în cer şi-a mutat prin neîncetată rugăciune, cântând, ca un adevărat fiu al Bunei-Vestiri, Celui în peşteră născut şi în iesle înfăşat: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Cu totul fiind între cei de jos, pe care îi păstorea, Cuviosul Natan, de părinţii Sila şi Paisie şi de întreaga Biserică cerească nicicum nu era despărţit cu mintea şi cu duhul, că, urmând Cuvântului Celui Necuprins, punea în inima sa suişuri dumnezeieşti şi împreună cu ei preamărea pe Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită, pentru care şi noi, îi aducem laude, zicând:
Bucură-te, trandafir neveştejit;
Bucură-te, crin preasfinţit;
Bucură-te, cel ce te rogi pentru noi;
Bucură-te, cel ce ne izbăveşti din nevoi;
Bucură-te, cel ce ne dai vindecare;
Bucură-te, cel ce în ispite ne dai răbdare;
Bucură-te, cel ce ne mijloceşti cunună de viaţă;
Bucură-te, cel ce ne dăruieşti a harului dulceaţă;
Bucură-te, cu Natan, prorocul pocăinţei;
Bucură-te, cu Iacob Putneanul, apărătorul credinţei;
Bucură-te, bună-mireasmă a virtuţilor sfinte;
Bucură-te, iscusit meşteşugar de cuvinte;
Bucură-te, Sfinte Părinte Natan, mult-nevoitorule!
Condacul al 9-lea
Toată firea îngerească s-a minunat de lucrul cel mare al îndumnezeirii Sfinţilor Părinţi Sila, Paisie şi Natan, căci, purtători de trup fiind, au vieţuit ca îngerii cei fără de trup, şi, trăind în lumea aceasta, s-au arătat mai presus de ea, învistierind în inima lor cea curată Focul cel mistuitor, pe Domnul Cel neapropiat, Căruia cu un glas I-au cântat: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Pe ritorii cei mult-vorbitori şi necredincioşi ai acestui veac îi vedem tăcând ca nişte peşti fără de glas înaintea sfintelor voastre moaşte purtătoare de har şi frumos-mirositoare; că nu se pricep să spună în ce chip deşi aţi murit, sunteţi vii între credincioşi şi între următorii nevoinţei voastre ca nişte adevăraţi părinţi. Iar noi, minunându-ne de o taină ca aceasta, cu evlavie vă cinstim:
Bucuraţi-vă, părinţi preaiubiţi;
Bucuraţi-vă, doctori iscusiţi;
Bucuraţi-vă, călăuze cerești;
Bucuraţi-vă, albine duhovniceşti;
Bucuraţi-vă, harpe bine-glăsuitoare;
Bucuraţi-vă, izvoare frumos curgătoare;
Bucuraţi-vă, cei ce talanţii încredinţaţi i-aţi înmulţit;
Bucuraţi-vă, cei ce slugi credincioase v-aţi dovedit;
Bucuraţi-vă, preoți cu numărul Treimii;
Bucuraţi-vă, fii ai Cincizecimii;
Bucuraţi-vă, cei ce uşile cerului ni le deschideţi;
Bucuraţi-vă, cei ce poarta largă a pierzării ne-o închideţi;
Bucură-te, treime de cuvioși părinți!
Condacul al 10-lea
Vrând să mântuiască pe cei ce din dragoste pentru El au părăsit lumea, Mai-marele păstorilor, a aşezat în fruntea turmei celei duhovniceşti de la Sihăstria Putnei pe bunul păstor Sila, ca pe un luminător al asemănării cu Dumnezeu, care pe toţi îi îndemna să cânte: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Zid eşti, Părinte Sila, prin rugăciunile tale către Hristos, celor ce trăiesc în curăţie şi tuturor celor ce aleargă la sfintele tale moaşte; că Mirele sufletelor noastre te-a arătat pe tine vas ales al darurilor Duhului Sfânt, iar pe noi ne-a învăţat să-ţi cântăm:
Bucură-te, alabastru cu mir ceresc;
Bucură-te, liman al celor ce se nevoiesc;
Bucură-te, toiag al nevăzătorilor;
Bucură-te, îndrumător al călătorilor;
Bucură-te, furnică mult nevoitoare;
Bucură-te, albină de nectar sfânt adunătoare;
Bucură-te, ctitor de lăcaşuri sfinte;
Bucură-te, cel îndumnezeit la minte;
Bucură-te, plugar duhovnicesc;
Bucură-te, sihastru dumnezeiesc;
Bucură-te, diamant al răbdării;
Bucură-te, icoană a înfrânării;
Bucură-te, Sfinte Părinte Sila, de trei ori fericite!
Condacul al 11-lea
Ostaşule viteaz al Împăratului ceresc, Sfinte Părinte Paisie, nu se pricepe mintea noastră a-ţi aduce laude pe măsura vredniciei tale; că se biruieşte şi mintea cea mai presus de lume a te lăuda pe tine şi pe cei împreună cu tine nevoitori; însă, ca un bun părinte, primeşte dragostea noastră cea duhovnicească şi pe cei buni, în bunătate îi păzeşte, iar pe cei răi, buni îi fă cu bunătatea Celui singur Bun şi de oameni Iubitor, Căruia Îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Făclie primitoare de Lumina cea din Lumină vedem pe Cuviosul Stareţ Paisie împotrivindu-se întunericului neştiinţei, uitării şi nepăsării duhovniceşti; şi, aprinzând în sine râvna cea dumnezeiască, pe toţi îi învaţă a trăi în chip cucernic și bineplăcut Domnului, pentru care se cinsteşte cu acestea:
Bucură-te, învăţător al neîmprăştierii;
Bucură-te, cel ce ai primit darul înainte-vederii;
Bucură-te, cu Paisie Egipteanul, Sfântul tău ocrotitor;
Bucură-te, cu Paisie de la Neamț, în acelaşi veac nevoitor;
Bucură-te, cu Sila şi Natan rugător pentru noi;
Bucură-te, cu Daniil Sihastru, mângâietor în nevoi;
Bucură-te, împreună cu ierarhul Leontie mijlocitor;
Bucură-te, împreună cu Ştefan cel Mare mărturisitor;
Bucură-te, împreună cu toţi sfinţii Moldovei luminător;
Bucură-te, împreună cu toţii sfinţii României ocrotitor;
Bucură-te, cel ce asculți a noastră rugăciune;
Bucură-te, ce ce ne primești smerita închinăciune;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Paisie!
Condacul al 12-lea
Cu harul şi puterea mijlocirii tale, Părinte Natan, ocroteşte Biserica noastră, poporul acesta şi toată suflarea dreptslăvitoare de toată reaua întâmplare, de rătăciri și dezbinări, de ispitele ce vin de la trup, de la lume şi de la diavol, iar în ceasul din urmă ne fii aproape cu solirile tale, ca împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cântând arătarea ta în aceste vremuri din urmă, te fericim toţi, Părinte Natan fericite, împreună cu toţi Sfinţii ştiuţi şi neştiuţi ce s-au nevoit şi au strălucit în părțile Bucovinei, ca pe un puternic mijlocitor înaintea Sfintei Treimi şi ca pe un ocrotitor şi mângâietor al tuturor celor ce te fericesc aşa:
Bucură-te, cel ce în trezvie te-ai arătat ca un Heruvim;
Bucură-te, cel ce în rugăciune ai fost ca un Serafim;
Bucură-te, al iubirii lui Hristos purtător;
Bucură-te, al Bunei-Vestiri propovăduitor;
Bucură-te, iubitor al sărăciei;
Bucură-te, părinte al pustiei;
Bucură-te, cel ce, flămânzind pe pământ, în cer te veselești;
Bucură-te, cel ce, însetând puţin în lume, har din cer dăruiești;
Bucură-te, cel ce, pătimind, te-ai bucurat;
Bucură-te, cel ce, în lipsuri fiind, ai răbdat;
Bucură-te, cel cu Sfinţii Sila şi Paisie împreună-nevoitor;
Bucură-te, pentru fiii Bisericii Răsăritului mijlocitor;
Bucură-te, Sfinte Părinte Natan, mult-nevoitorule!
Condacul al 13-lea
O, prealăudată treime de Cuvioşi: Sila, Paisie și Natan, cercetează-ne și ne ascultă pe noi, primește această smerită rugăciune a noastră și cere pentru noi Preasfintei Treimi ca viața noastră în pace şi în adevărată pocăinţă să o săvârșim, iar în veacul ce va să fie răspuns bun să aflăm la înfricoşătoarea judecată, ca, împreună cu voi să cântăm Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh: Aliluia! (de trei ori)
Icosul 1
Îngerul Sfatului Celui Mare, Iisus Hristos Domnul, v-a chemat pe voi, fericiţilor Părinţi Sila, Paisie şi Natan, încă din fragedă vârstă la viaţa îngerească. Iar voi, răspunzând chemării, v-aţi arătat prin har şi prin nevoinţă fii ai Tatălui ceresc, pentru aceea vă cântăm:
Bucuraţi-vă, aleșii Tatălui;
Bucuraţi-vă, următorii Fiului;
Bucuraţi-vă, ale Duhului lăcaşuri;
Bucuraţi-vă, ale Treimii sălaşuri;
Bucuraţi-vă, îngeri pământeşti;
Bucuraţi-vă, oameni cereşti;
Bucuraţi-vă, lumini duhovniceşti;
Bucuraţi-vă, făclii soborniceşti;
Bucuraţi-vă, vlăstare ale Duhului;
Bucuraţi-vă, fii ai tunetului;
Bucurați-vă, flori din pustie;
Bucuraţi-vă, a monahilor bucurie;
Bucură-te, treime de Cuvioși Părinţi!
Condacul 1
Preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtătorilor Părinţi Sila, Paisie și Natan, care s-au nevoit duhovniceşte în Sihăstria Putnei şi, ca nişte stele luminoase, au strălucit pe cerul Bisericii româneşti, cântări de laudă să le aducem cu dragoste, ca, prin mijlocirile lor, de toate nevoile şi necazurile izbăvindu-ne, să le cântăm: Bucură-te, treime de Cuvioși Părinți!
Rugăciune
Sfinților Cuvioşi Părinţi Sila, Paisie şi Natan, iubind pe Dumnezeu şi frumusețea Casei Lui, în vieţuirea voastră mult v-aţi ostenit şi aţi strălucit cu virtuţile, iar talanţii cei daţi vouă de Părintele ceresc, de unde este toată darea cea bună, i-aţi înmulţit, prin osteneala mâinilor şi prin neîncetata rugăciune, în vremuri de linişte şi pace, ca şi în anii de lipsuri şi greutăţi ai stăpânirii străine. De Dumnezeu-purtătorilor Părinţi, care ne-aţi lăsat sfintele voastre moaște ca mărturie a sfințeniei, întăriţi-ne cu rugăciunile voastre ca să putem trece prin valul ispitelor de tot felul, să iubim credinţa cea dreaptă, limba strămoşească şi neamul. Luminaţi-ne calea, ca să nu ne pierdem în învălmăşeala grijilor acestei lumi, ci prin mijlocirile voastre să ajungem şi noi la frumuseţea cea negrăită a Luminii celei neînserate şi la odihna şi bucuria veşnică a Împărăției cerurilor, slăvind pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, în vecii vecilor. Amin.
Canonul Sfinților Cuvioși Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei
Canonul Cuvioșilor
Glas 8
Cântarea 1
Irmos: Pe Faraon...
Pe cei ce pururea au împlinit cuvântul Tău, ca niște Îngeri în trup, după cuviință încercând a-i lăuda, Cuvântule al Tatălui, dă-mi cuvânt cu putere, limba mișcându-mi și inima, și gândul deșert alungându-l de la mine.
Egipteneştile porniri surpându-le, ca Moise oarecând, Sfinţii trei sihaştri cu lacrimi au înecat pe faraonul netrupesc în pustiile Putnei şi în pământul făgăduit astăzi între Cuvioşi se veselesc.
Soarelui Celui nezidit făcându-vă luminători minunați, străluciți cu slavă pe cerul Bisericii, Cuvioșilor Părinți, alungând necredința și pe cărarea poruncilor îndreptând pe cei care vă cinstesc.
A Născătoarei de Dumnezeu.
Făgăduinţa Dumnezeu plinind-o, cea către Eva dintâi, Maică a Vieții pe tine te-a făcut, că tu pe cel Unul-Născut fără maică din Tatăl, fără de tată L-ai zămislit, Fecioară Curată, din trupul tău.
Alt canon
Glas 8
Irmos: Apa trecând-o...
La crinii grădinilor Raiului, la Natan, la Sila și Paisie să alergăm, mireasmă să luăm, dumnezeiască, izgonitoare a miesmei păcatelor.
Ai negurii veacului de acum, Sfinților sihaștrii, izonitori v-ați arătat; ci pururi străluciți-ne și nouă neînserata lumină a harului.
Slavă...
Umbra întristărilor risipind, suit-ați pe scara împlinirii poruncilor,· slăviților, în corturile slavei, la bucuria cerească și veșnică.
Și acum...
De iarna păcatului celui cumplit scăpăm, Preacurată, alergând la solirea ta, care pururea ca o primăvară ne-aduce calda suflare a harului.
Catavasia.
Cântarea a 3-a
Irmos: Doamne, Cel ce ai plecat...
Ispitiţi în pustie ca în topitoare, slăviţilor, toată pământeasca dorire cu totul ați lepădat și v-ați unit pe deplin cu focul dumnezeirii, strălucind, Părinților, astăzi, ca soarele.
Netrupeștilor cete urmând cu dorul de Dumnezeu, ați viețuit îngerește în trup, fericiților; cu care astăzi cântați în cereștile lăcaşuri cântare de laudă Domnului Savaot.
Ţinând toată porunca până la capăt, slăviților, cu frică și cu cutremur mântuirea aţi lucrat, ascultare făcând fără cârtire de-a pururea și fii ai lui Dumnezeu arătându-vă neîntinați.
A Născătoarei de Dumnezeu.
Isaia pe tine mai dinainte vestindu-te, Maică, zis-a: Iată fecioara în pântece va lua și ne va naşte cu trup pe Cuvântul cel veşnic; pe Carele Îl slăvim, pe tine mărindu-te.
Alt canon. Acelaşi irmos
Pe-a Treimii treime, Sila, Natan și Paisie, care pe pământ petrecut-au în unime desăvârșit, să îi cinstim în cântări, că în ceruri se roagă la tronul Acesteia pentru cei ce îi laudă.
Lăudăm cu credință pe stâlpii cei neclintiți, pe cei ce pe Piatra credinței își au temeliile, pe cei cu totul de foc, înălțați până la ceruri, pe cei ce călăuzesc pe calea poruncilor.
Slavă...
Urând odihna trupească și ale lumii plăceri, cu râvnă dorit-ați odihna cea cerească și veșnică și de a Numelui sfânt îndulcire gândită pururea v-ați bucurat, preaînțelepților.
Și acum...
Minunată e, Maică, taina Întrupării Cuvântului, care întru tine, Fecioară, s-a lucrat mai presus de gând; pentru aceasta toți de Dumnezeu Născătoare te vestim, Bucură-te cântându-ți cu Îngerul.
Catavasia. Sedealna. Glas 1. Mormântul tău.
Scriind, ca niște buni, în pomelnicul vostru pe cei ce dăruiau și pomenindu-i cu râvnă, în cer pomeniți acum pe toți cei ce vă dăruie dar de laudă și în cartea vieții îi scrieți, slăviților.
Slavă...
Izvor de vindecări dobândind credincioșii și scut nebiruit, sfinte moaștele voastre, la ele cu dragoste și osârdie alergăm, izbăvindu-ne de tulburări și necazuri, și luând în dar tămăduire de boală degrabă, slăviților.
Și acum... A Praznicului.
Cântarea a 4-a
Irmos: Tu ești tăria mea, Doamne...
Iată acum, Sfinților, ce este bun și frumos fără numai pururea cu dragoste a locui fraţii la un loc; ca mirul pe barbă, pe marginea veşmintelor; că binecuvântarea şi viaţa primit-aţi vieţuind în unire, slăviţilor. Ps. 132
Partea mea ești, Bunule, Tu ești nădejdea mea, Tu, scăparea, Tu și izbăvirea mea, o, Preaminunatule Dumnezeu, cântat-ați de-a pururi cu graiul Prorocului; cu care și astăzi cuvioasă cântare lui Hristos îi cântați, Cuvioșilor.Ps. 118, 24
Umbră văzând, Sfinților, zilele omului, și că Domnul – numai El – rămâne în veac, și din neam în neam pomenirea Lui, prin neîncetata chemare a Numelui, Căruia – precum zice – tot genunchiul se pleacă, Ziua cea ne înserată ați dobândit. Înț.Sol. 2,5; Ps. 101,13; Fil. 2, 9-10.
A Născătoarei de Dumnezeu.
Toţi te cinstesc: Îngerii, Maică, şi oamenii; că încăpându-L negrăit în pântece pe Dumnezeu Cel neîncăput, mai presus de toate, Stăpână, te-ai arătat; pentru aceasta ție tot genunchiul se pleacă și te laudă pururea, mărindu-te.
Alt canon.
Irmos: Auzit-ai, Dumnezeule...
Iubitori arătându-vă pururi ostenelilor trupului, ați aflat odihnă sufletelor voastre pe Hristos, Cuvioșilor.
Necruțându-vă vasele trupurilor voastre cu nevoințele, vase sfinte ale harului v-ați făcut, de trei ori fericiților.
Slavă....
Ajutor neîntârziat ne sunteţi în preacumplita năvală diavolească, slăviților; pentru care pururea vă lăudăm.
Și acum...
Tuturor credincioșilor ești mijlocitoare la Cel născut al tău, și liman celor înviforați, Maica Dumnezeului Celui viu.
Catavasia.
Cântarea a 5-a
Irmos: Pentru ce lepădat-ai...
Netrupeşte în lume ați viețuit, tustrei adunându-vă, lucrarea îngerească săvârșind cu credință, în trup fiind, deci acum în ceruri cântați cântare întreită dumnezeieștii Treimi, Cuvioșilor.
Evanghelia slavei s-a încredințat preastrălucit în voi, Cuvioșilor, că prin strălucire de lumină v-ați vădit, Sfinților, moaștele slăvite și de minuni izvorâtoare, pe care astăzi le cinstim cu evlavie.
Ierarhului Iacob Putneanul v-ați însoțit, înțelepților, cu el de un suflet și un gând arătându-vă pe pământ, căruia și în ceruri ca mieii cei curați urmat-ați, la Păstorul cel mare suindu-vă.
A Născătoarei de Dumnezeu.
Avacum auzit-a glasul Tău cel sfânt și s-a temut, Dumnezeule, și, văzând venirea cea slăvită a Ta, spăimântatu-s-a, că dintru Fecioară aveai, Cuvinte, a Te naşte, tuturór ca un om arătându-Te.
Alt canon
Irmos: Luminează-ne pe noi...
O, dumnezeiesc gândul vostru, fericiților, cel lipit totdeauna de Dumnezeu care de slava nezidită v-a împărtășit!
Racla cea de har izvorâtoare a moaștelor voastre dumnezeiești, Cuvioșilor, tămăduire ne dăruiește îmbelșugat.
Slavă...
Inima lăcaș v-ați făcut-o, Cuvioșilor, al Preasfântului Nume al lui Hristos, către Care vă rugaţi în lăcașurile cerești.
Și acum...
Iartă, ca un Bun, Ziditorule, pe robii tăi, rugăciunea cea de Maică ascultând a Preacuratei Născătoare de Dumnezeu.
Catavasia.
Cântarea a 6-a
Irmos: Curăţeşte-mă…
Silindu-vă, aţi luat Împărăţia cerurilor, acum de la Dumnezeu, o, preacuvioșilor, Natane slăvitule, Sila fericite, și preabunule Paisie.
Topitu-v-ați neîncetat trupul cu postul, vitejilor, nimicind pornirile păcatului și deplin făcându-vă vase preacurate ale harului, slăviților.
A Treimii...
Ascultă cererea robilor Tăi, o, Dumnezeule, Treime fără început și Unime, pururea, pentru rugăciunile cetei întreite a sihaștrilor nevoitori.
A Născătoarei de Dumnezeu.
Zid tare și neclintit și apărare și pavăză, Stăpână, ești tuturór binecredincioșilor, celor care-ți laudă facerea de bine pretutindenea cu dragoste.
Alt canon
Irmos: Rugăciunea mea...
Scăpându-o pe femeie, Sfinților, de cumplita lucrare diavolească chipul slăvit și toiagul puterii v-ați arătat, de Hristos iubitorilor; pentru aceasta vă cinstim preacinstita icoană și moaștele.
Ispitele vrăjmășești goniți-ne cu toiagul mijlocirilor voastre, cum oarecând săvârșit-ați minune, Sfinților Sila, Natan și Paisie, puterea celui preaviclean cu toiegele voastre izgonindu-o.
Slavă...
Hrănindu-vă în pustie, Sfinților, cu hrana împlinirii poruncilor v-ați arătat mai frumoși decât cedrii, învrednicindu-vă, Sfinţilor Cuvioși, de frumusețea cea dintâi a chipului celui dumnezeiesc.
Și acum...
Acoperă, Preacurată, pururea pe cei ce vin cu credință la tine, de Dumnezeu Născătoare și Împărăteasă a toate pe tine vestindu-te, ca una ce ai zămislit pe Dumnezeu și Stăpânul zidirilor.
Catavasia.
Condac
Glas 8. Apărătoare Doamnă.
Pe Cuvioșii Părinți ai Bucovinei, Sfinții Sila, Paisie și Natan să-i lăudăm. Că aceștia mult nevoitori fiind, înțelepți îndrumători s-au arătat. Pentru aceasta cu evlavie cântăm: Bucurați-vă, Cuvioșilor Părinți, rugători înaintea lui Dumnezeu pentru sufletele noastre.
Alt condac. Glasul al 8-lea. Apărătoare Doamnă.
Mulțimea valurilor lumii neudat trecând, înecat-ați întru lacrimi, Cuvioșilor, repejunea preacumplită a vrăjmașilor, și luând darul minunii de la Dumnezeu, vindecați pe cei ce cântă cu evlavie : Bucurați-vă, de trei-ori-fericiților.
Icos
Praznic de veselie ne-a răsărit astăzi, fraților, veniți să ne bucurăm! Că nu florile acestei primăveri ne-aduc acum miresme, ci florile cele în Rai odrăslite și cu roua Duhului stropite, Cuvioșii Sila, Natan și Paisie. Veniți, dar, acestora să le strigăm cu evlavie: Bucurați-vă, de trei-ori-fericiților.
Cântarea a 6-a
Irmos: Pruncii evreilor...
Inima voastră încredințând-o în tot ceasul rugăciunii neîncetate, chemând Numele căruia se pleacă tot genunchiul, ați biruit, slăviților, năvălirile ispitei.
Însăși Luminii nezidite slujitori v-ați făcut cu viețuirea; deci, vădindu-vă prin strălucirea de lumină, lumină dăruiți acum celor care vi se roagă.
Inima voastră ați lărgit-o – cum și Pavel fericitul îndemna –, către toți iubitori făcându-vă de-a pururea, pe credincioși, slăviților, pomenindu-i în tot ceasul. II Cor. 6, 13
A Născătoarei de Dumnezeu.
Lumii ești Maică Împărăteasă, pe Atoateziditorul zămislindu-L, pe Care roagă-L, Stăpână, pururea pentru lume, iertare mijlocindu-ne, cu solirea ta de maică.
Alt canon
Irmos: Tinerii din Iudeea...
Sihăstrește viața petrecându-vă, Sfinților, ați strălucit tuturor cu razele virtuții, pe toți încredințându-i și învățându-i să laude: Binecuvântat eşti, Dumnezeul Părinților noștri!
Toată latura Putnei vă vestește minunile, Cuvioșilor, că dați tămăduire degrabă celor care vă cinstesc, închinându-se și cu credință căzând la sfânta voastră raclă.
Slavă...
Rugăciunile voastre cele bineprimite la Tronul cel preaînalt, slăviților, cu râvnă – precum odinioară – înălțați, pomenindu-ne pe noi, cei ce facem cu dor a voastră pomenire.
Și acum...
Iesei rădăcină arătatu-s-a ție, Maică, născând pe Davíd; iar tu, ca o tulpină dintr-însul, odrăslit-ai pe Mlădița aceluia, pe Împăratul Hristos, pe Dumnezeu și Omul.
Catavasia.
Cântarea a 8-a
Irmos: Pe Împăratul...
A Preacuratei sfânt lăcaş ridicându-l, Cuvioșilor, iarăși din piatră, pe piatra credinței v-ați întărit și mintea.
Apei zidit-ai, Părinte Sila, fântână, însetând tu după Apa cea vie, pe Care azi aflând-o, și nouă izvorăște-O.
Umbră viața cea de aici socotind-o, Cuvioase Natan, la viața cea adevărată cu râvnă alergat-ai.
A Treimii.
Dă tuturor pace și sănătate și izbăvire din boli cu solirea celor trei sihaștri, Treime preaslăvită.
A Născătoarei de Dumnezeu.
Sminteală este înțelepților lumii pururea-fecioria ta, Maică, iar celor ce te cântă taină preaminunată.
Alt canon
Irmos: Pe Împăratul...
Inima voastră, și voirea, și mintea, le-ați supus deopotrivă cu trupul doririi mai bune către Împărăție.
Punând în voi, ca’n trei măsuri de făină, aluatul Său Înțelepciunea cerească, săviților, dospit-ați spre îndumnezeire.
Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, pe Domnul.
Unde lucrează, Sfinţilor, harul vostru, de acolo se alungă puterea diavolească; deci, cu ocrotire neîncetată, păziți și obștea voastră.
Și acum...
Toată nădejdea către tine o punem, de Dumnezeu Născătoare Stăpână, deci cu a ta putere păzește-ne de-a pururea.
Catavasia.
Cântarea a 9-a
Irmos: Spăimântatu-s-a de aceasta...
A sfintei sihăstrii a putnenilor întreita făclie a harului dumnezeiesc, veniți credincioșilor s-o cinstim; pe Cuvioșii cei slăviți, Sila și Natan și Paisie, pe florile pustiei preadulci mirositoare, pe rugătorii cei către Hristos.
Biserica întreagă se bucură, prăznuind cu credință și dragoste și săvârșind pomenirea voastră de peste an, mijlocitori avându-vă, preafierbinți, în ceruri la Dumnezeu, slăviților sihaștri ai Sihăstriei Putnei, Sila, Natane și Paisie.
Ispite de tot felul voi izgoniţi de la noi, care astăzi cu dragoste, vă încununăm praznicul cu florile laudei, slăviţilor Paisie, Sila şi Natane, şi vă rugăm ca de la obştea noastră îndepărtând necazul, şi mântuire să îi mijlociţi.
A Născătoarei de Dumnezeu.
Nădejde neclintită am câştigat, credincioşii, de-a pururi la tronul Tău pe Maica Ta, Unule-Născut şi Cuvântule, că în mitrasul ei curat ai binevoit a sălăşlui, pe-aceasta arătând-o şí maică, şí fecioară, şi mai slăvită decât Îngerii.
Alt canon
Irmos: Fecioară Preacurată....
Neagonisitoarea voastră vieţuire de pe pământ, de Hristos iubitorilor, bunătăți veșnice în ceruri v-a câştigat în schimb.
Ispitele răbdat-ați, dinspre toată partea, și v-ați făcut încercați, fericiților, cununile biruinței luând de la Dumnezeu.Iac. 1,12
Slavă...
Iertare de păcate cereți de la Domnul, Sfinților Sila, Natan și Paisie, celor care cu râvnă pomenirea v-o săvârșim.
Și acum...
Scăpare în primejdii și acoperitoare dreptcredincioșilor tu ești de-a pururea, de Dumnezeu Născătoare și Maică a Domnului.
Catavasia.
Exapostilaria. Glas 3. Lumina cea din lumină.
Pe fericiții sihaștri Natan, Sila şi Paisie, astăzi toţi credincioșii să-i lăudăm, ca solitori să ne fie către Dumnezeu Milostivul. (de 2 ori)
Slavă... Și acum... A Praznicului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.