Echilibrare, armonizare cu Busola vietii:
Nord - spiritual
Est -emotional
Sud- fizic
Vest- mental
Sunt multe momente în viața noastră când mai rătăcim... și rătăcim... și ne simțim pierduți în imensitatea lumii. Ne adâncim și ne identificăm cu situațiile dificile prin care trecem, uneori! Ne mai uităm esența divină, care, de multe ori, aici, pe pământ, în acest mediu al uitării, pare că nu răzbate întotdeauna.
Traversăm împreună vremuri noi, nemaitrăite, nemaisimțite și nemaipomenite! Suntem într-un proces de integrare, de transmutare a energiilor stagnante din toate corpurile noastre. Dar cu fiecare zi care trece devenim mai buni, mai puternici, atât în fizic, cât și în spirit! Ne transformăm încontinuu, chiar și în somn (mai ales)!
De multe ori așa mi se întâmplă, eu împărtășind doar din experiența proprie ființei mele.
Mie mi se mai întâmplă să am dubii, să mă întreb dacă încă sunt pe calea sufletului meu, dacă m-ar trage cumva, cineva (sinele înalt, la el mă refer) de mânecă și m-ar atenționa, în caz că mai pierd direcția... Consider că este important să ne întrebăm, să fim receptivi la răspunsurile care vin uneori instantaneu, alteori când nu te aștepți! Este benefic să ne tratăm în această perioadă cu compasiune și blândețe, noi pe noi!
Dacă simțim că nu mai facem față, că nu reușim să ne centrăm în sine, să ne găsim acel echilibru interior, este indicat să apelăm la prietenii de încredere, care știu cine suntem în esența spiritului nostru și care ne vor întinde o mână de ajutor! Să nu uităm că suntem veniți în grupuri de suflete, suntem familii întregi care ne recunoaștem la nivel de suflet și care jucăm diferite roluri unii în viețile celorlalți!
De multe ori este de ajuns o priviere, o vorbă înțeleaptă și o reamintire a ceea ce suntem ca să ne ridicăm și să ne continuăm drumul! Nu suntem singuri! Dar uneori nu cerem ajutor considerând că suntem puternici și ne descurcăm (cel puțin eu așa sunt) dar acest lucru nu este mereu în beneficiul nostru!
Prietenii adevărați oricum te simt chiar și de la kilometri depărtare... aceia ți-o iau înainte și te întreabă ei dacă ești bine... aceia sunt suflete cu care ai împărțit multe povești, ați trecut împreună prin multe „războaie”, ați mâncat mai multe pâini și ați petrecut în bucurie dar și la greu, ați fost martorii plecărilor lor, iar ei au fost prezenți la ale voastre, aceia sunt camarazii de drum, iubiții, prietenii care vă știu de eoni de timp!
Aceștia vă pot ajuta să vă găsiți calea înapoi, nici nu le trebuie mult pentru că ei vă știu durerile, vă știu potențialul și vă recunosc acea esență divină despre care vorbeam!
Pas cu pas, situație după situație trecute cu bine, noi ne vindecăm împreună! Iar dacă tu ai rămas fără busolă pentru un timp, ai atâtea busole în jurul tău! Toate vor arăta Nordul – calea! Iar tu vei fi ghidat din interior să ți-o regăsești pe a ta! Nu vei fi lăsat să orbecăi mult în derivă!
Cu toții tindem către evoluția personală, tindem câtre variantele noastre cele mai bune de până acum! Dar se întâmplă să mai rătăcim câteodată, pe câte o cărare! Chiar și „rătăcirea” aceasta poate face parte din planul sufletului nostru!
Atunci când rătăcești și te întorci cu bine pe cale, revii cu mai mult sârg, cu ceva învățat, cu mai multă recunoștință pentru viață, cu sentimentul că viața nu este în zadar, că nu suntem aici singuri și abandonați, că atât cât încă avem clipe de trăit, să le folosim cu înțelepciune, cu prețuire a vieții (cu bune și cu lecții), acolo unde suntem acum! Și să nu uităm de puterea noastră interioară care este infinită! Infinitul însuși stă așezat înăuntrul nostru!
Întotdeauna cu iubire,
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.