duminică, 12 aprilie 2026

Minunea Sfintei Lumini la Ierusalim


 La 1326, sultanatul ce hotăra peste Ierusalim s-a hotărât să le ceară creștinilor suma de 9.000 de bani de aur pentru a le permite participarea la ceremonia apariției Sfintei Lumini.

Patriarhul ortodox de atunci, Ioachim, n-a avut cum strânge suma cerută, întrucât în Ierusalim, la vremea aceea, erau puțini creștini ortodocși, păstoriți de preoți la fel de puțini. În Cetatea cea mare existau în acel timp două străzi mari, populate cu armeni, mulți dintre ei foarte bogați și trufași. Auzind ei de hotărârea orânduirii turcești, s-au sfătuit și au anunțat că vor ei să plătească taxa de 9.000 de bani de aur! Turcii au replicat, întrebând: „De ce la voi nu apare Lumina, ci numai la ortodocși?” Aceia au răspuns: „Pentru că doar ei slujesc! Pe noi ne-au dat deoparte!” „Și, dacă voi veți sluji, va veni Lumina?”, au întrebat oficialii. „Noi vom plăti taxa și, de vreme ce vom sluji noi, la noi va veni Lumina!” Turcii le-au interzis ortodocșilor să slujească și Patriarhul Ioachim a cerut îngăduința ca ei să oficieze slujba de Înviere lângă Sfântul Mormânt, la biserica Sf. Iacob. Turcii au fost de acord, fără a le cere vreo plată. Dar au impus prezența a doi reprezentanți militari, ca să-i urmărească și să nu le permită să aducă Lumină de la Mormânt. În fața ortodocșilor mâhniți de împrejurarea nefericită, Ioachim i-a îmbărbătat: „Nu vă temeți, că are să se facă minune mare!” În Sâmbăta Mare, armenii au făcut slujbă și ziua și noaptea, dar Sfânta Lumină nu s-a arătat la ei. Ortodocșilor li s-a îngăduit să țină slujba abia a doua zi dimineața, la Biserica Sf. Iacob. În vreme ce Patriarhul Ioachim rostea cuvenita invocare, pe când a strigat „Hristos a înviat!”, un stâlp de marmură de la Biserica Sf. Iacob a crăpat și din el a ieșit Sfânta Lumină. În grabă, au așezat o scară și Patriarhul a luat Sfânta Lumină din susul stâlpului, oferind-o ortodocșilor. Generalul turc de lângă acel stâlp a strigat cu glas mare: „Minune! Cred în Hristos!” Pe dată, celălalt ofițer care veghea lângă el și-a tras sabia și l-a decapitat pe loc. Povestitorul ne spune că moaștele acelui general turc convertit la ortodoxism și devenit martir se află la Ierusalim, iar acest turc este socotit martirul Sfintei Lumini. După Pelerinul Român, Oradea, 1992, pp. 142-143. Naratorul celor de mai sus este Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria care, în 1974, a slujit Prohodul Mântuitorului împreună cu Patriarhul Benedict, în Vinerea Mare a Sfintelor Paști, la Ierusalim

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.