În această lună, în ziua a douăzeci şi patra, pomenirea preacuvioasei maicii noastre Xenia.
Această
fericită şi pururea pomenită Xenia era din marea cetate a Romei, din
neam cinstit şi râvnitor. Deci, vrând părinţii ei să o mărite şi
pregătind nunta, ea s-a sculat şi a fugit din cămara de nuntă, împreună
cu alte două femei tinere, slujitoarele ei. Călătorind pe mare şi
trecând prin Alexandria, a sosit în ostrovul Cos. De aici, fiind
îndemnată spre viaţa călugărească de minunatul ieromonah Pavel, s-a
aşezat în cetatea Milassa din Careia, unde şi-a făcut o bisericuţă
închinată sfântului mucenic Ştefan. În jurul acestui locaş s-a nevoit
mult, împreună cu cele două slujitoare ale ei şi cu alte fecioare,
dovedind răbdare şi părăsire a simţului poftelor lumeşti. După
sfârşitul ei cuvios şi fericit, s-a arătat şi semn de sus. Căci la
amiază, pe când soarele lumina pământul, s-a ivit o cruce de stele,
înconjurată pe din afară şi pe dinăuntru cu un cearcăn, încât părea a
fi o cunună dată de Dumnezeu fericitei, pentru postul cel îndelungat,
pentru priveghere, pentru dormitul pe pământ şi pentru feciorie. După
îngroparea ei în pământ nu s-au mai văzut crucea de stele şi cele două
cearcăne. Despre viaţa sfintei a povestit una din slujitoare, pe când
se săvârşea: din ce ţară şi din ce neam era, că la părinţi se chema
Evsevia şi că vrând să trăiască necunoscută a luat numele de Xenia.
Tot în această zi, pomenirea sfinţilor mucenici Pavel, Pavsirie şi Teodotion.
Aceşti sfinţi mucenici au trăit pe vremea împăraţilor Diocleţian şi Maximiam şi a cârmuitorului Adrian, în Cleopatrida. Ei erau fraţi buni după trup şi îmbrăţişaseră din tinereţe schima monahicească. Când au fost prinşi, Pavel era de treizeci şi şapte de ani şi Pavsirie de douăzeci şi cinci. Teodotion, fratele lor, aflând că ei sunt prinşi, şi-a lăsat viaţa pe care o ducea în munţi cu tâlharii cu care era părtaş la fărădelegi, şi a venit să-i vadă şi să-i sărute. Dar, văzându-i că sunt la judecată, n-a cutezat să se apropie, ci stând deoparte cugeta întru sine: oare, ce fel de foloase vor dobândi fraţii săi? Şi înflăcărându-se de dorul după Dumnezeu s-a căit şi a mărturisit înaintea tiranului Adrian că este creştin, a sărit asupra lui şi l-a doborât de pe scaun. Dar îndată i-au fost bătute cuie înroşite în coaste şi în pântece, şi a primit sfârşitul vieţii tăindu-i-se capul cu sabia. Iar Pavel şi Pavsirie au fost aruncaţi în râu şi aşa şi-au încheiat mucenicia lor.
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Vavila din Sicilia, împreună cu ucenicii săi, Timotei şi Agapie.
Acest sfânt mucenic Vavila s-a născut din părinţi de bun neam şi iubitori de Dumnezeu în cetatea Antiohiei, care se mai numea şi Teupolis. Aici a învăţat cu silinţă ştiinţa, înţelepciunea şi Sfintele Scripturi; a iubit de tânăr pe Hristos şi a urât cele lumeşti. După moartea părinţilor săi, şi-a împărţit averea la săraci, la văduve şi la orfani; şi scuturându-se de toate bunurile pe care le avusese, s-a retras în munte, unde a petrecut în linişte împreună cu cei doi ucenici ai săi: Agapie şi Timotei. Ajungând preot, a cinstit cu vrednicie treapta preoţiei. Dar fiindcă necredincioşii şi vărsătorii de sânge elini râvneau să-i vândă dregătorilor, s-a dus în Sicilia împreună cu ucenicii săi, unde pe mulţi a luminat cu darul său, aducându-i la cunoştinţa de Dumnezeu. Dar după cum cetatea nu se poate ascunde dacă stă sus pe munte, tot aşa şi sfântul Vavila nu a putut să rămână tăinuit şi, fiind prins de dregător împreună cu ucenicii săi şi mărturisind pe Hristos Dumnezeu adevărat, mai întâi i-au bătut cu toiege, sângerându-le trupurile; apoi purtându-i prin cetate i-au lovit în chip felurit şi crud; pe deoparte ca să îngrozească cu chinuirea sfinţilor cetăţile Siciliei, iar pe de alta ca să sature setea lor de schingiuire. Dar sfinţii se întăreau, privind către bunătăţile cele veşnice. A doua zi tăindu-i cu săbiile, i-au aruncat în foc. Focul nu le-a vătămat trupurile, iar creştinii luându-le de acolo le-au îngropat cu vrednicie în ostrovul Siciliei.
Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părinte Macedonie.
Acest sfânt părinte Macedonie s-a nevoit în liniştea munţilor. El nu sălăşluia într-un loc anumit, ci se găsea când într-o parte, când într-alta: în Fenicia, în Siria, în Cilicia, fugind de mulţimea celor ce năzuiau spre el. Patruzeci şi cinci de ani a petrecut aşa, fără cort, fără coliba, ci stând numai prin vreo crăpătură adâncă de stâncă. După ce s-a făcut preot, a cedat stăruinţelor ce i s-au făcut şi şi-a clădit o coliba. Mai târziu a locuit şi prin străini. Şi a trăit alţi douăzeci şi cinci de ani în colibă şi prin străini; deci anii luptelor sale sunt de şaptezeci. Patruzeci de ani s-a hrănit numai cu orz şi cu apă; mai târziu, fiind neputincios, se hrănea cu o bucăţică de pâine şi cu apă. Acest minunat părinte, primind darul minunilor, izgonea demonii din oameni, vindeca bolile şi săvârşea şi alte minuni. Şi sfântul slujind lui Dumnezeu cu sârguinţă şi în curăţie, s-a mutat către Domnul.
Tot în această zi, pomenirea aducerii moaştelor sfântului cuvios mucenic Anastasie Persul.
Mergând împăratul Heraclie în Persia şi după moartea lui Hosroe, împăratul perşilor, un călugăr din Mănăstirea Sfântului Serghie, unde se aflau moaştele sfântului Anastasie, văzând armata împăratului, s-a bucurat şi s-a întors cu ostaşii la locurile lor. Dar mergând la mănăstirea lui a adus rasa călugărească pe care mucenicul o îmbrăcase când s-a mutat către Domnul şi, povestind la toţi fraţii luptele mucenicului, la care fusese de faţă şi le-a văzut, a spus că şi în Persia un demonizat s-a vindecat acoperindu-se cu această rasă. Iar un episcop, fiind trimis de arhiepiscopul aşezărilor greceşti din Persia, a luat moaştele sfântului şi le-a adus în Cezareea, unde a lăsat o mică parte, iar partea cealaltă şi-a oprit-o. Cinstitul cap al sfântului şi icoana lui sunt cinstite de către credincioşi şi în marea şi vechea Romă.
Tot în această zi, pomenirea sfinţilor mucenici Ermoghen şi Mamant.
Tot în această zi, pomenirea cuviosului nostru părinte Filon, episcopul Calpasiei, care în pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea cuviosului nostru părinte Filipic, care în pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Varsim, care cu doi fraţi ai lui de sabie s-au săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea cuviosului Zosima, care în pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea sfântului Prooroc, înaintemergător şi Botezator Ioan aproape de Tavru.
Tot în această zi, pomenirea cuviosului şi purtătorului de Dumnezeu parintele nostru Dionisie cel din Olimp, care în pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea sfintei Xenia de la Saint-Petersburg, nebuna întru Hristos.
Sfânta
Xenia a trăit în al 18-lea secol, dar este cunoscut relativ puţin
despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei
în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a
doua.
Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile lumeşti şi a urmat calea grea a nebuniei pentru Hristos. Sursa acestui mod ciudat de viaţă poate fi găsită în prima Epistolă către Corinteni (I Cor. 1, 18-24, I Cor. 2, 14, I Cor. 3,18-19).
Ea a început să îmbrace hainele soţului ei şi să insiste să fie numită Andrei Feodorovici. Ea le-a spus oamenilor că ea a murit, nu soţul ei. Într-un anumit fel, aceasta era adevărat. A abandonat felul ei de viaţă anterior şi a trăit o renaştere spirituală. Când a dăruit altora casa şi tot ceea ce avea, rudele sale s-au plâns autorităţilor. După ce au vorbit cu Xenia, autorităţile au fost convinse că ea e în posesia facultăţilor sale mintale şi că avea dreptul să dea tot ce avea în ce mod dorea. În curând, ea nu a mai avut nimic pentru ea, aşa că a început să se plimbe prin zona săracă a Petersburgului, fără un loc unde să îşi culce capul. Ea a refuzat orice ajutor de la rudele sale, fericită să fie liberă de orice legături cu lumea.
Când uniforma roşie şi verde a soţului ei s-a învechit, ea a continuat să se îmbrace în zdrenţe de aceleaşi culori. După un timp, Sfânta Xenia a părăsit Petersburgul pentru 8 ani. Se crede că a fost în pelerinaj la locurile sfinte din întreaga Rusie. Se poate ca ea să fi vizitat pe Sfântul Teodor de Sanaxar (19 februarie), de asemenea militar. Viaţa lui s-a schimbat dramatic după ce un tânăr ofiţer a murit în timpul unei petreceri, la băut. Poate că acest ofiţer a fost soţul Sfintei Xenia. În orice caz, ea îl ştia pe Sfântul Teodor şi a avut de câştigat în urma sfaturilor sale.
Sfânta Xenia s-a întors până la urmă în Petersburg unde îşi băteau joc de ea şi o insultau pentru comportamentul ei straniu. Când accepta bani de la oameni, primea doar monede mici, pe care le folosea să ii ajute pe săraci. Îşi petrecea nopţile în rugăciuni, fără să doarmă, pe un câmp din apropierea oraşului.
În curând, virtutea sa şi darurile sale au început să fie observate. Ea a prezis evenimente viitoare care urmau sa afecteze cetăţenii Petersburgului şi chiar familia regală. Împotriva voii ei, ea a început să fie cunoscută ca cineva plăcut lui Dumnezeu. Oamenii considerau vizitele ei în casele sau căminele lor ca mari binecuvântări.
Sfânta Xenia a trăit cam 45 de ani după moartea soţului ei, şi a plecat la Domnului la vârsta de 71 de ani. Data exactă şi împrejurările nu sunt cunoscute, dar se crede că a avut loc pe la sfârşitul secolului 18. A fost înmormântată în cimitirul Smolensk.
Prin anii 1820, oamenii făceau pelerinaj la mormântul ei, să se roage pentru sufletul ei şi să o roage să se roage lui Dumnezeu pentru noi. Atât de mulţi vizitatori luau pământ din mormântul ei, încât trebuia să fie înlocuit în fiecare an. Mai târziu a fost construită o capelă pe mormântul ei.
Cei care îşi îndreaptă rugăciunile către Sfânta Xenia, primesc vindecare din bolile lor şi eliberare de probleme. Este de asemenea cunoscută pentru ajutorarea celor care îşi caută de lucru.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Fericita si pururea pomenita Xenia a fost din slavita cetate a Romei, fiica de neam cinstit, tatal ei fiind senator al imparatiei, binecredincios si ravnitor. Deci, ajungand ea la varsta nuntii si toate cele de nunta gatite fiind, ea a fugit de acasa cu alte doua femei tinere, credincioasele ei slujnice, dorind impreuna toate, a se face mirese Mirelui celui nestricacios, lui Hristos Domnul, prin vesnica feciorie si intelepciune, dar aceasta dorire Xenia tainuind-o inaintea parintilor ei, fiind singura lor fiica.
Si luand ea putin aur si imbracaminte barbateasca, s-a urcat impreuna cu slujnicele sale in corabie si facand calatoria pe mare si strabatand multe locuri, a sosit la insula numita Cos, unde si-a luat chipul ei femeiesc si, intalnind acolo pe omul lui Dumnezeu, preotul si egumenul Pavel, venind de la Locurile Sfinte, l-a rugat sa le fie lor indrumator duhovnicesc.
Deci, indemnate fiind de dumnezeiescul Pavel, au venit in cetatea Milasa si, facand acolo, din aurul ce avea, o bisericuta, cu hramul Sfantului Mucenic Stefan, si chilii, impreuna cu alte cateva fecioare au intemeiat o mica manastire. Si atata ravna si nevointa a aratat fericita aceasta Xenia in rabdarea si parasirea simtirii poftelor lumesti, incat pilda s-a facut pe sine, a petrecerii ceresti in trup omenesc.
Drept aceea, si semn de sus a primit pentru buna petrecere a vietii sale. Ca, indata dupa moartea ei, intru amiaza fiind si soarele luminand pamantul, s-a ivit pe cer o cruce din stele luminoase, cuprinsa intr-un tarc de stele, semn care se parea a fi ca o cununa data fericitei de la Dumnezeu, proslavind ostenelile si ravna dragostei sale prentru Hristos, de vreme ce, dupa ingroparea trupului ei in pamant, semnul acela n-a mai fost vazut.
Si s-au descoperit atunci si cele despre Sfanta, spunandu-le pe patul de moarte, una din slujnicele ei, din ce tara si din ce neam se trage fericita, precum si numele ei cel de la parinti, Evsevia, ca vrand a nu fi cunoscuta, si-a pus ea numele de Xenia, care insemneaza "Cea straina". Si asa, cu sarguitoare osteneala, a lucrarii si a gandirii s-a mutat fericita la Hristos, mult doritul ei Mire. Dumnezeului nostru, slava !
Intru aceasta zi, cuvant al Sfantului Ioan Gura de Aur, despre milostenia facuta din osteneala dreapta, nu din jafuri.
Zis-a Domnul: "Faceti-va prieteni cu bogatiile nedrepte, ca sa intrati in casele cele vesnice." Si zicand asa: "din bogatiile nedrepte", a aratat ca, adica, indreptarea ta sa se faca in vremea de acum. Ceea ce, adica, rau ai castigat, sa imparti bine. Adunata-i din nedreptate, acum caindu-te sa risipesti cele adunate. Ca nu aceasta este fapta buna, ca sa dai, din acelea, o parte, ci, a se lipsi de toate acelea, este lucru bun. De vreme ce, cea mai grea faradelege este ca, adica, de la unul a apuca si altuia a da. Iar de faci milostenie din nedreptate, apoi sa miluiesti pe aceia pe care i-ai asuprit. Ca nu acela ce miluieste pe multi este milostiv, ci acela ce nici pe unul nu asupreste, nici ii face nedreptate, pentru ca cei ce nu se departeaza de la nedreptati si aduc daruri lui Dumnezeu, aceia neprimiti sunt. Caci scris este: "Jertfele celor fara de lege, urate sunt lui Dumnezeu." Mai bine este a nu castiga o avere ca aceea, decat a o da lui Dumnezeu cu fatarnicie.
Iar, pentru cei ce nu fac milostenie la saraci, zice Proorocul: "Cela ce-si astupa urechile sale, ca sa nu auda pe saraci, si el insusi, oarecand va striga si nu-l va auzi nimenea." Drept aceea, se cade a pune in minte mila si judecata, adica, sa castigam dupa dreptate si sa impartim milostenie, dupa cum este scris, ca prin aceasta sa ne apropiem de Dumnezeu. Deci, intru aceasta, sa se cerceteze cu dinadinsul fiecare pe sine si sa se socoteasca: oare, dintru ale sale osteneli are bogatia din care voieste sa aduca daruri lui Dumnezeu, ori, poate a facut sila celor neputinciosi, sau a jefuit pe cei de sub stapanirea lui ? Ca, macar de esti si stapanitor, sa nu faci sila, nici sa jefuiesti, ci, de ti se va intampla tie si sa ai stapanire, sa arati, mai ales, dreptatea ta. Iar, de vei lua de la saraci si vei da la alti saraci, apoi mai bine este tie sa nu jefuiesti cele straine, nici sa faci cu ele milostenie, ca sa nu-ti faci jertfa ta urata, apucand a o aduce din nedreptate ? Ci, cu ceea ce voiesti sa miluiesti pe alt sarac, mai bine sa-l miluiesti pe acela caruia i-ai facut nedreptate. Ca Dumnezeu nu primeste jafuri si apucaturi. Pentru ca milostenie din nedreptate nu se face, nici din blestem nu vine binecuvantare, nici din lacrimi, veselie. Drept aceea, rogu-va pe voi, in tot locul sa va socotiti si sa va paziti pe voi si sa va siliti a face poruncile Domnului, ca sa aflati odihna sufletelor voastre.
Intru aceasta zi, cuvant despre Iov, despre iubirea de saraci.
Ascultati ce graieste Scriptura despre Iov, cata avere avea, cirezi de boi si oi si camile si toata cealalta avere pe care Dumnezeu o incredintase lui Iov, pe toata a ars-o focul. Si Iov n-a zis un cuvant de razvratire, ci, Domnul a dat, Domnul a luat. Asculta si vezi, el atat de multe pierzand, n-a defaimat, ci, cand le-a primit, a laudat pe Dumnezeu, iar cand s-au luat de la dansul, nu s-a jelit. Iar oamenii, cei de acum, cand primesc si iau, nici nu-si aduc aminte de Acela ce le-a dat lor, iar cand le pierd si se pagubesc, atunci incep a defaima pe Facatorul, numarandu-si vredniciile lor. De au dat vreo masura de grau, sau o paine la saraci, de au aprins o lumanare la biserica, sau de au adus spre jertfa un ied, apoi le pomenesc si zic: "Am facut aceste fapte bune de ce, dar, au venit asupra noastra aceste rautati ?" Insa, se cade nu numai sa nu pomenesti acele mici fapte bune, ci, mai vartos, sa-ti aduci aminte de cele mai de seama porunci ale Legii, pe care nu le-ai facut. Ai aprins, adica, o lumanare in biserica, bine; dar iata a intrat in biserica si saracul, suspinand cu lacrimi din pricina ta, si ti-a stins stralucirea lumanarii tale. Sau ai dat cutarui sarac o paine, ceea ce si eu adeveresc, dar adu-ti aminte ca turmele oilor tale au mancat toata seceratura saracului. Drept aceea, asupresti mult si faci putine bunatati. Apuci mult si dai putine.
De voiesti sa nu fii invinuit, apoi
nu napastui pe cel sarac, nici pe semenul tau. Pe cei scapatati nu-i nedreptati,
pe vaduve nu le asupri, pe sarac nu-l trece cu vederea, de la vecini sa
nu-ti intorci fata, pe prieteni sa nu-i inseli, pe cei batrani sa nu-i
manii, pe parinti sa-i cinstesti, de biserica sa nu te desparti, de desfranare
sa te departezi, de iubirea de arginti sa te pazesti. Iubirea fata de frati
sa nu o uiti, vatamarea rautatii sa o gonesti din inima ta si dragostea
sa ti-o sadesti in inima. De iubirea de straini sa nu te lepezi, si de
la adevar sa nu te departezi. De clevetiri sa fugi departe, smerenia sa
o iubesti, de sfada sa te ingretosezi. Acestea toale sa le pazesti si nu
te va cuprinde pe tine raul si, macar de ar si navali, dar tu sa nu hulesti.
Acestea toate le-a facut Iov, sluga Domnului, cand au navalit asupra lui
relele acelea, iar el n-a defaimat, ci a laudat pe Dumnezeu, zicand: "Fie
numele Domnului binecuvantat in veci." Deci, de ar fi cineva bolnav sau
din bogatie ar cadea, si de l-ar primi cu rabdarea acestuia, apoi si cununii
aceluia vrednic va fi, intru Hristos Iisus Domnul nostru, Caruia se cuvine
slava ! Amin.
Binecuvântarea lui Dumnezeu părea să o însoțească peste tot pe unde mergea. Mila care i se arăta s-a schimbat curând în cinste în tot orașul, al cărui adevărat înger păzitor a devenit.
Xenia Grigorievna Petrova era căsătorită cu un strălucit colonel al armatei imperiale, care era și cantor la curte, și ducea o viață de lume și îmbelșugată în sânul aristocrației capitalei.
Moartea neașteptată a soțului ei, pe când nu avea decât douăzeci și șase de ani, a adâncit-o într-o mare tulburare și a făcut-o să înțeleagă deșertăciunea oricărei legături pământești. De atunci s-a hotărât să se libereze de tot ce o ținea legată de pământ, pentru a merge către împărăția cerească pe calea cea mai strâmtă și cea mai grea: a nebuniei pentru Hristos. Purtarea sa s-a schimbat întru totul, și văzând-o cum își împărțea averile de pomană, apropiații săi au crezut că doliul îi luase mințile. Se îmbrăcase cu uniforma militară a soțului ei și nu mai răspundea decât când era chemată cu numele celui mort. Fără sălaș, desculță și îmbrăcată, vară și iarnă, în aceleași zdrențe pestrițe, mergea pe străzile cartierelor sărace, lăsându-se cu blândețe luată în batjocură și în râs de puști, după pilda lui Hristos în Patima Sa. Nu primea pomană de la cei cărora li se făcea milă de ea decât pentru a o împărți pe loc la săraci, nu mânca decât rareori, când se ducea în vizită la vreo familie pe care o cunoștea, și își petrecea nopțile pe un câmp, în afara orașului, unde stătea în genunchi în rugăciune până la răsăritul soarelui.
Locuitorii evlavioși au băgat de seamă puțin câte puțin că purtarea ei ciudată ascundea o viață sfântă, că vorbele ei enigmatice sau figurate nu erau fără înțelepciune și că adesea ascundeau prorocirea unor întâmplări care aveau să vină. Binecuvântarea lui Dumnezeu părea să o însoțească peste tot pe unde mergea. Când intra într-un magazin, câștigul zilei creștea vizibil; când un vizitiu o lua în trăsură, găsea mulți clienți; când săruta un copil bolnav, acesta îndată se însănătoșea. Mila care i se arăta s-a schimbat curând în cinste în tot orașul, al cărui adevărat înger păzitor a devenit. După ce a purtat crucea nebuniei de bună voie pentru iubirea lui Hristos timp de patruzeci și cinci de ani, Sfânta Xenia a adormit în Domnul la vârsta de șaptezeci și unu de ani (între 1794 și 1806).
Mormântul ei a fost pe loc cinstit din ce în ce mai mult și a devenit un adevărat loc de pelerinaj. Minuni, vindecări, prorocii, arătări ale sfintei nu au încetat timp de două veacuri la acest mormânt, izvor de viață și de binecuvântări. Poporul se îmbulzește pentru a primi ajutorul foarte puternic al rugăciunilor Sfintei Xenia, socotită ca apărătoarea orașului, și fiecare ia puțin pământ de la mormântul ei și untdelemn de la candela care arde acolo fără încetare.
(Ieromonahul Macarie de la Simonos Petra, Sinaxarul. Viețile sfinților, Volumul V, Editura Sfântul Ioan Casian, București, 2015, pp. 336-337)
Acatistul Sfintei Xenia din Sankt Petersburg
De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.
Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:
Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.
Slavă...
Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.
Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:
Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.
Apoi:
Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.
Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;
Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;
Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;
Și a înviat a treia zi, după Scripturi.
Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;
Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.
Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.
Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;
Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;
Aștept învierea morților.
Și viața veacului ce va să fie. Amin.
Doamne, miluiește (de 12 ori).
Apoi:
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).
(Troparul)
Doamne, miluiește (de trei ori).
Apoi:
Psalmul 50
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.
(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)Condacul 1
Ție, celei alese, bineplăcutei lui Dumnezeu și nebunei pentru Hristos, Sfântă și fericită maică Xenia, care ai ales nevoința răbdării și relei pătimiri, cântare de laudă îți aducem toți cei ce cinstim sfântă pomenirea ta. Iar tu ne apără de vrăjmașii cei văzuți și nevăzuți, ca să strigăm ție: Bucură-te, Sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre!
Icosul 1
Vieții îngerești ai râvnit, maică fericită, căci după moartea soțului tău ai lepădat frumusețea lumii acesteia și toate cele din ea: pofta ochilor, pofta trupului și trufia vieții, dobândind nebunia cea pentru Hristos. Pentru aceasta auzi acum de la noi smerite laude:
Bucură-te, că te-ai asemănat prin viața ta Sfântului Andrei celui nebun pentru Hristos;
Bucură-te, că lepădându-te de numele tău, cu numele celui adormit te-ai numit;
Bucură-te, că nebunia cea pentru Hristos ai început-o luând numele soțului tău Andrei;
Bucură-te, că numindu-te cu nume bărbătesc neputința femeiască ai lepădat;
Bucură-te, că toată avuția ta ai împărțit-o oamenilor buni și săracilor;
Bucură-te, că pentru Hristos ai primit sărăcia cea de bunăvoie;
Bucură-te, că prin nebunia ta ne-ai învățat să lepădăm cugetarea cea deșartă a acestui veac;
Bucură-te, bună mângâietoare a tuturor celor ce aleargă cu credință la tine;
Bucură-te, Sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre!
Condacul al 2-lea
Văzând străină petrecerea ta, că ai defăimat toată odihna și bogăția lumească, rudeniile tale cele după trup te-au crezut ieșită din minți; dar locuitorii cetății lui Petru, văzând neagonisirea și sărăcia ta cea de bunăvoie, au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Înțelepciunea cea dată ție de Dumnezeu ai ascuns-o, Sfântă Xenia, sub nebunia cea părută, în deșertăciunea marelui oraș viețuind ca o locuitoare a pustiei și înălțând neîncetate rugăciuni lui Dumnezeu. Iar noi, minunându-ne de această petrecere a ta, îți aducem unele ca acestea:
Bucură-te, ceea ce ai primit pe umerii tăi greaua cruce a nebuniei pentru Hristos, dată ție de Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce ai ascuns strălucirea harului prin nebunia cea părută;
Bucură-te, că ai dobândit darul înainte-vederii prin înalta ta smerenie și prin nevoința rugăciunii;
Bucură-te, că ai folosit darul tău spre binele și mântuirea celor în suferințe;
Bucură-te, ceea ce ca o mai înainte-văzătoare ai zărit suferințele omenești în necuprinse depărtări;
Bucură-te, ceea ce ai proorocit femeii celei bune despre nașterea fiului ei;
Bucură-te, că pentru acea femeie ai cerut prunc de la Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce ai învățat pe toți să alerge la Dumnezeu prin rugăciune;
Bucură-te, Sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre!
Condacul al 3-lea
Cu puterea cea dăruită de sus ție de la Dumnezeu, bărbătește ai răbdat arșița și gerul cumplit, răstignindu-ți trupul cu patimile și poftele lui. Pentru aceasta, luminată fiind de la Duhul Sfânt, neîncetat ai strigat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Având, fericito, cerul ca acoperământ și pământul așternut trupului, ai lepădat plăcerile trupești de dragul împărăției lui Dumnezeu; iar noi, văzând o asemenea minunată viețuire, cu străpungere de inimă strigăm ție:
Bucură-te, că ți-ai dăruit oamenilor locuința ta pământească;
Bucură-te, ceea ce ai căutat și ai primit acoperământul ceresc;
Bucură-te, ceea ce, neavând nimic pe pământ, pe toți îi îmbogățești duhovnicește;
Bucură-te, ceea ce ne înveți răbdarea prin viețuirea ta;
Bucură-te, ceea ce ai arătat oamenilor dragostea lui Dumnezeu;
Bucură-te, cea împodobită cu roadele evlaviei;
Bucură-te, ceea ce ai arătat lumii răbdarea și nerăutatea;
Bucură-te, calda noastră mijlocitoare înaintea scaunului Celui Preaînalt;
Bucură-te, Sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre!
Condacul al 4-lea
Prin blândețe și nerăutate biruit-ai, fericită maică, viforul vieții lumești ce tulbură cetatea lui Petru și ai dobândit despătimirea de cele stricăcioase. Pentru aceea și cânți acum lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Auzind despre tine că, pătimind pentru Hristos, dai mângâiere celor necăjiți, întărești pe cei neputincioși și îndrumi pe calea cea dreaptă pe cei rătăciți, oamenii aflați în suferință alergau la tine strigând:
Bucură-te, ceea ce ai iubit cu toată inima calea lui Hristos;
Bucură-te, ceea ce ai purtat cu bucurie crucea lui Hristos;
Bucură-te, ceea ce ai răbdat toate ispitele din partea lumii, trupului și diavolului;
Bucură-te, ceea ce ai cu îmbelșugare darurile lui Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce ai arătat dragoste pentru aproapele tău;
Bucură-te, ceea ce ai mângâiat pe oamenii aflați în suferință;
Bucură-te, ceea ce ai șters lacrimile celor ce plângeau;
Bucură-te, Sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre!
Condacul al 5-lea
Stea purcezătoare de la Dumnezeu s-a arătat sfințenia ta, fericită Xenia, luminând zarea cetății lui Petru; că oamenilor ce piereau în nebunia păcatului le-ai arătat calea mântuirii, chemând pe toți la pocăință, ca să aducă lui Dumnezeu cântarea: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Văzând cum te nevoiai în rugăciune, răbdând gerul și arșița, oamenii binecinstitori se străduiau să micșoreze patimile tale, aducându-ți îmbrăcăminte și hrană. Dar tu pe toate le împărțeai săracilor, voind a-ți păstra nevoința. Iar noi, minunându-ne de sărăcia ta cea de bunăvoie, îți spunem unele ca acestea:
Bucură-te, ceea ce ai suferit de bunăvoie arșița și gerul pentru Hristos;
Bucură-te, ceea ce în rugăciune ai petrecut necontenit;
Bucură-te, că ai izbăvit din multe nevoi cetatea lui Petru prin privegherile de toată noaptea;
Bucură-te, ceea ce de multe ori ai întors de la ea mânia lui Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce nopțile le petreceai pe câmp în rugăciune;
Bucură-te, ceea ce ai gustat dulceața raiului prin sărăcia cea duhovnicească;
Bucură-te, că prin această dulceață toate cele lumești le-ai lepădat;
Bucură-te, ceea ce petreceai cu totul în Dumnezeu;
Bucură-te, Sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre!
Condacul al 6-lea
Sfințenia vieții tale, de Dumnezeu fericită, o propovăduiesc bogați și săraci, bătrâni și tineri, toți cei izbăviți prin tine de felurite boli, nevoi și necazuri. Pentru aceasta și noi, preamărindu-te, strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Strălucit-a slava nevoilor tale, fericită maică, atunci când aduceai pietre noaptea, în taină, pentru cei ce clădeau biserica cimitirului, ușurând astfel truda celor ce lucrau la ridicarea zidurilor. Cunoscând acestea și noi, păcătoșii, îți grăim:
Bucură-te, ceea ce ne înveți să săvârșim în taină fapte bune;
Bucură-te, ceea ce îi chemi pe toți să se nevoiască pentru dreapta credință;
Bucură-te, ceea ce ajuți celor ce zidesc bisericile lui Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce ai iubit sfințenia bisericilor;
Bucură-te, ceea ce ușurezi strădaniile noastre pe calea mântuirii;
Bucură-te, grabnică ajutătoare a celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, bună mângâietoare a tuturor celor scârbiți;
Bucură-te, cerească ocrotire a cetății lui Petru;
Bucură-te, Sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre!
Condacul al 7-lea
Voind a izbăvi de suferință pe doctorul care își plângea soția răposată, ai poruncit unei fecioare să alerge la Ohta și, aflându-și acolo soțul, să-l mângâie. Și făcându-se precum ai zis, mai apoi și ei bucurându-se, au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Minune nouă ai arătat prin rugăciunea ta, fericită maică, atunci când ai zis femeii celei binecinstitoare: „Ia bănuțul, are să se stingă”, proorocind prin aceasta despre focul care cuprindea casa ei; iar prin rugăciunea ta stingându-se văpaia, și noi, cunoscând aceasta, te lăudăm așa:
Bucură-te, ceea ce stingi durerile oamenilor;
Bucură-te, ceea ce ai arătat îndrăznire către Dumnezeu pentru cei aflați în suferință;
Bucură-te, făclie nestinsă, care arzi cu lumină puternică în rugăciune către Dumnezeu;
Bucură-te, mijlocitoarea noastră în nevoi și în necazuri;
Bucură-te, ceea ce scoți din groapa pierzării pe cei stăpâniți de patimi;
Bucură-te, ceea ce ferești pe fecioarele cele binecinstitoare de căsătorii cu nelegiuiții;
Bucură-te, ceea ce izbăvești din deznădejde pe cei răniți de defăimări;
Bucură-te, grabnică ajutătoare a celor târâți prin judecăți nedrepte;
Bucură-te, Sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre!
Condacul al 8-lea
Ca o străină fără adăpost ai străbătut calea vieții în cetatea de scaun a patriei tale pământești, suferind cu mare răbdare necazurile și defăimările; iar acum, petrecând în Ierusalimul de sus, cu bucurie cânți lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Fost-ai tuturor toate, fericită maică Xenia: celor scârbiți mângâiere, celor neputincioși acoperământ și ocrotire, celor întristați bucurie, celor săraci scăpare, celor bolnavi tămăduire. Pentru aceasta noi toți grăim către tine:
Bucură-te, că locuiești în sălașurile cele de sus;
Bucură-te, că te rogi pentru noi, păcătoșii;
Bucură-te, că ai arătat chipul cel bun al slujirii lui Dumnezeu;
Bucură-te, acoperitoarea celor înjosiți și prigoniți;
Bucură-te, ceea ce ajuți cu rugăciunile tale poporul dreptmăritor;
Bucură-te, că acoperi pe cei asupriți care se roagă ție;
Bucură-te, ceea ce înțelepțești pe asupritori;
Bucură-te, ceea ce rușinezi pe cei necredincioși și batjocoritori;
Bucură-te, Sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre!
Condacul al 9-lea
Toate chinurile le-ai suferit, fericită maică: sărăcia trupească, foamea și setea, încă și defăimarea de la oamenii cei nelegiuiți, care te socoteau ieșită din minți. Ci tu, rugându-te lui Dumnezeu, totdeauna Îi strigai: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Ritorii cei mult grăitori nu pot pricepe cum ai mustrat prin nebunia ta nebunia lumii acesteia, și prin neputința ta părută ai rușinat pe cei puternici și înțelepți, care nu au cunoscut puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu. Dar noi cei ce am primit ajutorul tău îți vom aduce unele ca acestea:
Bucură-te, purtătoare a dumnezeiescului Duh;
Bucură-te, ceea ce împreună cu Apostolul Pavel te lauzi cu neputința ta;
Bucură-te, ceea ce ai mustrat lumea cu păruta ta nebunie;
Bucură-te, ceea ce ai lepădat, de dragul mântuirii, frumusețea veacului acestuia;
Bucură-te, ceea ce ai iubit din toată inima bunătățile cele cerești;
Bucură-te, ceea ce ne chemi pe calea mântuirii;
Bucură-te, înfricoșătoare mustrătoare a păcatului beției;
Bucură-te, ceea ce ai fost tuturor milostiv doctor fără de arginți;
Bucură-te, Sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre!
Condacul al 10-lea
Vrând să-ți mântuiești sufletul, ți-ai răstignit patimile și poftele trupului și lepădându-te de tine pentru totdeauna, ți-ai luat pe umerii tăi crucea și ai urmat cu toată inima lui Hristos, cântându-i: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Zid tare și liman neînviforat te-ai arătat celor ce se roagă ție, maică Xenia. Pentru aceasta și pe noi ne apără cu rugăciunile tale de vrăjmașii văzuți și nevăzuți, ca să strigăm ție:
Bucură-te, ceea ce ne îndemni la osteneala duhovnicească;
Bucură-te, ceea ce ne izbăvești de cursele vrăjmașilor;
Bucură-te, tămâie duhovnicească adusă prinos lui Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce aduci dumnezeiasca pace în inimile oamenilor;
Bucură-te, ceea ce stingi duhul răutății în inimile celor înverșunați;
Bucură-te, ceea ce dai binecuvântare copiilor celor buni;
Bucură-te, ceea ce tămăduiești de boli prin tainica ta rugăciune;
Bucură-te, ceea ce ai arătat înțelepciunea lui Dumnezeu lumii celei înrăite;
Bucură-te, Sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre!
Condacul al 11-lea
Cântare cu laudă îți aduc, fericită Xenia, cei izbăviți din nevoi, din necazuri și din toată ispita prin rugăciunile tale și împreună cu tine strigă lui Dumnezeu, bucurându-se: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Lumină strălucitoare s-a arătat viața ta, sfântă maică, luminând oamenilor în întunericul acestei vieți, căci tu ai izbăvit din mocirla păcatului pe cei căzuți și spre lumina lui Hristos i-ai povățuit. Pentru aceasta, după datorie auzi de la noi:
Bucură-te, ceea ce luminezi poporul dreptslăvitor cu lumina lui Dumnezeu;
Bucură-te, bineplăcută a lui Dumnezeu, care în lume ai arătat virtuți mai presus de lume;
Bucură-te, ceea ce prin multe strădanii ai dobândit mare har;
Bucură-te, că ai strălucit în întunericul păcatului, prin harul lui Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce dai mână de ajutor celor ce deznădăjduiesc pe calea mântuirii;
Bucură-te, ceea ce întărești în credință pe cei neputincioși;
Bucură-te, ceea ce rușinezi duhurile răutății;
Bucură-te, că ai uimit și pe îngeri cu viețuirea;
Bucură-te, Sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre!
Condacul al 12-lea
Har îmbelșugat izvorăști, fericită maică Xenia, tuturor celor ce cinstesc pomenirea ta și aleargă sub acoperământul rugăciunilor tale. Pentru aceasta izvorăște-ne cu îmbelșugare tămăduiri de la Dumnezeu și nouă, care ne rugăm ție, ca să cântăm cu toții: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cinstind, fericită maică, multele tale minuni, te lăudăm și cu toată osârdia ție ne rugăm: nu ne lăsa pe noi, păcătoșii, în toate întâmplările cele întristătoare, ci roagă pe Domnul ca să nu cădem din credința noastră ortodoxă, în care prin tine fiind întăriți, cu bună nădejde să-ți strigăm:
Bucură-te, ceea ce ne înveți să suferim alături de cei necăjiți;
Bucură-te, ceea ce cu toată osârdia ne îngrijești în suferințele noastre;
Bucură-te, ceea ce ne înveți a ne răstigni patimile și poftele trupești;
Bucură-te, mijlocitoarea și acoperitoarea celor ce cinstesc pomenirea ta;
Bucură-te, că ai străbătut calea cea cu osteneală;
Bucură-te, că prin aceasta ai dobândit veșnica mântuire;
Bucură-te, cea care veselești pe cei ce aleargă la mormântul tău;
Bucură-te, cea care mijlocești pururea pentru mântuirea poporului celui dreptmăritor;
Bucură-te, Sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre!
Condacul al 13-lea
O, Sfântă maică Xenia, care în viața ta ai purtat, pentru dragostea Mântuitorului tău, o cruce atât de grea. Primește de la noi, păcătoșii, această rugăciune adusă ție. Îngrădește-ne cu rugăciunile tale de ispitirile duhurilor întunericului și ale tuturor celor care cugetă rele asupra noastră. Roagă pe Atotînduratul Dumnezeu să ne dăruiască putere și virtute, ca fiecare din noi luându-și crucea și urmând lui Hristos să-I cânte în vecii nesfârșiți împreună cu tine: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice iarăși Icosul 1: Vieții îngerești ai râvnit, maică fericită…, Condacul 1: Ție, celei alese, bineplăcutei lui Dumnezeu și nebunei pentru Hristos…, și această
Icosul 1
Vieții îngerești ai râvnit, maică fericită, căci după moartea soțului tău ai lepădat frumusețea lumii acesteia și toate cele din ea: pofta ochilor, pofta trupului și trufia vieții, dobândind nebunia cea pentru Hristos. Pentru aceasta auzi acum de la noi smerite laude:
Bucură-te, că te-ai asemănat prin viața ta Sfântului Andrei celui nebun pentru Hristos;
Bucură-te, că lepădându-te de numele tău, cu numele celui adormit te-ai numit;
Bucură-te, că nebunia cea pentru Hristos ai început-o luând numele soțului tău Andrei;
Bucură-te, că numindu-te cu nume bărbătesc neputința femeiască ai lepădat;
Bucură-te, că toată avuția ta ai împărțit-o oamenilor buni și săracilor;
Bucură-te, că pentru Hristos ai primit sărăcia cea de bunăvoie;
Bucură-te, că prin nebunia ta ne-ai învățat să lepădăm cugetarea cea deșartă a acestui veac;
Bucură-te, bună mângâietoare a tuturor celor ce aleargă cu credință la tine;
Bucură-te, Sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre!
Condacul 1
Ție, celei alese, bineplăcutei lui Dumnezeu și nebunei pentru Hristos, Sfântă și fericită maică Xenia, care ai ales nevoința răbdării și relei pătimiri, cântare de laudă îți aducem toți cei ce cinstim sfântă pomenirea ta. Iar tu ne apără de vrăjmașii cei văzuți și nevăzuți, ca să strigăm ție: Bucură-te, Sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre!
Rugăciune către Sfânta Xenia
O, Sfântă maică Xenia, viețuind sub acoperământul Celui Preaînalt și întărită fiind de Maica lui Dumnezeu, răbdând foamea și setea, gerul și arșița, defăimările și prigonirile, ai primit de la Dumnezeu darul înainte-vederii și al facerii de minuni, iar acum sălășluiești întru lumina Celui Atotputernic. Sfânta Biserică te preamărește acum ca pe o floare bineînmiresmată. Stând înaintea sfintei tale icoane, ne rugăm ție ca uneia care ești întru viața cea neîmbătrânitoare, dar petreci și împreună cu noi: primește cererile noastre și le du la scaunul Milostivului Părinte Ceresc, ca ceea ce ai îndrăznire către El; cere pentru cei ce aleargă la tine mântuire veșnică, îmbelșugată binecuvântare pentru faptele și începuturile cele bune, izbăvire din toate nevoile și necazurile. Mijlocește cu rugăciunile tale înaintea Atotînduratului nostru Mântuitor pentru noi, netrebnicii și păcătoșii. Ajută, Sfântă și fericită maică Xenia, să fie luminați pruncii cu lumina Sfântului Botez și să fie pecetluiți cu pecetea darului Sfântului Duh; băieții și fetele să fie crescuți în credință, cinste și frică de Dumnezeu; dăruiește-le lor reușită la învățătură; tămăduiește pe cei neputincioși; trimite dragoste și bunăînțelegere celor căsătoriți, învrednicește pe monahi de nevoința cea bună și apără-i de defăimări; întărește-i pe păstori întru tăria Duhului Sfânt, păzește poporul și țara aceasta în pace și fără de tulburare, roagă-te pentru cei lipsiți în ceasul morții de împărtășirea cu Sfintele lui Hristos Taine; că tu ești nădejdea noastră, grabnica noastră ascultătoare, pentru care îți aducem mulțumire și slăvim pe Tatăl și pe Fiul și pe Duhul Sfânt, pe Dumnezeul Cel în Treime închinat și minunat întru sfinții Săi, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!
Apoi se face otpustul.
Canon de rugăciune către Sfânta Cuvioasă Xenia din Sankt Petersburg
Cântarea 1
glasul al 8-lea
Irmos: Ca pe uscat umblând Israil...
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
În apa botezului spălându-te, de păcatul strămoșesc te-ai izbăvit, Fericită Maică Xenia, și inimile noastre cu lacrimi de pocăință le curățește, luminând pe cei ce cinstesc sfântă pomenirea ta.
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
În apa botezului pe șarpele cel viclean l-ai înecat și prin suferința vieții tale puterea vrăjmașului ai omorât-o, fericită; roagă pe Mântuitorul ca și pe noi să ne izbăvească de el.
Slavă...,
Apă vie a nemuritoarelor daruri, ți-a dat ție Hristos, fericită Maică, căci de bunăvoie ai iubit sărăcia Lui.
Și acum...,
Apele pocăinței dăruiește-le mie, Preacurată, curățindu-mă de necurăția păcatelor și curat mă arată, Născătoare de Dumnezeu, Fiului tău și Dumnezeului nostru.
Catavasie: Pământul cel roditor de adâncime,...
Cântarea a 3-a
Irmos: Nu este Sfânt...
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Viața ta ai încredințat-o Ziditorului ceresc și pe Acela până la sfârșit L-ai iubit, învrednicește-ne și pe noi, cu rugăciunile tale, Fericită, să-L iubim pe Domnul până la sfârșitul zilelor noastre.
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Viață cerească dorind în timpul vieții tale, toate cele pământești le-ai părăsit și pe noi ne învrednicește, Maică Xenia, cu rugăciunile tale, să dobândim viață cerească.
Slavă...,
Dorind sălașurile cerești, minunată și stranie viață ai avut și acum, împreună cu toți sfinții, în cereștile locașuri dănțuiești
Și acum...,
Fecioară curată ai rămas după naștere, cea întru tot sfântă; că ai născut pe Dumnezeu-Cuvântul, Care S-a asemănat nouă, afară de păcat.
Sedealna
glasul al 5-lea
Ca o străină în cetatea lui Petru te-ai arătat și cu voia lui Dumnezeu, întărită fiind de darurile dumnezeiești, de minuni făcătoare a fi te-ai învrednicit, fericită maică Xenia, pentru aceasta, având îndrăzneală către Hristos Dumnezeu, cere pace sufletelor noastre și mare milă.
Slavă..., Și acum...,
Maică preacinstită, izbăvește poporul tău din nevoi și ajutor dăruiește celor ce se împotrivesc vrăjmașului mântuirii, ca să cânte ție: bucură-te, preabinecuvântată.
Cântarea a 4-a
Irmos: Hristos este puterea mea...
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Auzind, Maică Xenia, că cerurile spun slavă lui Dumnezeu, ai respins deșertăciunea lumească și cu nevoința postului și a sărăciei ai dorit să-L slăvești pe Dumnezeu pe pământ, pe Care a-L slăvi și pe noi ne învrednicește.
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Ascultând și înțelegând lucrurile Domnului, ai proslăvit dumnezeirea Lui; și cu nădejde și dragoste pentru El ți-ai înfrumusețat sufletul tău, iar cu nevoința smereniei, luminândute, fericită, întărită ai fost de puterile lui Dumnezeu.
Slavă...,
Auzind uneltirile demonilor și toate cursele de la ei răbdândule, neclintită ai rămas, și pe noi neclintiți în fapte bune ne întărește.
Și acum...,
Ascultă, Preacurată Stăpână, rugăciunile noastre și ne izbăvește pe noi de uneltirea vrăjmașului, iar glasul lui Hristos, care ne cheamă la binecuvântata Împărăție, a-l auzi ne învrednicește.
Cântarea a 5-a
Irmos: Cu dumnezeiasca strălucirea Ta, Bunule...
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Se luminează oamenii credincioși văzând nerăutatea și blândețea ta, Maică Xenia, ajută-ne și nouă, fericită, să urmăm nerăutății tale.
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Luminând calea vieții tale cu lumina înțelepciunii lui Dumnezeu, pe Hristos Domnul din tot sufletul L-ai iubit; învrednicește-ne și pe noi, fericită Xenia, ca și întru aceasta să te urmăm pe tine.
Slavă...,
Luminează-ne pe noi, o, Maică Xenia, cu nădejde și dragoste către Domnul, acum, când Îl vezi pe Hristos față către față, și în lumina cea nespusă petreci, Aceluia pentru noi, roagă-te.
Și acum...,
Vindecă rănile inimii mele, Fecioară, și îndreptează mișcările sufletului meu către voirile lui Dumnezeu, Preacurată.
Cântarea a 6-a
Irmos: Marea vieții văzându-o...
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Rugăciunea ca un izvor nesecat acum o revarsă; neputincioșilor vindecare; tărie și putere celor ce suferă le dăruiește, iar pe noi ne învrednicește, cu rugăciunile tale, să ne izbăvim de toate cele rele.
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Rugăciunea cerească, și după sfârșitul tău, în neputințe ne izbăvește, vindecătoare fără de arginți, cu vrednicie ești lăudată pe pământ, roagă-te pentru sufletele noastre.
Slavă...,
Rugăciunea noastră o primește, fericită Maică Xenia, și în cinstita ta biserică, venind cu nădejde, de neputințele sufletești și patimile trupești, vindecare degrab să primim.
Și acum...,
Mireasă a lui Dumnezeu, Marie, Născătoare de Dumnezeu, izbăvește-mă de cumplitele greșeli și de primejdii, și, cu rugăciunile tale, povățuiește-mă către limanul liniștirii și al mântuirii.
Condacul
glasul al 3-lea
Luminat saltă astăzi cetatea lui Petru, că mulțimea celor scârbiți află mângâieri, nădăjduind la rugăciunile tale, fericită Xenia, că tu ești lauda și întărirea acestei cetăți.
Icosul
Cum voi putea eu, păcătosul și cel întinat cu sufletul și trupul, să povestesc viața ta cea asemenea îngerilor și preaslăvitele minuni. Încă și mulțimea înțelepților nu îndrăznește să mărturisească răbdarea ta cea multă și calda ta iubire către Hristos, dar nădăjduind la a ta mijlocire, o, fericită maică, cântăm ție: bucură-te, că pretutindeni unde ești chemată, ești grabnică ajutătoare; bucură-te, că mulțimea scârbiților dobândesc prin tine mângâiere; bucură-te, sfântă fericită maică Xenia, cetății acesteia laudă și întărire.
Cântarea a 7-a
Irmos: Dătător de rouă cuptorul...
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Pe tinerii evreiești îngerul în văpaia focului i-a păzit nearși și pe tine, fericită Xenia, în călătoria vieții tale te-a întărit, cântând: binecuvântat ești Dumnezeule în veci.
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Prunciei evanghelice ai urmat în viața ta, iar calea nopții ai petrecut-o în nevinovăție și-n nerăutate. Pentru aceasta, și pe noi la nevoința faptelor bune ne întărește, cântând: binecuvântat ești, Dumnezeule, în veci.
Slavă...,
Tinerilor din cuptorul haldeilor ai râvnit, fericită Xenia, cântând lui Hristos ce ția dat ție tărie; asemenea și noi, care te cinstim pe tine, maică, cu îndrăznire strigăm: Binecuvântat ești, Dumnezeule, în veci.
Și acum...,
Cel ce S-a întrupat mai presus de fire din pântecele tău, Fecioară, a luminat lumea cu strălucirea cunoașterii de Dumnezeu, Preacurată.
Cântarea a 8-a
Irmos: Din văpaia cuvioșilor...
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Biruitoare patimilor te-ai arătat, Fericită Xenia, iar asprele ispite ale vrăjmașului leai biruit, necontenit cântând: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Biruind patimile păcătoase, tu, fericită maică, ca o stea prealuminoasă te-ai arătat și pe femeile ce au căzut în păcate le conduci, ca în înțelepciune și curățenie să trăiască și cu pocăință să cânte: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.
Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul!
Biruitoare păcatului te-ai arătat, fericită maică, având harul de sus, pentru care și cele cerești ai dobândit, unde acum împreună cu îngerii cânți: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.
Și acum...,
Zămislind întrupat pe Cuvântul, Cel ce era mai înainte neîntrupat, ai stricat blestemul cel de demult al Evei, Fecioară, născând lumii Binecuvântarea.
Catavasie: Să lăudăm, bine să cuvântăm și să ne închinăm Domnului, cântându-I și preaînălțându-L întru toți vecii.
Cântarea a 9-a
Irmos: Pe Dumnezeu a-L vedea...
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Cu adevărat mintea lui Hristos ai avut, fericită Xenia, în smerenie, blândețe, în credință neclintită, în nădejde și dragoste către Dumnezeu, și pe noi ne învrednicește ca, împreună cu tine, pe Hristos pururea să-L slăvim.
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Cu adevărat s-au împlinit cu tine, fericită maică, cele spuse de Hristos, că cel ce va răbda până la sfârșit, acela se va mântui, și acum, împreună cu toți cei mântuiți, pe Hristos pururea Îl slăvești.
Slavă...,
Cu adevărat nimeni din cei ce aleargă la ajutorul tău, fericită maică, nu pleacă deșerți de harul lui Dumnezeu, de care și pe noi ne umple ca să te mărim.
Și acum...,
Glas de mulțumire să aducem Maicii lui Dumnezeu, și să strigăm: Bucură-te, scaunul lui Dumnezeu cel preaînalt; bucură-te, norul Luminii; bucură-te, raiule prin care neam învrednicit din nou de desfătarea Raiului.
Rugăciune către Sfânta Xenia cea nebună pentru Hristos
O, Sfântă maică Xenia, vieţuind sub acoperământul Celui Preaînalt şi întărită fiind de Maica lui Dumnezeu, răbdând foamea şi setea, gerul şi arşiţa, defăimările şi prigonirile, ai primit de la Dumnezeu darul înainte-vederii şi al facerii de minuni, iar acum sălăşluieşti întru lumina Celui Atotputernic. Sfânta Biserică te preamăreşte acum ca pe o floare bineînmiresmată. Stând înaintea sfintei tale icoane, ne rugăm ţie ca uneia care eşti întru viaţa cea neîmbătrânitoare, dar petreci şi împreună cu noi: primeşte cererile noastre şi le du la scaunul Milostivului Părinte Ceresc, ca ceea ce ai îndrăznire către El; cere pentru cei ce aleargă la tine mântuire veşnică, îmbelşugată binecuvântare pentru faptele şi începuturile cele bune, izbăvire din toate nevoile şi necazurile. Mijloceşte cu rugăciunile tale înaintea Atotînduratului nostru Mântuitor, pentru noi netrebnicii şi păcătoşii. Ajută, Sfântă şi fericită maică Xenia, să fie luminaţi pruncii cu lumina Sfântului Botez şi să fie pecetluiţi cu pecetea darului Sfântului Duh; băieţii şi fetele să fie crescuţi în credinţă, cinste şi frică de Dumnezeu; dăruieşte-le lor reuşită la învăţătură; tămăduieşte pe cei neputincioşi; trimite dragoste şi bună-înţelegere celor căsătoriţi, învredniceşte pe monahi de nevoinţa cea bună şi apără-i de defăimări; întăreşte-i pe păstori întru tăria Duhului Sfânt, păzeşte poporul şi ţara aceasta în pace şi fără de tulburare, roagă-te pentru cei lipsiţi în ceasul morţii de împărtăşirea cu Sfintele lui Hristos Taine; că tu eşti nădejdea noastră, grabnica noastră ascultătoare, pentru care îţi aducem mulţumire şi slăvim pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Duhul Sfânt, pe Dumnezeul cel în Treime închinat şi minunat întru Sfinţii Săi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Rugăciune către Sfintele Cuvioase Xenia, Matrona și Maria pentru vindecarea de depresie și boli psihice
Sfântă Cuvioasă Xenia, primind de la Hristos vindecare și întărire după cumplita întristare și deznădejde ce te-a cuprins după moartea celui care ți-a fost soț, ai hotărât să dăruiești din ceea ce nu ai, trăind pentru aproapele aflat în sărăcie, necaz și strâmtorare, răbdând foamea și setea, gerul și arșița, defăimările și prigonirile „nebuniei” de dragul lui Hristos și astfel ai dobândit de la Dumnezeu darul înainte-vederii și al facerii de minuni. Iar tu, Sfântă Matrona, cea care din pruncie ai fost aleasă, nevederea și nemișcarea trupească făcându-ți-se prilej de vedere a lui Dumnezeu și de zbor spre înaltul cerului duhovnicesc. După cuvântul Scripturii, „că mult poate rugăciunea dreptului în lucrarea ei”, mulțimi de bolnavi și creștini zilnic primeai în casa ta, punându-ți viața în primejdie și înfruntând autoritățile sovietice fără de Dumnezeu. Pentru aceasta, și după plecarea ta din această lume, mormântul tău binecuvântat loc de pelerinaj a devenit, împlinindu-ți-se prorocia: „Spuneți-mi durerile ca și când aș fi în viață și pe toți vă voi asculta”. Și tu, Sfântă Nouă Muceniță Maria din Gatcina, care sufereai de cumplita boală Parkinson și de paralizie, în vremurile bolșevicilor urâtori de Dumnezeu te-ai nevoit, credința ai mărturisit și cununa muceniciei ai dobândit. Pe bolnavii și suferinzii care te vizitau îi îmbărbătai, spunându-le adeseori că depresia e o cruce duhovnicească îngăduită de Domnul acelora care nu știu sau nu vor să se pocăiască și se întorc mereu la vechile patimi, lipsiți fiind de spor duhovnicesc și biciuiți fiind de conștiință. Răbdarea cu umilință a acestei cruci, le spuneai oamenilor, va topi până la urmă întristarea și Domnul va scoate astfel la iveală adevăratele roade ale pocăinței. Pentru acestea, sfintelor femei mult-pătimitoare, Dumnezeu v-a arătat pe voi mângâietoare și grabnic ascultătoare a celor în necazuri și în tot felul de boli, suferințe, primejdii și curse. Iată, venim înaintea voastră cu credință și evlavie, rugându-ne pentru cei care în depresie și în alte boli ale minții și ale trupului și sufletului au căzut. Cuvioaselor Maici Xenia, Matrona și Maria Noua Muceniță, vă rugăm, cu umilință și credință, luați aminte la starea robilor lui Dumnezeu aceștia (N), care mult se chinuiesc pe ei înșiși și pe cei care îi îngrijesc pe ei din cauza bolilor psihice și a depresiei. Ușurați-le mâhnirea sufletească, ridicați-le tristețea cea pătimașă, alungați gândurile cele nebunești și conduceți viața lor, la limanul păcii și al odihnei aducându-i pe ei. Căci nu are cine să le ajute și în multe feluri de primejdii se pun pe ei înșiși și pe cei apropiați ai lor, și în tot felul de tulburări, sminteli și îngroziri petrec. Ne rugăm vouă, de Dumnezeu dăruitelor, ca să le dăruiți somn acestora care suferă de insomnii, pacea minții acestora care în tulburarea gândurilor rele se amărăsc, ridicarea tristeții celei înnegurate acestora care suferă de deprimare, să le dăruiți ascultare și bunăvoință sărmanilor care întru împotrivire și îndreptățire s-au legat pe ei. Întru mângâierea pocăinței povățuiți-i pe unii ca aceștia cu mijlocirea voastră, sfintelor cuvioase, și la limanul cugetului smerit călăuziți-i, astfel încât, din primejdia pierderii minții izbăvindu-se, să aducem slavă și mulțumire Preamilostivului Dumnezeu: Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
*Rugăciune alcătuită de către PS Episcop Macarie al Europei de Nord
Canon de rugăciune către Sfânta Cuvioasă Xenia din Sankt Petersburg
Cântarea 1
glasul al 8-lea
Irmos: Ca pe uscat umblând Israil...
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
În apa botezului spălându-te, de păcatul strămoșesc te-ai izbăvit, Fericită Maică Xenia, și inimile noastre cu lacrimi de pocăință le curățește, luminând pe cei ce cinstesc sfântă pomenirea ta.
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
În apa botezului pe șarpele cel viclean l-ai înecat și prin suferința vieții tale puterea vrăjmașului ai omorât-o, fericită; roagă pe Mântuitorul ca și pe noi să ne izbăvească de el.
Slavă...,
Apă vie a nemuritoarelor daruri, ți-a dat ție Hristos, fericită Maică, căci de bunăvoie ai iubit sărăcia Lui.
Și acum...,
Apele pocăinței dăruiește-le mie, Preacurată, curățindu-mă de necurăția păcatelor și curat mă arată, Născătoare de Dumnezeu, Fiului tău și Dumnezeului nostru.
Catavasie: Pământul cel roditor de adâncime,...
Cântarea a 3-a
Irmos: Nu este Sfânt...
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Viața ta ai încredințat-o Ziditorului ceresc și pe Acela până la sfârșit L-ai iubit, învrednicește-ne și pe noi, cu rugăciunile tale, Fericită, să-L iubim pe Domnul până la sfârșitul zilelor noastre.
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Viață cerească dorind în timpul vieții tale, toate cele pământești le-ai părăsit și pe noi ne învrednicește, Maică Xenia, cu rugăciunile tale, să dobândim viață cerească.
Slavă...,
Dorind sălașurile cerești, minunată și stranie viață ai avut și acum, împreună cu toți sfinții, în cereștile locașuri dănțuiești
Și acum...,
Fecioară curată ai rămas după naștere, cea întru tot sfântă; că ai născut pe Dumnezeu-Cuvântul, Care S-a asemănat nouă, afară de păcat.
Sedealna
glasul al 5-lea
Ca o străină în cetatea lui Petru te-ai arătat și cu voia lui Dumnezeu, întărită fiind de darurile dumnezeiești, de minuni făcătoare a fi te-ai învrednicit, fericită maică Xenia, pentru aceasta, având îndrăzneală către Hristos Dumnezeu, cere pace sufletelor noastre și mare milă.
Slavă..., Și acum...,
Maică preacinstită, izbăvește poporul tău din nevoi și ajutor dăruiește celor ce se împotrivesc vrăjmașului mântuirii, ca să cânte ție: bucură-te, preabinecuvântată.
Cântarea a 4-a
Irmos: Hristos este puterea mea...
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Auzind, Maică Xenia, că cerurile spun slavă lui Dumnezeu, ai respins deșertăciunea lumească și cu nevoința postului și a sărăciei ai dorit să-L slăvești pe Dumnezeu pe pământ, pe Care a-L slăvi și pe noi ne învrednicește.
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Ascultând și înțelegând lucrurile Domnului, ai proslăvit dumnezeirea Lui; și cu nădejde și dragoste pentru El ți-ai înfrumusețat sufletul tău, iar cu nevoința smereniei, luminândute, fericită, întărită ai fost de puterile lui Dumnezeu.
Slavă...,
Auzind uneltirile demonilor și toate cursele de la ei răbdândule, neclintită ai rămas, și pe noi neclintiți în fapte bune ne întărește.
Și acum...,
Ascultă, Preacurată Stăpână, rugăciunile noastre și ne izbăvește pe noi de uneltirea vrăjmașului, iar glasul lui Hristos, care ne cheamă la binecuvântata Împărăție, a-l auzi ne învrednicește.
Cântarea a 5-a
Irmos: Cu dumnezeiasca strălucirea Ta, Bunule...
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Se luminează oamenii credincioși văzând nerăutatea și blândețea ta, Maică Xenia, ajută-ne și nouă, fericită, să urmăm nerăutății tale.
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Luminând calea vieții tale cu lumina înțelepciunii lui Dumnezeu, pe Hristos Domnul din tot sufletul L-ai iubit; învrednicește-ne și pe noi, fericită Xenia, ca și întru aceasta să te urmăm pe tine.
Slavă...,
Luminează-ne pe noi, o, Maică Xenia, cu nădejde și dragoste către Domnul, acum, când Îl vezi pe Hristos față către față, și în lumina cea nespusă petreci, Aceluia pentru noi, roagă-te.
Și acum...,
Vindecă rănile inimii mele, Fecioară, și îndreptează mișcările sufletului meu către voirile lui Dumnezeu, Preacurată.
Cântarea a 6-a
Irmos: Marea vieții văzându-o...
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Rugăciunea ca un izvor nesecat acum o revarsă; neputincioșilor vindecare; tărie și putere celor ce suferă le dăruiește, iar pe noi ne învrednicește, cu rugăciunile tale, să ne izbăvim de toate cele rele.
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Rugăciunea cerească, și după sfârșitul tău, în neputințe ne izbăvește, vindecătoare fără de arginți, cu vrednicie ești lăudată pe pământ, roagă-te pentru sufletele noastre.
Slavă...,
Rugăciunea noastră o primește, fericită Maică Xenia, și în cinstita ta biserică, venind cu nădejde, de neputințele sufletești și patimile trupești, vindecare degrab să primim.
Și acum...,
Mireasă a lui Dumnezeu, Marie, Născătoare de Dumnezeu, izbăvește-mă de cumplitele greșeli și de primejdii, și, cu rugăciunile tale, povățuiește-mă către limanul liniștirii și al mântuirii.
Condacul
glasul al 3-lea
Luminat saltă astăzi cetatea lui Petru, că mulțimea celor scârbiți află mângâieri, nădăjduind la rugăciunile tale, fericită Xenia, că tu ești lauda și întărirea acestei cetăți.
Icosul
Cum voi putea eu, păcătosul și cel întinat cu sufletul și trupul, să povestesc viața ta cea asemenea îngerilor și preaslăvitele minuni. Încă și mulțimea înțelepților nu îndrăznește să mărturisească răbdarea ta cea multă și calda ta iubire către Hristos, dar nădăjduind la a ta mijlocire, o, fericită maică, cântăm ție: bucură-te, că pretutindeni unde ești chemată, ești grabnică ajutătoare; bucură-te, că mulțimea scârbiților dobândesc prin tine mângâiere; bucură-te, sfântă fericită maică Xenia, cetății acesteia laudă și întărire.
Cântarea a 7-a
Irmos: Dătător de rouă cuptorul...
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Pe tinerii evreiești îngerul în văpaia focului i-a păzit nearși și pe tine, fericită Xenia, în călătoria vieții tale te-a întărit, cântând: binecuvântat ești Dumnezeule în veci.
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Prunciei evanghelice ai urmat în viața ta, iar calea nopții ai petrecut-o în nevinovăție și-n nerăutate. Pentru aceasta, și pe noi la nevoința faptelor bune ne întărește, cântând: binecuvântat ești, Dumnezeule, în veci.
Slavă...,
Tinerilor din cuptorul haldeilor ai râvnit, fericită Xenia, cântând lui Hristos ce ția dat ție tărie; asemenea și noi, care te cinstim pe tine, maică, cu îndrăznire strigăm: Binecuvântat ești, Dumnezeule, în veci.
Și acum...,
Cel ce S-a întrupat mai presus de fire din pântecele tău, Fecioară, a luminat lumea cu strălucirea cunoașterii de Dumnezeu, Preacurată.
Cântarea a 8-a
Irmos: Din văpaia cuvioșilor...
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Biruitoare patimilor te-ai arătat, Fericită Xenia, iar asprele ispite ale vrăjmașului leai biruit, necontenit cântând: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Biruind patimile păcătoase, tu, fericită maică, ca o stea prealuminoasă te-ai arătat și pe femeile ce au căzut în păcate le conduci, ca în înțelepciune și curățenie să trăiască și cu pocăință să cânte: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.
Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul!
Biruitoare păcatului te-ai arătat, fericită maică, având harul de sus, pentru care și cele cerești ai dobândit, unde acum împreună cu îngerii cânți: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.
Și acum...,
Zămislind întrupat pe Cuvântul, Cel ce era mai înainte neîntrupat, ai stricat blestemul cel de demult al Evei, Fecioară, născând lumii Binecuvântarea.
Catavasie: Să lăudăm, bine să cuvântăm și să ne închinăm Domnului, cântându-I și preaînălțându-L întru toți vecii.
Cântarea a 9-a
Irmos: Pe Dumnezeu a-L vedea...
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Cu adevărat mintea lui Hristos ai avut, fericită Xenia, în smerenie, blândețe, în credință neclintită, în nădejde și dragoste către Dumnezeu, și pe noi ne învrednicește ca, împreună cu tine, pe Hristos pururea să-L slăvim.
Sfântă Cuvioasă Xenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Cu adevărat s-au împlinit cu tine, fericită maică, cele spuse de Hristos, că cel ce va răbda până la sfârșit, acela se va mântui, și acum, împreună cu toți cei mântuiți, pe Hristos pururea Îl slăvești.
Slavă...,
Cu adevărat nimeni din cei ce aleargă la ajutorul tău, fericită maică, nu pleacă deșerți de harul lui Dumnezeu, de care și pe noi ne umple ca să te mărim.
Și acum...,
Glas de mulțumire să aducem Maicii lui Dumnezeu, și să strigăm: Bucură-te, scaunul lui Dumnezeu cel preaînalt; bucură-te, norul Luminii; bucură-te, raiule prin care neam învrednicit din nou de desfătarea Raiului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.