Cine sunt eu?
Chiar aşa, cine sunt eu? Sunt doar un om ca toţi oamenii... un om cu
calităţi şi cu defecte în armonie, un om care s-ar putea mândri cu
câteva fapte măreţe, dar totodată ar trebui să se simtă ruşinat de
anumite fapte care nu-i fac cinste... Un om cu greşeli omeneşti, cu
experienţe de viaţă frumoase dar şi urâte, un om cu frământări
interioare şi cu temeri, un om care a fost foarte fericit dar şi cumplit
de nefericit, un om care s-a prăbuşit şi s-a ridicat de multe ori, un
om care de câteva ori s-a abandonat pe sine, dar care s-a regăsit de
fiecare dată. Un om care a crezut orbeşte în oameni, în fericire şi în
iubire și care a cunoscut gustul amar al eșecurilor și al
dezamăgirilor...
Sunt un om care a avut şi decăderi, care a minţit, care a
trădat, care a vorbit de rău, care a judecat fără să cunoască, dar care,
într-un final, conștient și dezgustat de toate decăderile lui, le-a
regretat și s-a străduit să evolueze spre bine…
Sunt un om care a înțeles că iubirea nu oferă garanții, că ea devine
uneori amărăciune, că fiecare fluture din stomac își ia zborul și că
oricât de mult am iubi și oricât de mult ne-am dărui, oamenii ne pot
abandona ca și cum nu am însemnat nimic pentru ei.
Sunt un om simplu, un om visător, un om cald, căruia nu-i este ruşine să
îşi strige iubirea în gura mare, care își recunoaște greșelile și
înfrângerile cu demnitate și curaj, un om care nu se teme de judecățile
lumii.
Sunt doar un om care a depins sufleteşte de alţii şi care a fost
abandonat... și de care au depins câteva persoane pe care nu a avut
tăria să le abandoneze, fiind incapabil să facă din propriile eșecuri
acte de răzbunare... Sunt un om care a fost curtat de moarte şi care a
refuzat-o ferm, luptând cu puteri nebănuite date de Dumnezeu... Un om
care a pierdut mult, uneori totul, fiind nevoit să o ia de la zero de
câteva ori
Sunt un om dependent de iubire și de frumos, pe care îl bucură ploaia,
soarele, zăpada, râsul copiiilor, îndrăgostiții care se privesc cu
iubire, bătrânii care se țin de mână, cățeii care cerșesc mângâieri...
Un om pe care orice atenţie mică şi neînsemnată îl face fericit, un om
căruia o îmbrăţişare îi poate alunga toate temerile lumești, un om care
se trezeşte noaptea şi mulţumeşte divinităţii pentru tot, un om care
vrea să dăruiască tot ceea ce are mai bun, care suferă odată cu
ceilalţi, care şi-ar dori să aline singurătăţi şi să ofere mângâiere
celor îndureraţi... Un om capabil să muncească neobosit ca să facă o
bucurie cuiva…
Sunt un om care va avea întotdeauna timp pentru oameni, o vorbă bună, o mângâiere, un zâmbet, o lacrimă și o inimă primitoare...Sunt doar un om... iubit, urât, aprobat, dezaprobat, acceptat, respins,
înțeles, neînțeles, admirat, judecat... sunt doar un simplu om care are
nevoie de pace interioară, de echilibru, de locul lui sub soare, de
steaua lui pe Cer, de vise... un om care vrea să iubească şi să fie
iubit.
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩۞۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬
▓▓▓▒▒▒░░░ Like, Comment
░░░▒▒▒▓▓▓
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩۞۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.