Ce sunt blestemele de neam?

 

Un blestem (numit, de asemenea, imprecație, maledicție, afurisenie sau anatemă) este o invocare a unei nenorociri sau a unui ghinion asupra unei alte entități: una sau mai multe persoane, un loc sau un obiect.

Blestemele de neam sunt poveri spirituale sau legături negative care se transmit din generație în generație într-o familie. Ele sunt considerate ca fiind efecte ale unor păcate, fapte rele, crime, incesturi, trădări, duhul nelegiuirii sau chiar vrăjitori și farmece care au rămas prin sânge asupra urmașilor. Pedeapsă spirituală transmisa urmasilor.

Practici oculte, magie neagră, legături cu forțele malefice.

Blestemele de neam sunt legături nevăzute care pot afecta viața, sănătatea, norocul, și pacea sufletească a membrilor familiei pe durata mai multor generații.

Blestemele de neam apar din cauza păcatelor neiertate făcute de strămoși, din conflicte grave, din neîmpliniri, din fapte nedrepte, avorturi, sau din influența diavolului asupra familiei.

În unele cazuri acestea pot fi urmare a unor blesteme rostite de oameni răi sau vrăjitori.

Blestemele de neam se manifestă prin:

Probleme repetate în familie, boala, sărăcie, conflicte.

Lipsa binecuvântărilor în viața, neimpliniri.

Obstacole în căsnicie sau naștere

Stări sufletești grele, ispite persistente, senzația de povară, sau nimic nu se leagă.

Ghinioane, relații eșuate, prunci morți timpuriu.

Blesteme rostite de cineva, preot, mamă, duhovnic, persoana neîndreptățită , vrăjitor. etc

Orice blestem poate fi rupt prin pocăință, spovedanie, împărtășanie, rugăciune, slujbe, și viață trăită în har și curățenie trupească și sufletească. Fără vicii și destrăbălări

Dumnezeu este plin de milă și iertare, el poate curăța orice suflet și familie de aceste poveri.

Bolile inexplicabile sau recurente mai ales cele psihice, autoimune și infertilitate.

Moarte timpurie precum sinucideri, accidente, boli rapide.

Sărăcie persistentă indiferent de eforturile depuse.

Depresie, anxietate, gânduri suicidare fără cauze medicale clare.

Repetarea acelorași tragedii în mai multe generații.

Boli inexplicabile în plan personal, profesional, sau spiritual.

Rugăciuni de curățarea neamului

Paraclisul Maicii Domnului 40 de zile

Acatistul Sfântului Ciprian ( împotriva farmecelor, vrăjilor, blestemelor)

Psaltirea citită în mod constant care ( 1-2 catisme pe zi)

Participarea la cat mai multe masluri deoarece acolo se fac rugăciuni de dezlegare

Participarea la slujbe speciale de dezlegare de către preoți cu har sau duhovnici

Spovedanie din 40 în 40 de zile

Împărtășanie

Participarea la Sfânta Liturghie Duminică

Post - rugăciune - fapte bune, pomenile pentru strămoși, și lucru cu mintea și sinele superior.

Pomenește rudele decedate inclusiv pe cei care nu i-ai cunoscut la Sfânta Liturghie

Fă milostenie cu pâine, coliva, alimente în numele neamului meu cunoscut și necunoscut.

Spune: Doamne, primește această milostenie pentru iertarea păcatelor neamului meu și dezlegarea oricărei legături care mă apasă! Amin

Postul de miercuri și vineri, plus cele 4 posturi mari ( curăță sufletul și ajută la ruperea legăturilor)

Evită pe cât posibil limbajul negativ precum înjurăturile, dracuielile, blestemele, negativitatea de orice fel pentru a nu continua lanțul strămoșilor.

Soluții psihologice terapeutice; lucrează cu un terapeut care te poate ajuta să indentifici tiparele moștenite

Exemplu ; abandon, vinovăție, frica, furie reprimată.

Ajută la curățarea emoțională a trecutului chiar și atunci când nu știi toate detaliile.

Constelațiile familiale metoda terapeutică profundă care scoate la lumină legăturile energetice sau emoționale dintre tine și strămoșii tăi .

Îți poate arăta de ce porți o suferință care nu îți aparține.

Scrisori de neam

Scrie o scrisoare către părinți, bunici, sau chiar strămoși necunoscuți

Vă iubesc, vă mulțumesc, vă dau voie să mergeți în lumina. Aleg să nu mai port ce nu-mi aparține

Recapitulare

Rugăciuni / Acatiste / citit din Biblie noul testament

Spovedanie ( sinceră și fără rușine )

Maslu ( participa de 7 - 9 sau 40 de ori)

Milostenie ( da in numele neamului pentru iertare )

Terapii ( constelații, și terapie transgenerațională)

Curățare personală ( post, viață curată, evitarea lucrurilor negative de orice fel)

Program de curățarea neamului zilnic ( 30 - 40 de minute)

1 Cruce + rugăciune de început

Doamne Iisuse Hristoase fiulu lui Dumnezeu miluiește-mă pe mine păcătosul/păcătoasă și dezlega prin harul tău orice blestem, legătură, păcat sau greutate moștenită din neamul meu cunoscută sau necunoscută, Amin!

2- O catisma din Psaltire + psalmul 50

3 - Acatistul Sf Ciprian + Paraclisul Maicii Domnului pentru dezlegarea de suferințe

La final spune o rugăciune pentru neam:,

Doamne, te rog dezleagă orice blestem, păcat, rana, legătura sau durere din neamul meu. Vindeca-i pe toți cei care au greșit, iartă pe toți cei care au ranit și binecuvântează pe toți cei care vor veni. Curăță sângele și sufletul meu de orice moștenire negativă. Amin!

Rugăciune zilnica pentru curățarea neamului

Doamne Iisuse Hristoase fiul lui Dumnezeu vin înaintea ta cu smerenie și durere în suflet .

Dacă există în neamul meu blesteme, păcate grele, legături întunecate sau rătăciri

Te rog cu lacrimi, dezleagă-le cu puterea crucii tale

Iartă-i Doamne pe părinții, bunicii, și strămoșii mei

Pentru orice nedreptate, jurământ, vrăjitorie, crimă, sau orice alt păcat săvârșit

Vindecă orice rană lăsată moștenire

Curăță sângele meu, sufletul meu, și viața mea de orice urmă a acestor greutăți

Trimite lumină peste toți cei adormiți din neamul meu și dă-le odihnă în pace și iertare

Dezleagă Doamne orice blestem rostit sau primit asupra familiei mele voit sau din neștiință cu ură sau cu durere

Te chem Doamne în viața mea, și în neamul meu

Rupe lanțurile trecutului și dă binecuvântare peste cei vii și cei adormiți

Te rog fă din din mine un vas curat al iubirii tale, ca prin mine să se vindece tot ce a fost rănit în neamul meu! Amin și semnul crucii.Ce sunt blestemele de neam?

Un blestem de neam este o formă de energie negativă puternică, lansată prin cuvânt, intenție sau acțiune (conștient sau inconștient) de către un strămoş sau îndreptată asupra unei familii.

Ele pot lua forma:
* blestemelor rostite (ex: „să nu aibă parte de fericire în dragoste"),
* jurămintelor de sărăcie, castitate, supunere (din viața monahală sau religioasă),
* traumelor nerezolvate (războaie, violuri, crime, abuzuri),
* comportamentelor toxice transmise generațional (abandon, alcoolism, violenţă).

Acestea pot crea câmpuri de repetiție în vieţile urmașilor, care trăiesc suferințe ce nu le aparţin în totalitate.

Cum se răsfrâng în generațiile următoare?

* În plan profesional:
Blocaje inexplicabile în carieră sau în afaceri.
Lipsa succesului indiferent de eforturi.
Teamă de vizibilitate, de a fi „văzut" sau recunoscut.
Tipare de autosabotaj: începi, dar nu finalizezi; eșuezi la limită.

* În plan relațional:
Relaţii disfuncționale repetitive (triunghiuri amoroase, abandon, trădare).
Frică de intimitate sau de angajament.
Dificultăți în a construi o familie.
Atracție faţă de parteneri indisponibili sau abuzivi.

* În plan medical:
Boli recurente pe linie familială fără cauze medicale clare.
Infertilitate sau pierderi de sarcină fără explicaţie.
Depresie, anxietate, tendințe suicidare care „bântuie" generatii.
Afecțiuni ale oaselor (lipsa sprijinului), ficatului (furie reprimată), stomacului (emoții negrăite).

Cum recunoști că porți un blestem de neam?
* Ai o senzație de „povară grea" care nu îţi aparţine.
* Repeţi fără explicație suferințele părinţilor sau bunicilor.
* Te simți prins într-un tipar negativ din care nu poţi ieși.
* Ai vise recurente cu strămoși, morminte, moarte, război.

Lista celor mai puternice blesteme. Cum poţi scăpa atunci când cineva îţi vrea răul

Fie că este rostit în glumă sau în serios, blestemul poate produce efecte atât asupra celui care-l spune, cât şi asupra celui care este vizat de el. Teologii consideră că cei care recurg la astfel de practici fac un mare păcat.

De la banalul „mâncate-ar...” sau „arzăte-ar focul…”, spuse de multe ori în glumă, la blesteme grave în care se invocă nenorociri care ajung până la moarte, blestemele sunt mijloace des întâlnite de a provoca răul cuiva. Teologii bisericii atenţionează că astfel de practici sunt un păcat, chiar dacă le săvârşesc de multe ori chiar şi preoţii.

„Blestemul prinde atunci când există la mijloc nedreptatea. Dacă, de pildă, o oarecare femeie îşi bate joc de alta ce este mâhnită sau îi face vreun rău, iar cea mâhnită o blesteamă, s-a terminat, se pierde neamul ei. Adică atunci când fac rău cuiva, şi acela mă blesteamă, se prind blestemele lui. Îngăduie Dumnezeu şi se prind, precum de pildă îngăduie ca unul să omoare pe altcineva. Când însă nu există nedreptate, atunci blestemul se întoarce la cel rostit”, spune Paisie Aghioritul în volumul „Cu durere şi dragoste pentru omul contemporan”.

Acelaşi părinte subliniază faptul că cel ce primeşte blestemul se chinuie în viaţa aceasta, iar cel care a blestemat se va chinui în viaţa cealaltă deoarece va fi pedepsit de Dumnezeu ca un ucigaş, „dacă nu se va pocăi şi spovedi.”

Dar de blestem, spune Paisie Aghioritul, scăpăm prin pocăinţă şi spovedanie. „Cunosc multe cazuri de oameni care s-au chinuit din pricina blestemelor, deoarece au fost vinovaţi, dar care, atunci când au înţeles că au fost blestemaţi, s-au pocăit, s-au spovedit şi s-au îndreptat… Ca să ajungă să blesteme cineva, înseamnă că are răutate. Blestemul când vine de la omul care are dreptate are mare putere”.

Un sfănt romăn, Ioan Iacob Hozevitul, în „Sşinţi şi mari duhovnici despre exorcizare şi tămăduire”, arată că „blestemul este un cuvânt potrivnic blagosloveniei. Şi după cum blagoslovenia arată o dorinţă spre bine şi spre mântuire, tot aşa blestemul arată o dorinţă spre paguba cuiva şi spre pierzare.

Am putea zice că şi blestemul este o rugăciune, însă nu spre folosul omului, ci spre paguba lui. De aceea legea creştină opreşte întrebuinţarea blestemului. El poate să fie folosit numai de păstorii duhovniceşti, ca o legătură pentru duhurile cele necurate sau ca o pedeapsă pentru cei nepocăiţi, care fac sminteala poporului.”

În Biblie, la Cartea Psalmilor, David spune că „cei ce binecuvântează vor moşteni pământul, iar cei ce blestemă vor pieri!” (Psalmi 36, 22).

Faptul că blestemul este un păcat, iar cei care recurg la astfel de practici este explicat şi de episcopul Timotei Prahoveanul, citat de Ziarul Lumina. „Cei care blestemă - indiferent cine sunt ei, chiar şi slujitori ai Bisericii -, mai ales când este vorba de lucruri obişnuite, consider că fac un păcat foarte grav, care trebuie evitat“.

Acelaşi teolog arată că blestemul mamei sau a preotului sunt cele mai puternice blesteme. „Un părinte care îşi iubeşte cu adevărat copilul îl va ierta permanent, ca şi părintele cel bun din Evanghelie. Cu toate acestea, blestemul de mamă şi de preot, atunci când este justificat, se poate ridica numai prin căinţă şi prin iertare sinceră a persoanei care a greşit atrăgând asupră-şi acest blestem“.  La fel susţinea şi părintele Ilie Cleopa: „Blestemul de mamă este ca blestemul de preot, se prinde…Nu blestemaţi copiii, că se prinde. Nu spuneţi la supărare, într-o încercare, anumite cuvinte grele, pentru că ele se prind“. „În aceste cazuri, trebuie să ne spovedim şi să cerem preoţilor să citească rugăciunile de dezlegare de blestem. Să spunem la spovedanie că am strecurat între cuvintele noastre şi cuvinte de blestem“, conchide episcopul.

În Molitfelnic, carte de rugăciuni ortodoxe, există o „Rugăciune de dezlegare la blestem” în care preotul îl roagă pe Dumnezeu să-l elibereze pe cel blestemat. „Tu, Stăpâne, şi pe robul Tău (N) liberează l cu bunătatea Ta, de legătura ce este pusă asupra lui, şi i dăruieşte lui să se apropie fără de păcat, în toată vremea şi în tot locul, cu îndrăznire către slava Ta, şi cu cuget curat să ceară de la Tine mila cea bogată.”Unul dintre exemplele de blestem cele mai cunoscute este cel al Mănăstirii Frăsinei, locul unde femeilor li se interzice să intre. „Acest sfânt lacaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian. 1867”, scrie pe piatra de legământ a Sfântului Calinic, cel care a interzis accesul femeilor în această mănăstire.

Blestemele. Cât de grave sunt și cum te dezlegi de ele  

Se știe că blestemele pot aduce chiar și moartea în anumite cazuri. Singurele arme împotriva lor sunt rugăciunile puternice și postul. Dacă rostești blesteme în glumă, acestea nu se lipesc, dar cei ce le cuvântă nu sunt lipsiți de pedeapsă.  

 În popor se zice că cele mai puternice și grele blesteme sunt acelea ale părintelui asupra copilului. Dacă părintele își blesteamă copilul, iar ce dintâi nu s-a spovedit, cel mic poate fi atins foarte ușor de boli, necazuri, suferințe, eșecuri.“Blestemele au puteri ce pot duce chiar şi la moarte. Sunt oameni care ajung să se sinucidă, să nu mai suporte lumina sau iubirea celor din jur, să nu mai suporte pe nimeni. Blestemul merge spre cel mai mic din familie, spre cel mai nevinovat. Blestemul este efectul în sine al răului”, spune părintele Roman Pintea din Oradea.Copiii pot rămâne necăsătoriți sau plini de supărări în căsnicie din cauza blestemelor spuse de părinți. Dacă nu sunt dezlegate de către un preot, înjurăturile și blestemele asupra copiilor pot avea un efect negativ puternic în viața acestora. Dincolo de mormânt nu mai poate face nimeni acea dezlegare, mai spune preotul.“Să nu judecaţi niciodată sau să înjuraţi. Nu se ştie niciodată în ce ceas grăiţi cuvântul sau expresia asupra celui drag. Răul îl loveşte tot pe cel mai tânăr. Prin blestem se rupe toată unitatea, toată dragostea. Ne trezim că nu avem spor, pentru că nu ne gândim la Dumnezeu”, spune părintele Roman Pintea din Oradea.

Remediul cel mai eficient este spovedania, atât pentru părinți, cât și pentru copii.

“Blestemele vin de la generaţiile din urmă. Sunt multe persoane care se ocupă cu facerea de rău şi până nu-şi lasă urmaşul cu coadă nu pot înghiţi paharul morţii. Acest neam de diavol poate fi izgonit numai cu post sau rugăciune. Acestea sunt singurele arme împotriva diavolului. Biserica este purtătoarea darurilor lui Dumnezeu”, afirmă părintele Pintea.Mulţi folosesc cuvintele: „arde-l-ar focul” sau „mânca-l-ar moartea” ca şi cum ar zice: „bună ziua”. Obişnuinţa îi face să nu se mai sfiască de greutatea blestemului. „Şi nu a voit blagoslovenia şi se va depărta de la dânsul! Şi s-a îmbrăcat cu blestemul ca şi cu o haină şi a intrat ca apa în maţele lui şi ca untul de lemn în oasele lui. Blestema-vor ei şi tu vei binecuvânta!”, spune Sf. Prooroc David în Psaltire.

Şi Sf. Apostol Pavel porunceşte creştinilor: „Binecuvântaţi şi nu blestemaţi! Cei ce binecuvântează vor moşteni pământul, iar cei ce blesteamă, vor pieri!” (Ps.36, vers 22).

“Dumnezeu când a creat lumea a făcut şi îngerii. Toţi erau buni, însă unii s-au împotrivit voii Lui şi au venit pe pământ. Omul se naşte cu doi îngeri. Unul bun şi unul rău. Îngerii lui Dumnezeu îii spune să fie bun, blând, smerit, în timp ce îngerul rău îl sustrage de la rugăciune. Toate relele care vin sunt săvârşite de oameni potrivnici”, mai spune părintele Pintea.

Părinte, când prinde blestemul?

– Blestemul prinde atunci când există la mijloc nedreptatea. Dacă, de pildă, o oarecare femeie îşi bate joc de alta ce este mâhnită sau îi face vreun rău, iar cea mâhnită o blesteamă, s-a terminat, se pierde neamul ei. Adică atunci când fac rău cuiva, iar acela mă blesteamă, se prind blestemele lui. Îngăduie Dumnezeu şi se prind, precum, de pildă, îngăduie ca unul să omoare pe altcineva. Când însă nu există nedreptate, atunci blestemul se întoarce la cel ce l-a rostit.Sursa: Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovniceşti, Vol. I Cu durere și dragoste pentru omul contemporan, Editura Evanghelismos, București, 2012, p. 101.

Blestemele - Anularea energiei lor distructive

Este imposibil ca, pe parcursul vieţii voastre sä nu fi auzit pe cineva blestemând. Cuvântul blestem îmi dă fiori reci pe şira spinării. Probabil că şi vouă. În popor există o întreagă filosofie a blestemului. Cel mai temut este blestemul de mamă. Practic, blestemul reprezintă întoarcerea unei supăräri celui care a pricinuit-o, urmărind chiar generaţiile descendente. Când blestemul este "întemeiat", adică adresantul se face vinovat în faţa celui care-l rosteşte, există posibilitatea destul de mare ca blestemul să se împlinească. Suferinţa, furia, nedreptatea se asociază în acest fel într-un cocktail letal din punct de vedere energetic. Marii spirituali ai lumii propun drept antidot la blestem rugăciunea de iertare şi binecuvântarea. Există cazuri -din păcate- în care soacra blesteamă nora, soţia blesteamă soţul, mama îşi blesteamă copiii. Aceste situaţii sunt extrem de grave din punct de vedere energetic, vieţile celor blestemaţi se complică adesea, iar suferinţa îi însoţeşte uneori ani la rând, fără a fi conştientizată cauza inexplicabilelor "ghinioane" în dragoste, în afaceri sau chestiuni legate de sănătate.

Ce este de făcut?!

Primul pas este să faci pace cu cel care te-a blestemat. Nu trebuie să faci lucrul acesta în mod fizic, mai ales că uneori este destul de dificil să mai ajungi la cel care te-a blestemat. A face pace înseamnă ca, atunci când te gândeşti la cel în cauză, mintea şi inima ta să uite de revoltă şi orice fel de agresiune. Să fii împăcat cu sufletul tău, este tot ce contează. În ceea ce priveşte blestemele "din neam" acestea se uşurează prin slujbe şi pomeni dăruite celui care le-a urzit. Duminica, după slujbă, o lumânare aprinsă - adică un gând bun, purificat, îndreptat în direcţia celui care ne-a blestemat- face minuni. Chiar dacä omul nu mai este în viaţă, gåndul bun ajunge unde trebuie.

Eliberarea de energia unui blestem nu se poate face färă să ne cerem iertare. Poate părea nedrept să ceri iertare cuiva care te-a blestemat dar, fără să ne iertăm unii pe alţii, nu se poate! Recunosc, nu sunt de acord cu preoţii care susţin faptul că, dincolo de mormânt, blestemele nu se mai pot dezlega. Câtă vreme iubirea trece dincolo de moarte şi iertarea trece dincolo de moarte!

Iată un fragment găsit pe sfaturi ortodoxe, fragment pe care îl aprob doar partial.

"Există un obicei foarte rău la unii părinți de a-și blestema copiii atunci când îi supără. Tot timpul le-am recomandat părinților ca atunci când copiii nu sunt cuminți, să-i bată, însă niciodatâ să nu-i blesteme. Deoarece blestemul, înjurătura, când sunt făcute de părinte asupra copilului pe care l-a născut, au urmări negative asupra lui. Copilul care a fost blestemat de tatăl sau mama lui și părinții respectivi nu s-au spovedit de acest păcat, deci nu au primit dezlegare de el, foarte ușor este atins de blestem. Din această cauză pot veni boli, necazuri, suferințe, eșecuri în viață peste copiii respectivi. Blestemele sunt foarte rele în casă, atât când sunt rostite de părinți asupra copiilor, cât și invers, de copii asupra părinților. Mulți copii nu se căsătoresc sau celor care se căsătoresc nu le merge bine în căsnicie din cauza blestemelor părinților. Remediul cel mai eficient împotriva acestor blesteme transmisibile este Taina Sfintei Spovedanii facută atât de părinți, cât și de copii; după aceea, un rol foarte important îl are citirea rugăciunii celei mari de dezlegare asupra întregii familii. Adică să meargă împreună, părintii cu copiii, la preot pentru a le citi acea rugăciune de dezlegare. Foarte grav este când părinții mor fară să le fi citit în viață rugăciunea respectivă. Acele înjurături și blesteme asupra copiilor lor, dacă nu sunt dezlegate de către preot, când sunt în viață părintii, pot produce foarte mari necazuri asupra copiilor. Dincolo de mormânt nu mai poate face nimeni acea dezlegare. Să ne ferim a rosti orice cuvânt rău asupra copiilor noștri pentru a nu se repercuta asupra lor si a nu le produce mari necazuri în viață. De asemenea, copiii niciodată să nu-și blesteme sau să-și înjure părinții care i-au născut. Nu mai vorbesc de acei copii care ajung chiar să-și lovească părinții, pe cei care i-au născut. Spun Sfinții Părinți că acelui copil care și-a lovit părintele, mâna respectivă nu-i mai putrezește. Este ceva înfricoșător! Pentru orice cuvânt ieșit din gura noastră vom da răspuns în ziua Judecății, înaintea lui Dumnezeu."

Spovedania este o altă metodă de a înlătura efectele unui blestem. Mai ales că ne ajută să nu transmitem mai departe energia distructivă.

Să recapitulăm:

-pace;

-iertare;

-spovedanie.

Nu este înţelept să ignori blestemele, dar nici să cultivi obsesia că eşti blestemat şi de acolo ţi se trag toate nefericirile vieţii tale.

Bineînţeles că din terapia blestemului nu poate să lipsească rugăciunea.

Ce este blestemul si ce efecte are !

M-a întrebat cineva: ,,Ceea ce cântăm în Postul Mare, adică: ,,Adaugă lor rele, Doamne, celor măriți ai pământului” (Is.26, 15), de ce o spune, căci este blestem?” ,,Când năvălesc barbarii, i-am spus – și merg și distrug un popor fără vreo pricină, iar poporul se roagă ca să-i ajungă cele rele, adică să li se strice căruțele, iar caii lor să pățească ceva, ca să fie împiedicați, e bine sau rău asta? Aceasta se înțelege: să le vină piedici. Nu înseamnă că sunt blestemați”.
-Părinte, când prinde blestemul?
-Blestemul prinde atunci când există la mijloc nedreptatea.
Dacă, de pildă, o oarecare femeie își bate joc de alta ce este mâhnită sau îi face vreun rău, iar cea mâhnită o blesteamă, s-a terminat, se pierde neamul ei. Adică atunci când fac rău cuiva, și acela mă blesteamă, se prind blestemele lui. Îngăduie Dumnezeu și se prind, precum de pildă îngăduie ca unul să omoare pe altcineva. Când însă nu există nedreptate, atunci blestemul se întoarce la cel rostit.
-Și cum se slobozește cineva de blestem?
-Prin pocăință și spovedanie. Cunosc multe cazuri de oameni care s-au chinuit din pricina blestemelor, deoarece au fost vinovați, dar care, atunci când au înțeles că au fost blestemați, s-au pocăit, s-au spovedit și s-au îndreptat. Dacă cel care a fost vinovat spune: ,,Dumnezeule, am făcut asta și asta, iartă-mă”, și se spovedește cu durere și sinceritate, atunci Dumnezeu îl va ierta. El este Dumnezeu.
-Este pedepsit numai acela care primește blestemul sau și acela ce îl spune?
-Cel ce primește blestemul se chinuiește în viața aceasta.
Iar cel ce a blestemat se chinuiește și în viața aceasta și se va chinui și în cealaltă, pentru că va fi pedepsit de Dumnezeu ca un ucigaș, dacă nu se va pocăi și spovedi.
Pentru că, să zicem, poate cineva să te necăjească, însă tu, cu blestemul ce i-l dai, este ca și cum ai lua pistolul și l-ai omorî. Cu ce drept faci asta? Orice ți-ar fi făcut celălalt, nu ai dreptul să-l omori.
Ca să ajungă să blesteme cineva, înseamnă că are răutate.
Cineva blesteamă atunci când o spune cu patimă, cu înverșunare.
Blestemul când vine de la omul care are dreptate are mare putere; mai ales blestemul văduvei. Îmi aduc aminte de o bătrână care avea un căluț și îl lega la marginea pădurii să pască. Fiindcă era puțin zburdalnic, l-a legat cu o funie mai tare. Odată au mers trei femei în pădure să taie lemne. Una era bogată, una văduvă, iar celaltă orfană și foarte săracă. Au văzut calul ce era legat cu funia și păștea și au zis: ,,Nu luăm funia să legăm lemnele?” Au tăiat-o în trei, și fiecare din ele au luat câte o bucată să își lege sarcina ei. Firește, calul a fugit. Când a venit bătrâna și n-a aflat calul, s-a mâhnit mult. A început să-l caute peste tot; s-a ostenit mult până să-l găsească. În cele din urmă, după ce l-a aflat, a spus supărată: ,,Pe ceea ce a făcut asta s-o ducă cu aceeași funie”.
Într-o zi, fratele femeii bogate făcea glume cu o pușcă, crezând că e goală – era din cele ce le lăsaseră italienii – și a împușcat-o pe soră-sa în gât. Trebuia să o ducă la spital și trebuia funie ca să o lege pe o scară de lemn. În ceasul acela s-a găsit o bucată de funie, aceea furată, dar n-a ajuns. Au adus și cele două vecine ale ei cele două bucăți furate și au legat-o de scară și au dus-o la spital Așa s-a înfăptuit blestemul bătrânei: ,,Să o ducă cu aceeași funie”. În cele din urmă a murit, sărmana; Dumnezeu s-o odihnească.
Vedeți, a prins blestemul la cea bogată, care nu avea nevoie materială. Celelalte își aveau sărăcia lor, avuseseră oarecare îndreptățire.

Sursa: Cu durere și dragoste pentru omul contemporan- Cuv.Paisie Aghioritul (Editura Schitul Lacu)