Somatizare. Ce este si ce ne spune despre noi

 

Somatizare este un fenomen ce poate aparea in viata fiecaruia dintre noi. Relatia dintre minte si corp este automata si involuntara. Toate emotiile pe care le simtim au si un corespondent fizic. Spre exemplu, dupa o zi obositoare psihic, pot sa apara durerea de spate, de cap sau starea de epuizare. Cand avem senzatii de anxietate, ca inaintea unei expuneri in fata unui public, putem simti greata sau ameteala. Atunci cand suntem suparati sau nervosi, poate sa apara tensiunea musculara. 

Somatizare: cum ne dam seama de ea?

Somatizarea poate fi un diagnostic in sine, dar cel mai frecvent este un simptom. Un pacient poate sa observe o serie de schimbari fiziologice, sa le considere semn de boala si sa consulte medicul. Somatizarea devine o problema clinica in momentul in care provoaca anxietate si este strans legata de ipohondrie. Medicii definesc ipohondria ca pe o stare de neliniste continua si preocupare obsesiva asupra propriei sanatati.

Sindromul tulburarilor somatice se concentreaza pe simptome fizice. Acestea pot fi durerea sau oboseala, care provoaca un stres emotional major. Simptomele care apar nu au nicio cauza medicala asociata si provoaca un comportament anxios legat de starea de sanatate. 

Somatizare: cauze si factori de risc

Somatizarea apare atunci cand pacientul simte durere inexplicabila, oboseala, dificultati de respiratie, palpitatii, tuse, ameteala, senzatie de lesin, voma, dureri de stomac sau diaree. Intr-un astfel de scenariu, pacientii incep sa se ingrijoreze. Incep sa creada ca pot avea o boala misterioasa si considera ca au simptome severe, tocmai pentru ca nu stiu sa le descifreze. 

Somatizarea se dezvolta, in cele mai multe dintre cazuri, inconstient, ca un mecanism de alerta, in incercarea pacientului de a se proteja si preveni afectiuni mai grave. Unele “dureri” psihologice sau emotionale sunt foarte greu de suportat la nivel constient, prin urmare se transforma in durere a trupului sau oboseala. 

Cum se instaleaza somatizarea?

Patofiziologia exacta pentru somatizare nu este pe deplin inteleasa, dar in literatura de specialitate sunt descrise 4 mecanisme ale somatizarii. Aceste mecanisme sunt folosite de medici pentru a intelege mai bine pacientii si pentru a-i directiona catre cel mai potrivit tratament.

1. Amplificarea senzatiilor fiziologice. Simptomele pacientului se accentueaza odata cu grija sa pentru boala pe care simte ca o are, si ajunge sa exacerbeze urmarile afectiunii. 
2. “Pacientul” familiei. De multe ori cand familiile trec printr-o perioada dificila, atentia se indreapta catre un membru al familiei care prezinta semne de slabiciune; familia isi gaseste unitatea in vindecarea membrului familiei. 
3. Nevoia de a fi bolnav. Pentru pacientii cu sindrom somatic, expresia fizica a simptomelor devine o modalitate de a se elibera de stresul problemelor zilnice; pacientul prefera sa se lamenteze despre starea de sanatate decat sa infrunte stresul emotional.
4. Disociere. Unii pacienti simt durere in lipsa unui stimul care sa le provoace acea durere – luam ca exemplu pacientii care inca simt furnicaturi in piciorul-fantoma dupa amputare; creierul transmite senzatia pe care pacientul ar simti-o. Aceasta disociere o regasim si in somatizare.

Ce facem cand somatizam? 

Simptomele somatizarii pot fi intense sau moderate, iar in unele cazuri se amelioreaza si dispar de la sine. In caz contrar, simptomele somatice pot fi asociate cu o sanatate precara, cu dificultati in relatii sau la locul de munca, sau pot scoate la iveala dereglari psihologice precum anxietate, depresie, tulburari obsesivo-compulsive sau tulburari de personalitate. 

Somatizarea reprezinta experienta simptomelor fiziologice in relatie cu stresul emotional. Acest fenomen des intalnit este frustrant pentru pacientii care vor investi mai mult decat este nevoie in investigatii medicale, fara ca medicii sa gaseasca un diagnostic concret. Mecanismele patofiziologice ale somatizarii pot simplifica relatia pacient – medic si ajuta in dezvoltarea unui tratament personalizat.