Acatistul Icoanei Maicii Domnului „Izbăvitoarea”

 De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.

Slavă...

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Apoi:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;

Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.

Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;

Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Apoi:

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).

(Troparul)

Doamne, miluiește (de trei ori).

Apoi:

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)

Condacul 1

Apărătoare Doamnă, apără-ne de vrăjmașii noștri, care se îndârjesc cu tărie să ne îndepărteze de Domnul nostru Iisus Hristos, și învață-ne să-Ți cântăm cu bucurie: Bucură-Te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiți, din chinuri, din nevoi și din moarte ne mântuiești.

Icosul 1

Mulțimi de îngeri vin, la porunca ta, Maică a noastră, să ne izbăvească pe noi din nevoi. Tu, însă, primește de la noi această rugăciune:
Bucură-te, Cea care pe îngeri îi trimiți spre mântuirea noastră;
Bucură-te, Împărăteasa cetelor de sus, al căror ajutor ceresc îl dăruiești nouă;
Bucură-te, Cea care poruncești îngerilor să ne păzească pe noi;
Bucură-te, Cea care cu oștire îngerească îi biruiești pe vrăjmașii noștri;
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiți, din chinuri, din nevoi și din moarte ne mântuiești.

Condacul al 2-lea:

Văzînd cei izbăviți din necazuri marele tău ajutor, ce l-au primit când s-au rugat ție cu toată inima și pe noi ne învață să cântăm fiului tău, neîncetat: Aliluia.

Icosul al 2-lea:

Mulțime multă de credincioși au înțeles, Izbăvitoare Doamnă, că Fiul tău te-a dăruit lumii și celor din nevoi grabnică ajutătoare, de aceea îți cântăm ție acestea:
Bucură-te, Maica celor din nevoi;
Bucură-te, mângâierea celor ce pătimesc;
Bucură-te, vindecarea celor bolnavi;
Bucură-te, nădejdea celor deznădăjduiți;
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiți, din chinuri, din nevoi și din moarte ne mântuiești.

Condacul al 3-lea:

Puterea Celui Preaînalt te-a dăruit pe tine spre mântuirea lumii și nouă, celor ce pierim în necazuri, ajutor. Și cine nu a fost izbăvit  prin tine și cine nu cântă Fiului tău: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Având iubire nemărginită către neamul omenesc, ce suspinuri nu ai ascultat și ce lacrimi nu ai șters ale celor care te cheamă pe tine, cântând:
Bucură-te, celor din necazuri grabnică ascultătoare;
Bucură-te, celor întristați și necăjiți mângâietoare;
Bucură-te, celor ce pier grabnică mântuire;
Bucură-te, celor legați slobozire;
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiți, din chinuri, din nevoi și din moarte ne mântuiești.

Condacul al 4-lea: 

Din viforul necazurilor care vine asupra noastră, ne mântuiește, Izbăvitoarea noastră, pe noi cei ce pierim; poto­lește furtuna și alungă neca­zu­rile ca să cântăm: Aliluia.

Icosul al 4-lea: 

A auzit neamul omenesc de iubirea ta minunată față de creștini și de grabnica ta izbăvire a celor ce sunt în primejdii și care se învață a-ți cânta: 
Bucură-te, izbăvitoarea din nevoi a neamului omenesc; 
Bucură-te, Ceea ce potolești furtunile acestei vieți; 
Bucură-te, Ceea ce ne dăruiești bucurie în necazurile noastre; 
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiți, din chinuri, din nevoi și din moarte ne mântuiești. 

Condacul al 5-lea: 

Asemănându-te stelei celei călăuzitoare, izgonește bezna și întunericul din inimile noastre păcătoase, ca văzând pe Domnul în lumina iubirii tale să-I cântăm Lui: Aliluia.

Icosul al 5-lea:

Au văzut oamenii că le ești grabnică ajutoare în multe feluri de necazuri și cu bucurie îți cântă acestea:
Bucură-te, Ajutorul nostru în necazuri;
Bucură-te, că ne scoți din scârbe;
Bucură-te, izgonitoarea întristărilor noastre;
Bucură-te, mângâierea sufletelor noastre;
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiți, din chinuri, din nevoi și din moarte ne mântuiești.

Condacul al 6-lea:

Propovăduiesc ajutorul tău și iubirea ta, Maică, cei vindecați, cei mângâiați, cei bucurați și cei mântuiți din necazuri, și cântă Fiului tău Atotputernic: Aliluia.

Icosul al 6-lea:

Ne-a răsărit, nouă, lumina mântuirii, în întunericul păcatelor ce ne înconjoară, Maică, și ne-a învățat să-Ți cântăm:
Bucură-te, Ceea ce izgonești întunericul păcatelor;
Bucură-te, Ceea ce alungi norul mâhnirii;
Bucură-te, Ceea ce luminezi întunericul sufletului;
Bucură-te, ceea ce trezești sufletele noastre cu lumina bucuriei.
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiți, din chinuri, din nevoi și din moarte ne mântuiești.

Condacul al 7-lea:

Noi, cei căzuți în grea deznădejde, din pricina necazurilor ce ne apasă, cugetat-am la tine, Izbăvitoare, și am căpătat întărire și mângâiere, cântând Fiului tău: Aliluia.

Icosul al 7-lea:

Minunată și neașteptată ni s-a arătat nouă mila ta cea mare, pe care am primit-o din mâna ta puternică, de aceea pretutindeni îți cântăm:
Bucură-te, Împărăteasă preaputernică;
Bucură-te, cea care ne primești sub ocrotirea ta;
Bucură-te, cea care ne dăruiești apărarea ta;
Bucură-te, cea care biruiești pe vrăjmașii noștri;
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiți, din chinuri, din nevoi și din moarte ne mântuiești.

Condacul al 8-lea:

Minune neînțeleasă văd cei sortiți morții și cei ce se află în felurite nevoi, că fără de veste mântuire și izbăvire de la tine, Atotiubitoare, primesc, și cântă lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 8-lea:

Toți cei ce vă găsiți în întunericul necazurilor, toți cei învolburați de furtuna suferințelor, alergați la limanul cel blând și la ajutorul acoperământului Fecioarei Izbăvitoare și-i cântați:
Bucură-te, izvorul bucuriei;
Bucură-te, alungarea tristeților;
Bucură-te, micșorarea necazurilor;
Bucură-te, dătătoarea tihnei.
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiți, din chinuri, din nevoi și din moarte ne mântuiești.

Condacul al 9-lea:

Toată firea omenească te laudă pe tine Maică și cântă Ție, Celei ce ne aduci nenumărate bunătăți în locul întristării, și slăvesc pe Fiul tău, strigând: Aliluia.

Icosul al 9-lea:

Cei înțelepți și iscusiți la minte, văzând grabnica și minunata izbăvire a celor din nevoi, s-au mirat și ți-au cântat ție așa:
Bucură-te, ceea ce uimești lumea cu minunile tale;
Bucură-te, ceea ce ne întărești cu minunile tale;
Bucură-te, ceea ce strici nedumnezeirea cu minunile tale;
Bucură-te, ceea ce rușinezi pe vrăjmași cu puterea dumnezeirii.
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiți, din chinuri, din nevoi și din moarte ne mântuiești.

Condacul al 10-lea:

Mântuiește și miluiește tot sufletul omenesc, cel necăjit și întristat, tu, cea care cu toată dragostea îi porți de grijă, măcar că nu s-a învățat să cânte Fiului tău: Aliluia.

Icosul al 10-lea:

Zid tare de apărare creștinilor ești și oricărui suflet îngrădire s-a arătat icoana ta, Izbăvitoare, și cu minuni s-a preamărit în lume, iar noi îți cântăm:
Bucură-te, Povățuitoarea noastră, care prin sorți ți-ai ales Sfântul Munte Athos;
Bucură-te, Izbăvirea noastră, care cu binecuvântarea ta ai binecuvântat Noul Athos;
Bucură-te, bucuria noastră, ceea ce ne-ai dăruit icoana ta semn al unității plaiurilor noastre;
Bucură-te, veșnica noastră bucurie, care prin minunata ta purtare de grijă ne ocrotești cu icoana ta;
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiți, din chinuri, din nevoi și din moarte ne mântuiești.

Condacul al 11-lea:

Cântare neîncetată îți aduc ție cei care prin tine iarăși au dobândit izbăvire și bucurie, și dumnezeiescului tău Fiu îi cântă: Aliluia.

Icosul al 11-lea:

Făclie luminoasă, strălucind în negura păcatelor, s-a arătat nouă icoana ta, Izbăvitoare, și ne-a învățat să cântăm:
Bucură-te, cea care ne izbăvești de foamete;
Bucură-te, cea care izgonești firea cea aducătoare de pagube în lumea plantelor;
Bucură-te, cea care izbăvești de la pieire câmpurile, pădurile și toată verdeața;
Bucură-te, mângâierea țăranilor întristați și binecuvântarea muncii lor;
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiți, din chinuri, din nevoi și din moarte ne mântuiești.

Condacul al 12-lea:

Har izvorând de la icoana ta, Izbăvitoare, râu îmbelșugat de vindecări ne-ai dăruit și inimile noastre le-ai întărit cu veselie și prin aceasta pe toți i-ai învățat să-ți cânte ție, Maică, și Fiului tău și Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 12-lea:

Vestim mulțimea vindecărilor tale; vestim mai presus de toate învierea copilului Anastasie și cu glas de bucurie cântăm:
Bucură-te, celor morți înviere;
Bucură-te, celor omorâți cu inima însuflețire;
Bucură-te, ceea ce ne scoți din veșnicul foc și din moarte;
Bucură-te, apărare și nădejde după moartea noastră;
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiți, din chinuri, din nevoi și din moarte ne mântuiești.

Condacul al 13-lea:

O, Preacântată și Preaiubită Maică, milostivește-te și acum și ne miluiește, izbăvește-ne pe noi cei ce suntem în dureri și suferințe și ne învață pe noi să cântăm din toată inima lui Dumnezeu, celui Atoateiertător: Aliluia. (Acest condac se citește de de trei ori.)

Apoi se citesc iarăși Icosul 1 și Condacul 1:

Icosul 1

Mulțimi de îngeri vin, la porunca ta, Maică a noastră, să ne izbăvească pe noi din nevoi. Tu, însă, primește de la noi această rugăciune:
Bucură-te, Cea care pe îngeri îi trimiți spre mântuirea noastră;
Bucură-te, Împărăteasa cetelor de sus, al căror ajutor ceresc îl dăruiești nouă;
Bucură-te, Cea care poruncești îngerilor să ne păzească pe noi;
Bucură-te, Cea care cu oștire îngerească îi biruiești pe vrăjmașii noștri;
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiți, din chinuri, din nevoi și din moarte ne mântuiești.

Condacul 1

Apărătoare Doamnă, apără-ne de vrăjmașii noștri, care se îndârjesc cu tărie să ne îndepărteze de Domnul nostru Iisus Hristos, și învață-ne să-Ți cântăm cu bucurie: Bucură-Te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiți, din chinuri, din nevoi și din moarte ne mântuiești.

Rugăciune

O, Maică a lui Dumnezeu, ajutorul și apărarea noastră, te rugăm, fii Izbăvitoarea noastră, căci la tine am nădăjduit întotdeauna și cu toată inima te chemăm: milostivește-te și ne ajută, fie-ți milă de noi și ne izbăvește, apleacă urechea ta și primește rugăciunile noastre cele cu durere și cu lacrimi, și precum vei vrea liniștește-ne și ne bucură pe noi, cei ce iubim pe Fiul tău cel fără de început și Dumnezeul nostru. Amin.