Cu dragoste și timp, chiar și marea învață să devină un pasaj.

 Lumea

Lumea nu se schimbă mai întâi afară, ci în modul în care o vedem noi.
Același lucru poate fi ușor pentru unul și greu pentru altul, fiecare inimă măsoară viața după regula a ceea ce a trăit, a ceea ce se teme, a ceea ce speră.

O picătură pentru tine poate fi apă. Pentru o furnică, este un cer care cade.
Greutatea nu stă doar în mărimea lucrului, ci și în mărimea persoanei care îl poartă, în pământul pe care calci, în respirația pe care o ai în acea zi.
Așa că atunci când cineva spune "nu a fost nimic", uneori înseamnă totul.
Când cineva spune "Pot să fac față", uneori cere o plimbare fără să știe cum să ceară asta.

Sunt oameni care trăiesc furtuni în tăcere, zâmbind pentru educație, care trec din necesitate.
Oamenii care par puternici la exterior, dar pe dinăuntru, încearcă să pună cap la cap piesele
Punctul de vedere nu este o scuză, ci contextul.
Unde durerea găsește o voce, bucuria își găsește locul.

Când afli asta, încetezi rapid să judeci.
Începi să asculți mai încet.
Oferi prezență, nu predică. Înțelegi că există mici bătălii pe care nimeni nu le vede, dar care necesită curaj în același mod.

Ceea ce pare prea mare astăzi nu trebuie să devină o expresie.
Poți să-ți schimbi unghiul, să respiri, să faci un pas înapoi, să ceri ajutor, să ai grijă de tine.
Dumnezeu nu te împovărează cu asprime, te călăuzește spre înțelepciune, cel care știe să-ți îmbrățișeze propria fragilitate fără să-și piardă credința.

La urma urmei, viața cere un singur lucru simplu: să privești cu mai multă compasiune. Pentru celălalt, și pentru tine.
Pentru că, în funcție de locul unde este sufletul, chiar și o picătură poate deveni o mare.
Cu dragoste și timp, chiar și marea învață să devină un pasaj.