Acatistul Sfântului Ierarh Meletie, Arhiepiscopul Antiohiei celei Mari se poate citi de cei bolnavi sau pentru cei care au bolnavi care au deficiențe de auz, deoarece Sfântului Meletie a apărat dreapta credință la sinodul al-II-lea, unde a fost nevoit sa vorbească prin semne despre Sfânta Treime, motiv pentru care este cunoscut ca ocrotitorul persoanelor cu deficiente de auz.
În această lună, ziua a douăsprezecea, pomenirea celui între sfinţi părintele nostru Meletie, arhiepiscopul Antiohiei celei mari.
Pentru
bunătatea cea desăvârşită şi dragostea curată ce avea către Hristos,
sfântul Meletie, era foarte iubit de mulţi. Astfel chiar de la
începutul activităţii sale, când intră în cetate, în ziua hirotoniei
sale, mânaţi fiind oamenii de dragostea ce aveau către dânsul, îl
chemau pe la casele lor, socotind că acestea se vor sfinţi chiar şi
numai prin intrarea lui. Dar nici nu împlinise treizeci de zile în
cetate, că a şi fost izgonit de către vrăjmaşii adevărului, care cu
îngăduinţa lui Dumnezeu au înduplecat pe împărat la aceasta. Iar după
această izgonire, întorcându-se, a stat mai bine de doi ani la
Constantinopol. Şi iarăşi în urma unor scrisori împărăteşti a fost
poftit să meargă tocmai în Tracia. Acolo s-au adunat şi alţi episcopi
din multe părţi ale lumii, chemaţi fiind şi ei cu scrisori împărăteşti,
că începeau Bisericile lui Dumnezeu să dobândească pacea şi liniştea,
mântuindu-se de iarna cea îndelungată a prigoanei. Atunci deci,
arătându-se acolo marele Meletie, care era cinstit în chip deosebit de
toţi, şi-a dat sufletul său în mâinile lui Dumnezeu, adormind în pace,
în pământ străin. Pe acest fericit şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur
şi Grigorie al Nissei, l-au cinstit cu cuvinte de laudă.
Tot în această zi, pomenirea preacuvioasei Maria, care şi-a schimbat numele în Marin.
Această cuvioasă schimbând hainele femeieşti, s-a îmbrăcat bărbăteşte şi în loc de Maria s-a numit pe sine Marin. Şi intrând în mănăstire împreună cu tatăl ei cel după trup, care se numea Eugeniu, s-a tuns monah, şi slujea împreună cu monahii cei mai tineri, fără să se cunoască nicidecum că este femeie. Odată, găzduind la o casă de oameni, împreună cu alţi fraţi a fost pârâtă că a stricat fecioria fiicei găzduitorului. Ea a primit cu mulţumire clevetirea aceea şi ocara şi a mărturisit că făcuse păcatul, pe care de fapt nu-l făcuse. Pentru aceea a fost izgonită din mănăstire şi timp de trei ani s-a necăjit, fericita, hrănind pruncul acela pe care nu-l născuse ea. Când, mai târziu, a fost primită din nou în mănăstire, avea cu sine şi pruncul acela din desfrânare, care era de parte bărbătească. Dar adevărul nu a întârziat să se arate. Căci murind, s-a cunoscut că era femeie. Iar fiica găzduitorului aceluia, care clevetise pe cuvioasa, a fost chinuită de un demon rău, şi silită în cele din urmă să mărturisească, cum că a fost stricată de un ostaş şi de aceea igumenul şi monahii care mai înainte numeau pe cuvioasa Maria ticăloasă, atunci au numit-o fericită şi de multă cinstire au învrednicit-o.
Tot în această zi, pomenirea precuviosului părintelui nostru Antonie, arhiepiscopul Constantinopolului.
Acest sfânt, trăgându-se după tată din Asia, iar după mamă din Europa, a avut ca a treia patrie cetatea Constantinopol, care l-a îmbrăţişat, l-a hrănit, l-a văzut dezbrăcându-se de scutecele maicii sale şi crescând în vârstă, l-a învăţat Sfintele Scripturi, iar în urmă l-a câştigat şi păstor al ei. Când a îmbrăţişat viaţa monahală şi a dat dovadă de multă bărbăţie în aducerea la îndeplinire a acestei filozofii practice, împotriva voinţei lui a fost hirotonit preot şi făcut igumen al mănăstirii. De atunci înainte el a urmărit cu şi mai multă râvnă privegherea, postul şi stăruinţa în rugăciune, încât a făcut şi pe tatăl său să îmbrace haina monahală. Şi astfel luând prilej, săvârşea milostenia cu amândouă mâinile, după cum zice proverbul. Odată, pe când sfântul trecea printr-un loc strâmt şi împărţea milostenie, i s-a arătat cineva care ţinea în mâini o mare legătură plină cu galbeni şi care i-a zis: ia aceasta şi să o cheltuieşti cu săracii. Şi mâna aceluia se vedea ţinând galbenii, iar la faţă era cu neputinţă de văzut cel ce îi întindea legătura cu bani. Cu acest fel de bunătăţi era îmbogăţit acest minunat părinte. Pentru aceasta venind vremea când se căuta arhiereu pentru cetatea cea împărătească, prin hotărârea sfântului sinod şi a împăratului, sfântul Antonie a fost hirotonit patriarh al Constantinopolului. După aceea, ca şi cum ar fi fost întraripat de puterea Duhului Sfânt, cu toate că trupul îi era bătrân, vizita toate bisericile oraşului, cu toată râvna şi cu rugăciuni îmblânzea pe Bunul Dumnezeu; ajuta bisericile ce erau dărăpănate de vechime; da cu îmbelşugare cele de nevoie clericilor şi anagnoştilor celor lipsiţi şi mângâia multe mii de săraci, cu dare de grâu şi cu milostenii. Şi astfel făcându-se pricinuitor multora de mult bine şi minuni prea mari săvârşind, la adânci bătrâneţi, s-a mutat către Domnul.
Tot în această zi, pomenirea sfinţilor Satornic şi Plutin, care de sabie s-au săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea sfântului noului mucenic Hristea grădinarul, care a mărturisit în Constantinopol, la anul 1748, şi a murit de sabie.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Acesta a fost de neam din Armenia si se tragea din parinti crestini, fiind desavarsit in bunatate si foarte iubitor de invatatura. Pentru credinta lui curata si intelepciunea sa, pentru dragostea lui infocata ce avea catre Dumnezeu si catre aproapele, pentru blandetea si evlavia sa, silit a fost sa fie hirotonit episcop in Sevastia Armeniei. Nu dupa multa vreme, insa, a fost mutat ca episcop in Veria, din Siria.
A vietuit din vremea lui Constantiu (350-361) imparatul, fiul marelui Constantin, pana la vremea lui Teodosie cel Mare (379-395), in timpul luptelor celor mari ale Bisericii, impotriva uneltirilor ariene, in tot rasaritul crestin. Dar cu deosebire, Biserica din Antiohia era intr-o stare de plans. De la surghiunul Sfantului Eustatie (331), Antiohia nu avusese parte decat de episcopi arieni. Si acum, prin mutarea lui Eudoxie, tot arian si el, de la Antiohia la Constantinopol, arhiepiscopia Antiohiei ramasese fara pastor.
Pentru faima ce-si facuse, toti s-au invoit si au ales pe Sfantul Meletie. Si a fost inscaunat cu mare cinste, bucurandu-se de multa dragoste in poporul dreptcredincios. Lupta lui pentru intarirea credintei ortodoxe, impotriva arienilor, a aprins insa mania acestora impotriva Sfantului si, uneltind pe langa imparatul Constantiu, au izbutit, la numai o luna de la inscaunare, sa surghiuneasca pe episcop in Armenia, alegand, pe un arian, arhiepiscop, in locul lui.
Venind la imparatie Iulian Apostatul si episcopii ortodocsi intorcandu-se la locurile lor, a venit si Meletic la scaunul sau din Antiohia. El a gasit turma sa dezbinata, multi ortodocsi nevoind sa-l mai recunoasca pe pastor. Pe deasupra, tot acum, imparatul Iulian a inceput lupta contra crestinilor, pentru reinvierea paganismului. Si Meletie a fost surghiunit a doua oara.
Venind la imparatie dreptcredinciosul imparat Iovian (363-364), Sfantul Meletie s-a intors si a adunat un sinod cu episcopii sai, hotarand drumul pe care sa-l urmeze Biserica. Murind, dupa numai opt luni de domnie, Iovian, i-a urmat Valens, imparat arian, care, cautand sa-l atraga pe Sfantul Meletie de partea sa si neizbutind, l-a surghiunit a treia oara. Dar cand a fost sa-l scoata din cetate, Sfantul, in marea sa bunatate, a trebuit sa apere pe cei care-l surghiuneau, de mania poporului infuriat, care-si iubea peste masura pastorul.
Nu s-a intors decat in anul 378, sub domnia imparatului ortodox Gratian (375-383), cand, Sfantul s-a straduit sa intareasca dreapta oranduire ortodoxa, osandind, intr-un sinod din anul 379, toate invataturile gresite ale vremii sale. In zilele dreptcredinciosului imparat Teodosie cel Mare, Sfantul Meletie a luat parte, incununandu-si viata, si la cel de al doilea Sinod ecumenic, tinut in anul 381, la Constantinopol, conducand cu multa intelepciune lucrarile acestui Sinod.
Spre jalea tuturor care-l cunoscusera
si pretuiau inalta lui intelepciune, el s-a mutat la Domnul, la adanci
batraneti, in Constantinopol, chiar in timpul lucrarilor Sinodului, si
a fost numarat cu Sfintii, pentru intreitele lui surghiuniri si pentru
luptele si suferintele lui in slujba dreptei credinte. Pe acest fericit,
dumnezeiescul Gura de Aur si Grigorie al Nyssei, l-au cinstit cu
cuvinte de lauda. Murind in pamant strain, la Constantinopol, sfintele
lui moaste au fost aduse la Antiohia si asezate in Biserica Sfantului Vavila.
Intru aceasta zi, cuvant al Preacuviosului Parintelui nostru Efrem Sirul, cu intrebari si raspunsuri.
Intrebare: Cum este hulit Dumnezeu;
si ce cere Cela ce are toata cinstea si stapanirea si este datator a toata
sfintenia?
Raspuns: Zice, Dumnezeu, prin
Proorocul: "Vai de cel prin care Numele Meu este hulit intre neamuri"!
Deci, ingrozirea aceasta se potriveste la cei ce necinstesc chipul lui
Dumnezeu. Dupa chipul Lui, Dumnezeu ne-a facut pe noi si dupa asemanare;
si dator este tot crestinul sa se pazeasca pe sine si sa se fereasca si
sa cinsteasca intru sine chipul lui Dumnezeu si sa-l sfinteasca prin lucrurile
cele bune, ca sa poata zice: "Sfinteasca-se intru mine numele Tau, Doamne".
Sa straluceasca lumina voastra inaintea oamenilor, ca sa vada lucrurile
voastre cele bune si sa slaveasca pe Tatal vostru, Cel din ceruri. Vedeti
cum este slavit Dumnezeu, prin lucrurile cele bune? Si, precum prin lucrurile
cele bune este slavit, asa prin faptele cele rele este hulit si este necinstit.
Ca cei necredinciosi si neamurile, vazand pe crestini, ca si ei petrec
ca paganii si ca cei necredinciosi, in chefuri si in betii, nu zic numai
ca cei credinciosi, crestinii, calca Legea si poruncile lui Hristos, ci
inca si hulesc, spunand ca, precum le-a dat si poruncit lor Hristos, asa
si pazesc, ca si cand ei nu pot sa calce cuvantul si porunca Dascalului
lor, ca si cand asa socotesc ca este invatatura si taina lui Hristos. Si
asa este hulit numele lui Dumnezeu prin noi. Si de aceea se implineste
si la noi cuvantul cel scris: "Vai, de acela prin care este hulit numele
Meu intre neamuri"! Insa noi, fratii mei, lasand acestea celor ce le iubesc,
prin lucrurile cele bune sa sfintim Numele lui Dumnezeu, Caruia se cuvine
toata slava in vecii vecilor.
Intrebare: Ce inseamna ceea
ce zice Apostolul: "Prin calcarea Legii, necinstesc oamenii pe Dumnezeu?"
Raspuns: Precum, daca cel ce
primeste scrisorile imparatului le citeste si le va primi cu toata osardia
si frica si sarguinta si le va cinsti si le va saruta si degraba va face
cele poruncite, acestea, la imparatul, cu cinste se socotesc, iar, daca
va lepada si va defaima scrisorile si pe aducatorul de scrisori il va ocara
si il va necinsti, la imparatul se urca ocara, asa si cei ce calca si defaima
scrisorile marelui Imparat, adica preacurata Evanghelia Lui, prin calcarea
ei, pe Hristos, Cel ce a poruncit-o, Il necinstesc. Asa si la iudei se
cuvine a socoti. Ca, dupa ce au primit ei Scripturile cele cu degetul lui
Dumnezeu scrise, pe aducatorii de scrisori, i-au ocarat si i-au batut si
cu pietre i-au improscat si i-au omorat si, asa, au calcat Legea lui Dumnezeu,
ceea ce zice: "Pe cel drept si pe cel nevinovat nu il vei ucide". Iar,
pe Incepatorul vietii, cel sfant si drept, L-au ocarat si L-au palmuit
si au scuipat pe fata Lui cea sfanta si preacurata si infricosata,
de care se cutremura cerul si pamantul si marea si toate cele ce sunt intr-insele.
Pentru aceea si zicea, catre dansii, Mantuitorul: "Eu cinstesc pe Tatal
si voi nu Ma cinstiti pe Mine" (Ioan 8, 49), iar, mai pe urma, L-au si
ucis. Ati auzit, deci, fiilor, cum prin calcarea Legii, este necinstit
Dumnezeu? Asadar si cei ce se numesc crestini si fara de pazire vietuiesc,
prin calcarea Evangheliei, il necinstesc pe Dumnezeu, cele potrivnice Tainei
Stapanului lucrand si poruncile Mantuitorului nostru Iisus Hristos, barfeli
socotindu-le, si de la adevar intorcandu-si auzul si catre basme abatandu-se
si luand aminte. Dupa cum si Apostolul mai inainte a propovaduit: "Ca va
veni o vreme, cand nu vor mai suferi invatatura sanatoasa" (II Timotei
4,3). Si, iata, cuvantul s-a implinit.
Ca cine primeste acum dumnezeiestile Scripturi? Cine ia aminte la poruncile lui Hristos? Cine este intelept si va pazi acestea? Cine va dovedi ca nu suntem calcatori de Lege? Multi sunt intelepti, dupa trup. Multi, de bun neam. Multi, stiutori si carturari, legiuitori si imparati, dregatori si bogati, saraci si robi, slobozi si dascali, monahi, feciorelnici si casatoriti. Cine, dintre acestia toti poate sa dovedeasca sau sa arate ca se cade crestinului a trai dupa poftele firii pamantesti? Ca faptele firii pamantesti sunt cunoscute si sunt acestea: desfranarea, destrabalarea, vrajitoria, cearta, invidia, dezbinarile, betiile, uciderile, sau cele asemenea. Cine va dovedi ca acestea sunt ale crestinilor? Care Evanghelie? Care carte a Apostolilor? Care Prooroc? Ca, iata, de la marginile lumii, pana la marginile ei, dumnezeiasca Scriptura se citeste in biserici si nicaieri nu sta scris ca se cade crestinilor sa faca acestea. Ci, cel ce s-a ratacit in calea sa si s-a abatut, este calcator de Lege, iar prin calcarea Legii, Il necinsteste pe Dumnezeu.
Iata, ati auzit cum se necinsteste Dumnezeu. Deci, inceteaza crestine, a calca Legea si a necinsti pe Dumnezeu. Inceteaza sa traiesti dupa obiceiurile paganilor, pentru ca, dupa ce te vei duce dincolo, sa nu afli stramtorare si necinste. Voiesti sa auzi cum a poruncit Stapanul sa umble si sa salte crestinul? Asculta: "Fericiti cei ce plang, fericiti cei ce flamanzesc si insetoseaza". Acesta este intaiul praznic al crestinilor. Si iarasi: "Nevoiti-va a intra pe calea ce stramta". Si iarasi: "Amin zic voua, ca veti plange si va veti tangui, iara lumea se va bucura, iar voi va veti intrista". Si iarasi zice: "Sa nu va inaltati, ca acestea toate neamurile paganilor le fac, deci sa nu va asemanati lor". Voiesti sa auzi si faptele si saltarile Proorocului David? Iata ce zice: "Plangand si inchinandu-ma, umblam si am acoperit cu post sufletul meu si cu sac m-am imbracat si s-au facut mie lacrimile mele, paine, ziua si noaptea. Si cenusa ca paine am mancat. Si bautura mea cu plangere am amestecat". Si iarasi zice: "Spala-voi in toate noptile patul meu si asternutul meu cu lacrimile mele il voi uda". Si iarasi: "Ochii mei totdeauna catre Domnul". Si iarasi: "De la toata calea cea rea am oprit picioarele mele". Ai auzit cum a dantuit David? Asadar si tu, crestine, dantuieste. Voiesti sa auzi si praznicele si odihna si desfatarea fericitului Pavel? Veniti sa auzim, fratilor, cum ne indeamna pe noi si ne roaga, zicand: "Urmatori mie faceti-va, fratilor", caci pe multi aud zicand: Eu pe Apostol il ascult si, cum a invatat el, asa fac. Vezi ce zici, sa nu minti. Ca, de vei grai adevarul, fericit vei fi si in veacul de acum si in cel ce va sa fie. Insa, eu ma tem, ca nu cumva sa te afli mincinos, ca s-a imputinat adevarul de la fiii oamenilor si toti s-au abatut.
Urmeaza pe Pavel, crestine, cela ce zici ca, toate cate spune Apostolul, le primesti si le faci. Ca cei care sunt urmatori lui Pavel, se vor pleca lui, precum zice cuvantatorul de Dumnezeu, Ioan: "Noi de la Dumnezeu suntem. Cela ce cunoaste pe Dumnezeu ne asculta pe noi. Care nu este de la Dumnezeu, nu ne asculta pe noi". Veniti dar, urmatorii lui Pavel si urmatorii lui Hristos, sa auzim ce striga Pavel ca, iata ne indeamna, zicand: "Urmatori Mie faceti-va, fratilor, precum si eu lui Hristos". Spune, fericite Pavele, in ce chip poate cineva sa se faca urmator tie? Pune, aici, de fata, invatatura ta. Caci toti cunoastem ca tu fericit esti si imparatzesti cu Hristos, in vecii cei nesfarsiti. Spune-ne noua, cum te-ai nevoit si te-ai invrednicit slavei aceleia? Spune-ne noua, ca si noi sa urmam tie, ca sa ne invrednicim impreuna cu tine, vesnicelor bunatati. De ai dantuit, sa dantuim si noi, de ai plans, sa plangem si noi, de ai postit, sa postim si noi. Pe toate ale credintei, cate ai lucrat, spune-ne, si le vom face. Spune-ne noua, Pavele, cum se cade sa petreaca crestinii. Raspunde Pavel si zice: "Marturisesc intru Domnul sa nu mai umblati voi, precum celelalte neamuri umbla, in desertaciunea mintilor, intunecati cu mintea fiind, instrainati de slava lui Dumnezeu. Lepadand minciuna, graiti adevarul. Soarele sa nu apuna in mania voastra, nici sa nu dati loc diavolului. Cela ce fura, sa nu mai fure. Tot cuvantul putred sa nu iasa din gura voastra".
Auziti pe Pavel strigand: "Tot cuvantul putred sa nu iasa din gura voastra, ci numai cuvantul cel bun, spre zidire". Toata amaraciunea si mania si iutimea si strigarea si defaimarea sa se ridice de la voi, impreuna cu toata rautatea. Spune, Pavele si cele mai mari. Faceti-va, zice Pavel, ca niste fii iubiti ai lui Dumnezeu. Auziti si cutremurati-va, cei ce voiti a fi crestini si departati-va de la cele paganesti. Faceti-va urmatori ai lui Dumnezeu. Iarasi, Pavel spune cu tarie: "Iar desfranarea si toata necuratia sau lacomia nici sa se numeasca intre voi. Nu va imbatati de vin, intru care este desfranarea. Urmatori mie faceti-va. Vedeti sa nu rasplatiti cu rau cuiva, pentru rau. Dojeniti pe cei fara de randuiala. Mangaiati pe cei deznadajduiti. Sprijiniti pe cei slabi. Fiti indelung rabdatori catre toti. Urmatori mie faceti-va. Totdeauna va bucurati, neincetat va rugati. Sa lepadam paganatatea si poftele cele lumesti. Urmatori mie faceti-va, fratilor. Iubirea de straini sa nu o uitati. Cu iubire de frati unii pe altii iubiti-va, cu nadejdea bucurandu-va, intru necazuri rabdand, intru rugaciune zabovind". Urmatori mie faceti-va, adica urmatori fericitului Pavel. Ca impreuna cu Hristos sa imparatiti in vecii nemarginiti.
Unde sunt cei ce zic, toate cate le zice Pavel, le facem. Si cine este mai fericit decat tine, daca vei grai adevarul? Insa, vezi, sa nu te afli manios, zicand si nu facand. Ca, iata, iarasi te indeamna pe tine Pavel: "Urmatori mie faceti-va". Intru tot lucrul alcatuiti-va pe voi ca niste slujitori ai lui Dumnezeu; intru rabdare multa, intru necazuri, intru nevoi, intru stramtorari, in batai, in temnite, in osteneala, in privegheri, in posturi, in bunatate, intru Duhul Sfant, in dragoste nefatarnica, in cuvantul adevarului, in puterea lui Dumnezeu. Urmatori mie faceti-va, fratilor. Cine este atat de viteaz, ca lui Pavel sa-i urmeze si sa se faca vas de alegere? Deci, de voiesti, crestine, sa urmezi lui Petru si lui Pavel si lui Ioan, pazeste cuvintele lor. Pazeste invatatura lor, urmeaza nevointa lor. Sa nu iubesti lumea, nici cele din lume. Sa nu ramai numai la veacul acesta. Sa nu dormi mult. Nici numai in cele de desfatare sa te indeletnicesti. Urmeaza lui Pavel. Ca iarasi voi zice: Invata-te crestine, cum se veselea Pavel, cum se desfata, cum serba si praznuia el in lumea aceasta. Si urmeaza-l, nu numai cu cuvantul, ci si cu fapta.
Spune, Sfinte Pavele, povesteste-ne noua cum te-ai desfatat si cum te-ai veselit in lumea aceasta. Raspunde Pavel: "Desfatarea mea aceasta este: Trei ani, noaptea si ziua, nu am incetat cu lacrimi, sfatuind pe fiecare. Acesta este praznicul meu. Intru osteneli, mai mult, in batai, in temnita, pe moarte de multe ori, de la iudei, de cinci ori cate patruzeci de lovituri, fara una am luat, de trei ori cu toiege am fost batut, o data cu pietre am fost improscat, de trei ori corabia cu mine s-a spart, o noapte si o zi intru adanc am petrecut, in calatorii de multe ori, in primejdie de rauri, si de la neamuri si de la talhari, cu primejdie in pustie si in mare, in osteneala si in truda, in privegheri, de multe ori, in frig si in golatate". Acestea sunt desfatarile lui Pavel. Urmatori mie faceti-va, fratilor, precum si eu lui Hristos. Argintul sau aurul sau imbracamintea nimanui nu am poftit. Toate am aratat voua. Urmatori mie faceti-va. Ca eu, nu numai a fi legat, ci si a muri, pentru numele Domnului Iisus, sunt gata. Catre tinta gonesc, la darul chemarii celei de sus a lui Dumnezeu. Asa alerg, nu ca si cum as bate vazduhul, ci imi trudesc trupul meu si il robesc. Ca tot cela ce se nevoieste, de toate se infraneaza. Asa alergati fratilor, ca sa ajungeti. Urmati Sfintilor si asa alergati, ca impreuna cu dansii sa va incununati si impreuna sa imparatiti.
Deci, inceteaza crestine, cu lucrurile cele paganesti si elinesti, ca nu prin calcarea Legii sa necinstesti pe Dumnezeu, ca sa nu-ti ingramadesti asupra-ti urgie, in ziua urgiei si a dreptei judecati a lui Dumnezeu, cand va judeca Dumnezeu cele ascunse ale oamenilor, dupa bunavestirea mea. Cand, si ingerii, cu cutremur, vor sta inainte. Unde nu numai pentru fapte, ci si pentru gand si cuvant desert vom fi osanditi. Sa gandim fratilor, ca omul este ca iarba, zilele lui, ca floarea campului, asa va inflori. O clipa de vreme si toate vor inceta. Pentru ce, in desert, te tulburi, o, omule? O noapte si se va vesteji carnea ta si picioarele tale vor inceta sa mearga, ochii tai se vor topi si limba ta se va linisti si glasul tau va lipsi si suspinul tau se va inmulti si lacrimile tale vor curge si nimeni nu va putea sa-ti ajute. Si toti lasandu-te, se va duce fiecare intru ale sale, si nimeni nu va putea sa-ti ajute. Si toti lasandu-te, se va duce fiecare intru ale sale, si nimeni nu va sta langa tine. Iar ingerul cel nemilostiv, departe stand, va astepta porunca Stapanului, ca, rapind ticalosul tau suflet, sa-l duca in locul cel gatit lui, ca sa secere ceea ce a semanat, unde lucreaza si prisoseste plangerea si tanguirea si suspinul, necazul si stramtorarea, scrasnirea dintilor si durerea.
Acolo se vor topi ochii betivilor. Acolo vor plange si cu dintii vor scrasni desfranatii si preadesfranatii, furii, vrajitorii, otravitorii, fermecatorii, descantatorii, toti cei care pe calea cea larga au umblat. Si, vai lor, ca acolo nu-i loc de desfatare pentru ei, dupa cum zice Domnul: "Vai, celor ce radeti acum, ca veti plange". Aratat este ca acolo nu este cu putinta, fratilor, ca uneori crestin sa fii, iar alteori pagan sa te faca cineva. Ca, venind, Domnul a surpat toate cele ale diavolului si, din mainile lui, izbavindu-ne pe noi, zice: Eu sunt pastorul cel bun, veniti dupa Mine toti. Eu sunt viata, Eu sunt lumina lumii, veniti toti catre Mine. Lepadati-va de satana, aruncati de la voi invataturile lui, dezbracati-va de omul ce vechi si de toate faptele lui si intru cel nou imbracati-va. Cele vechi au trecut, iata, toate s-au facut noi. Veniti catre Mine toti. Legea prin Moise s-a dat, Darul si Adevarul prin Mine, Iisus Hristos s-a facut. Cati dupa Legea veche va indreptati, ati cazut din dar. Veniti catre Mine toti, ca pe cel ce vine la Mine, nu il voi scoate afara.
O, nemasurata bunatate a lui Dumnezeu, care pe toti ii cheama, caci El voieste ca toti sa se mantuiasca. Slava iubirii lui de oameni! Sa nu ne mai indreptam numai dupa Lege. Ca Hristos ne-a rascumparat pe noi din blestemul Legii. Lui se cuvine slava in veci. Amin.
Intrebare: Care pacat este mai greu, afara de pacatul ereziei?
Raspuns: Precum, dintre toate faptele bune, mai inalta este iubirea, asa si, decat toate pacatele, mai greu este a ura pe fratele tau. Ca cela ce uraste pe fratele sau este ucigas de oameni, dupa cum a zis Apostolul. Cel ce uraste pe fratele sau, pe Iisus, Insusi Dumnezeu, Il uraste. Cela ce uraste pe fratele sau, intru intuneric este si intru intuneric umbla si nu stie unde merge, ca intunericul i-a orbit ochii lui. Vezi de cate rele este pricinuitoare ura? Iar iubirea acopera multime de pacate. Invidia cu anevoie de vindecat este. Pacat de moarte savarseste tot cel fara de cainta. Insa stricatorii de parte barbateasca, vrajitorii, otravitorii, remecatorii, cei ce opresc plata lucratorilor si cei ce urasc pe frati, in focul cel mai cumplit al ucigasului s-au osandit. Dumnezeului nostru slava, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.
Canon de rugăciune către Sfântul Ierarh Meletie, Arhiepiscopul Antiohiei celei Mari
Troparul Sfântului Ierarh Meletie, Arhiepiscopul Antiohiei celei Mari
Glasul al 4-lea
Îndreptător credinţei şi chip blândeţelor, învăţător înfrânârii te-a arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai dobândit cu smerenia cele înalte şi cu sărăcia cele bogate; Părinte Ierarhe Meletie, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Cântarea 1
Glasul al 8-lea
Irmos: Pe Faraon cel ce se purta în car, l-a cufundat toiagul lui Moise, cel ce a făcut minuni oarecând, lovind în chipul Crucii şi despărţind marea şi pe Israel cel ce fugea şi mergea pedestru l-a mântuit; pe cel ce cânta cântare lui Dumnezeu.
Stih: Sfinte Părinte Meletie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Stând înaintea Dătătorului de lumină, cu totul luminat, luminează ochiul cel întunecat al sufletului meu, cu lumina cunoştinţei şi alungă negura patimilor, cu rugăciunile tale; că tu ai îndrăzneală ca un ierarh, Preacuvioase Meletie.
Stih: Sfinte Părinte Meletie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cel Ce şade în Sânurile Tatălui, Cuvântul Cel împreună Veşnic şi de o Fiinţă cu Cel Ce L-a născut, Însuşi te-a aşezat pe tine propovăduitor al naşterii Sale, ca pe unul ce eşti asemenea la fapte cu Apostolii, purtătorule de Dumnezeu, Sfinte Ierarhe Meletie.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu Dumnezeiască Strălucire fiind luminat, ai teologhisit, cuvioase pe Cuvântul Cel Unul-Născut din Tatăl Cel fără de început, Nezidit şi Veşnic, înfruntând pe cei de o credinţă şi de un gând cu Arie, cu Dumnezeiască într-armare.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Născut-ai Presfântă, Întrupat pe Cel mai înainte Neîntrupat, Cuvântul Cel cu Dumnezeiască Stăpânire. Că numai tu din veac, cu Razele Curăţiei şi cu Frumuseţea Fecioriei şi cu haruri Preacurate te-ai arătat Vrednică întru tot Curată.
Cântarea a 3-a
Irmos: Cel Ce ai întărit dintru început cerurile cu înţelepciune şi ai întemeiat pământul pe ape, întăreşte-mă pe piatra Poruncilor Tale, Hristoase; că nu este sfânt afară de Tine, Unule Iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte Părinte Meletie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Avându-ţi sufletul mai tare decât diamantul ai făcut să înceteze, preafericite, învăţătura cea putredă a rătăcirii, înflăcărat de dreapta credinţă. Pentru aceasta toţi credincioşii te mărim în cântări, înţelepţite de Dumnezeu.
Stih: Sfinte Părinte Meletie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Asemănându-te prin faptele bune cu Apostolii lui Hristos, ai moştenit în chip vădit stăpânirea şi scaunul acelora, Sfinte Ierarhe Meletie, Preamărite, făcându-te stâlp al Ortodoxiei şi al cucerniciei.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Arătând că Dumnezeu Cuvântul, Cel din Dumnezeu, este Fiul lui Dumnezeu, nu L-ai pogorât neînţelepţeşte în rândul zidirii, ci L-ai Preaslăvit ca pe un fără de început şi de un Scaun cu Tatăl, Făcător şi Ziditor al celor făcute, de Dumnezeu insuflate.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
În Sfânt pântecele tău Sălăşluindu-Se Dumnezeu, S-a Întrupat precum Însuşi ştie, Maică a lui Dumnezeu şi ne-a mântuit pe noi cu Patimile Sale cele purtătoare de viaţă. Pentru aceea Uşă de mântuire te cunoaştem pe tine, Fecioară.
Irmos: Cel Ce ai întărit dintru început cerurile cu înţelepciune şi ai întemeiat pământul pe ape, întăreşte-mă pe piatra Poruncilor Tale, Hristoase; că nu este sfânt afară de Tine, Unule Iubitorule de oameni.
Cântarea a 4-a
Irmos: Tu eşti Tăria mea, Doamne, Tu Dumnezeul meu, Tu Bucuria mea, Cel Ce nu ai lăsat Sânurile Părinteşti şi a noastră sărăcie ai cercetat-o. Pentru aceasta cu Proorocul Avacum strig către Tine: Slavă Puterii Tale, Iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte Părinte Meletie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
În chip strălucit te-ai împodobit, învăţătorule de cele sfinte, moştenind scaunul Apostolului Petru, cel întâi hirotonit de Hristos şi după care ai şi râvnit, slăvind pe Mântuitorul, Fiul lui Dumnezeu Cel Viu, urmând învăţăturilor Lui.
Stih: Sfinte Părinte Meletie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fiind împodobit cu tot felul de haruri, te-ai făcut, preaînţeleptule, propovăduitor al Unei Singure Stăpânii, care se înţelege în Tatăl şi în Unul-Născut Cuvântul şi în Dumnezeiescul Duh; că ai învăţat, cuvioase, Unimea după Fiinţă şi Treimea după Feţe.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Amestecat fiind cu Cea dintâi Frumuseţe, Dumnezeiescule şi asemănându-te Acelei Străluciri, ai pricinuit, prin împărtăşire, Dumnezeieşti fulgere şi ai ajuns tu, cel ce faci Dumnezeirea cunoscută, a doua lumină a Bisericii, Sfinte Părinte Meletie, aprinzând tuturor celor ce aleargă la tine cu credinţă Lumina dreptei credinţe.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Ca să cauţi chipul cel îngropat în patimi, din bogăţia bunătăţii Te-ai Sălăşluit în pântece Fecioresc, din careTu, Înţelepciunea lui Dumnezeu, Ţi-ai zidit Locaş; prin care Te-ai amestecat cu oamenii, Îndurate şi ai mântuit marginile lumii.
Cântarea a 5-a
Irmos: Pentru ce m-ai lepădat de la faţa Ta, Cel Ce eşti Lumină Neapusă şi m-a acoperit întunericul cel străin pe mine, ticălosul! Ci, Te rog întoarce-mă şi la lumina Poruncilor Tale îndreptează căile mele.
Stih: Sfinte Părinte Meletie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Pe toţi cei stăpâniţi afară din cale de rătăcirea duhului celui rău, i-ai ridicat, părinte, la mărinimie de suflet, la strălucire, la gând curat şi la credinţă statornică în Dumnezeu, arătătorule de cele Dumnezeieşti, Preafericite Meletie.
Stih: Sfinte Părinte Meletie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu toată râvna răsturnând pe cei de o credinţă cu Arie, ai întărit biruinţa credinţei creştine, purtătorule de Dumnezeu, propovăduindu-ne nouă Un Dumnezeu în Treime, Preafericite Părinte Meletie.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Făcutu-te-ai învăţător preaadevărat al Treimii Celei mai presus de toate, arătând pe Cuvântul Care este de o Fiinţă şi de un Scaun cu Tatăl şi că Dumnezeiescul Duh este de o Fire cu Tatăl şi cu Cuvântul, Preacinstite Părinte Meletie.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Voievozii Puterilor celor Cereşti pe tine te fericesc, Preacurată şi toate neamurile omeneşti după vrednicie te măresc; că numai prin tine unindu-ne noi, cei de pe pământ, cu cei din ceruri, lăudăm Naşterea ta.
Cântarea a 6-a
Irmos: Curăţeşte-mă, Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele şi Te rog ridică-mă din adâncul răutăţilor. Căci către Tine, am strigat şi m-ai auzit, Dumnezeul mântuirii mele.
Stih: Sfinte Părinte Meletie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Secat-ai râurile eresurilor, înţelepţite de Dumnezeu şi ai deschis izvoarele dogmelor celor creştine, făcându-te apărător nebiruit al dreptei credinţe, o preafericite!
Stih: Sfinte Părinte Meletie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Secând râul cel tulbure şi fără de Dumnezeu al lui Arie, ai adăpat din destul, cu apele harului, adunările credincioşilor şi ai împodobit buna cuviinţă a Bisericii.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Împodobit fiind cu Dumnezeieşti îndeletniciri, prea vestit te-ai arătat, părinte, în fapte şi ajutor neclintit al credinţei în Dumnezeu şi păstorilor Înaintemergător.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Graiurile Proorocilor luminează sufletele celor ce te laudă cu dreaptă credinţă, vestind de mai înainte Preacurata Zămislire şi cea mai presus de cuvânt Naşterea ta, Mireasă a lui Dumnezeu.
Irmos: Curăţeşte-mă, Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele şi Te rog ridică-mă din adâncul răutăţilor. Căci către Tine, am strigat şi m-ai auzit, Dumnezeul mântuirii mele.
CONDAC
Glasul al 2-lea
Podobie: Cu curgerile Sângelui Tău...
Cu obiceiurile Ortodoxiei împodobindu-te, te-ai arătat ocrotitor şi apărător al Bisericii, Sfinte Preafericite Meletie, luminând marginile cu învăţăturile, luminătorule preastrălucit al Bisericii.
Cântarea a 7-a
Irmos: De pogorârea lui Dumnezeu focul s-a ruşinat în Babilon, oarecând. Pentru aceasta tinerii în cuptor cu picioare vesele, ca într-o grădină verde, săltând au cântat: Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri.
Stih: Sfinte Părinte Meletie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Sfântul Sinod pe care Duhul Sfânt l-a adunat laolaltă de la marginile pământului, te-a avut pe tine întâistătător, de Dumnezeu însuflate, ca să cânte Dumnezeirea Lui. Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri.
Stih: Sfinte Părinte Meletie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Deopotrivă în cinste cu Apostolii lui Hristos ai fost, că ai moştenit întâistătoria şi Dumnezeiasca lor învăţătură şi felului lor de viaţă urmând, cântai: Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Având mintea prea iscusită şi înclinată spre vederea lui Dumnezeu, ai ruşinat vederea cea întunecată a ereticilor, iar pe cei cucernici învăţându-i, strigai: Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Strălucind, Preacurată, ca o Oglindă a Sfântului Har, te-ai arătat Născătoare a Luminii, Fecioară, Născătoare de Dumnezeu, Preacurată. Pentru aceasta cu un glas cântăm naşterii tale: Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri.
Cântarea a 8-a
Irmos: De şapte ori a ars cuptorul chinuitorul caldeilor pentru cinstitorii de Dumnezeu. Dar, văzându-i pe aceştia mântuiţi de o Putere mai mare, Făcătorului şi Mântuitorului a strigat: tineri binecuvântaţi-L, preoţi lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii.
Stih: Sfinte Părinte Meletie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Prealămurit ai învăţat a cinsti o Dumnezeire, Care este în Tatăl şi în Fiul şi în Duhul; O Putere Nemărginită şi O Împărăţie cu adevărat, păzind negrăit osebirile fiecărui Ipostas; Căreia şi cântând, strigai: popoare preaînălţaţi-O întru toţi vecii.
Stih: Sfinte Părinte Meletie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Făcându-te, ierarhe, casă de sfinţenie, sfinţeşti pe toţi cei ce sârguiesc a chema numele tău şi zugrăvesc cu dragoste chipul tău, părinte, spre aducerea aminte de tine şi cu credinţă cântă: preoţi binecuvântaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos în veci.
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.
Cu învăţături de Taină ai luminat prea bine turma ta; şi acum ai înmulţit Biserica celor întâi-născuţi, făcându-te adaos celor ce au strălucit din veac, prin slujbe arhiereşti şi de Taină; cu care neîncetat strigi: preoţi binecuvântaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos în veci.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Aducându-ne aminte, Preacurată, de Taina ce s-a făcut cu tine şi culegând Izbăvirea şi Mântuirea sufletelor, ce ni s-au pricinuit prin tine, împreună cu Arhanghelul Gavriil strigăm: Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu şi cu credinţă cântăm: popoare preaînălţati pe Hristos în veci.
Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Irmos: De şapte ori a ars cuptorul chinuitorul caldeilor pentru cinstitorii de Dumnezeu. Dar, văzându-i pe aceştia mântuiţi de o Putere mai mare, Făcătorului şi Mântuitorului a strigat: tineri binecuvântaţi-L, preoţi lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii.
Cântarea a 9-a
Irmos: Înfricoşatu-s-a de aceasta cerul şi marginile pământului s-au minunat, că Dumnezeu S-a arătat oamenilor Trupeşte; şi pântecele tău s-a făcut mai Desfătat decât cerurile. Pentru aceea pe tine, Născătoare de Dumnezeu, Voievozii Cetelor îngereşti şi omeneşti te măresc.
Stih: Sfinte Părinte Meletie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fără de materie stând înaintea Celui fără de materie, Care fiind Ziditorul tuturor şi Domn şi Cuvânt şi Înţelepciunea Tatălui, cu Fiinţa şi cu Firea, tu Curat L-ai teologhisit. Nu înceta a cere să se mântuiască cei ce cu credinţă te fericesc pe tine, grăitorule de cele Dumnezeieşti.
Stih: Sfinte Părinte Meletie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Văzându-te pe tine Duhul, curat şi sfânt, asudând întru ostenelile cele duhovniceşti şi încă luptând cu ardoare pentru Dânsul, cu vrăjmaşii Duhului, încununându-te ca pe un biruitor, te-a luat cu Sine, după vrednicie şi te-a socotit în numărul Cetelor celor de sus, preafericite.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Isprăvind nevoinţele cele strălucite şi săvârşind călătoria cea preafrumoasă şi învăţând cu toată cucernicia credinţa cea dreaptă, de Dumnezeu grăitorule, ai primit cununa dreptăţii de la Ziditorul tuturor, fiind petrecut de adunarea învăţătorilor cu cântări de laudă.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Dă-mi mie, Născătoare de Dumnezeu, să trec cu înlesnire viforul vieţii, îmblânzind pornirile ispitelor şi ale patimilor, ca Una ce eşti Bună şi mă povăţuieşte către fapta cea bună, pe calea ce duce la cer, ca să te măresc pe tine neîncetat, ca pe o Făcătoare de bine.
Irmos: Înfricoşatu-s-a de aceasta cerul şi marginile pământului s-au minunat, că Dumnezeu S-a arătat oamenilor Trupeşte; şi pântecele tău s-a făcut mai Desfătat decât cerurile. Pentru aceea pe tine, Născătoare de Dumnezeu, Voievozii Cetelor îngereşti şi omeneşti te măresc.
SEDELNA
Glasul al 8-lea
Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Cugetând ziua şi noaptea în Legea Domnului, înţeleptule părinte, te-ai arătat ca un pom roditor, sădit lângă apele Duhului. Pentru aceea ai slujit lui Dumnezeu fără de prihană, Sfinte Ierarhe Meletie, înfruntând necredinţa în Dumnezeu a lui Arie şi năravul cel cu rea socotinţă al lui Sabelie. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să dăruiască iertare de greşeli celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.
SEDELNA
Glasul al 8-lea
Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Înţelepciunea Cuvântului învăţând-o şi litera Legii lepădând-o, tuturor ai propovăduit Cuvântul harului; şi netezind lespezile sufletului cu limba ta, ai săpat într-însele Dumnezeieştile învăţături. Pentru aceasta şi norul negurii trecându-l, acoperindu-ţi trupul, străluceşti cu duhul, Sfinte Ierarhe Meletie. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să dăruiască iertare de greşeli, celor ce prăznuiesc cu dragoste sfintă pomenirea ta.
SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
Glasul al 8-lea
Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Stăpânul tuturor şi Făcătorul Trup luând din Curat pântecele tău, te-a arătat Ocrotitoare a oamenilor, Preacurată. Pentru aceasta toţi alergăm către tine, Stăpână, cerând iertare păcatelor şi ne rugăm ca să ne izbăvim de chinul cel veşnic şi de toată pedeapsa de acolo şi cu credinţă strigăm ţie: roagă-te Fiului şi Dumnezeului tău ca să dea iertare, Fecioară, tuturor celor ce se apropie cu credinţă de Dumnezeiescul tău Acoperământ.
SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
Glasul al 8-lea
Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Cel Ce ai răbdat Crucea ca un Bun, luând asupra Ta sărăcia lui Adam, Unule fără de păcat, Bunule Doamne, stăpânia morţii ai stricat-o, Milostive şi cu Pătimirea Ta, Stăpâne, ai izbăvit lumea. Pentru aceasta, Dătătorule de viaţă mă rog Ţie, milostiveşte-Te spre sufletul meu cel căzut, când vei judeca faptele mele, Dreptule Judecător de oameni şi-mi dă, Preaîndurate Dumnezeule, iertarea păcatelor, ca un Milostiv, că Singur eşti fără de păcat.
Acatistul Sfântului Ierarh Meletie, Arhiepiscopul Antiohiei celei Mari În Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin.
Slavă Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție!
Slavă Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție!
Slavă Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție!
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul Bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată necurăția și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi!
Slava....Și acum...
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne curățește păcatele noastre. Stăpâne iartă fărădelegile noastre. Sfinte cercetează și vindecă neputințele noastre pentru Sfânt Numele Tău.
Doamne miluiește (de 3 ori)
Slavă…Și acum…
Tatăl nostru, care ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne lăsa pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisus Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin!
Tropar la Acatistul Sfântului Ierarh Meletie, Arhiepiscopul Antiohiei celei Mari, glasul al 4-lea
Îndreptător credinței și chip blândețelor, învățător înfrânării te-a arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai dobândit cu smerenia cele înalte și cu sărăcia cele bogate; Părinte Ierarhe Meletie, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre
Condacul 1
Veniți toți credincioșii să aducem laude celui care ne-a întărit pe noi în dreapta credință, învățând lămurit despre treimea după Fețe și Unimea după Ființă a Preasfintei Treimi, în vremuri tulburi în care învățătura ariană a pierdut multe suflete. Să strigăm toți cu un glas: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Meletie, mare învățător și luminător al Bisericii.
Icosul 1
Cuprins de mare râvnă ai mărturisit și cu mâna adevărul despre Sfânta Treime, arătând trei degete pe care le-ai unit mai apoi în una. Căci Unul este Dumnezeu întreit în Fețe, toate de aceeași ființă și aceeași voință.
Bucură-te, apărătorule al dreptei credințe;
Bucură-te, ocrotitorul celor dreptcredincioși;
Bucură-te, păstor al turmei lui Hristos;
Bucură-te, floarea Bisericii cea cu bun miros;
Bucură-te, cel asemănător lui David în blândețe;
Bucură-te, cel ca Solomon în înțelepciune;
Bucură-te, cel care ai bunătatea lui Moise;
Bucură-te, cel râvnitor ca Ilie;
Bucură-te, cel asemănător lui Pavel în necovârșita dragoste;
Bucură-te, cel drept ca Iov întru stricăciunea trupului;
Bucură-te, cel care ai urmat lui Samuil în păzirea cea cu dinadinsul;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Meletie, mare învățător și luminător al Bisericii.
Condacul 2
Sfinte Meletie, fiind născut din părinți credincioși și de bun neam, tu te-ai deprins încă din tinerețe nu numai cu învățăturile cele din afară, dar și cu sfintele dogme ale credinței creștine. Și desăvârșindu-te în fapte bune, oamenii văzând viața ta cea îmbunătățită, dragostea către Dumnezeu și aproapele, blândețea, nerăutatea și smerenia ta, te cinsteau ca pe un sfânt încă dinainte de a lua toiagul arhieriei, și cântau Celui ce te-a zidit: Aliluia.
Icosul 2
Cu înfrânarea ai veștejit săltările trupului, ai biruit patimile și te-ai luminat pe tine însuți cu luminarea nepătimirii și cu sfințenie și curăție ai slujit cele sfinte ale lui Hristos. Pe acela roagă-L să îi izbăvească pe toți aceia care cântă:
Bucură-te, cel care ai fost ales arhiepiscop de toți într-un glas;
Bucură-te, al Sfintei Treimi prea-ales vas;
Bucură-te, cel care ai fost întâmpinat la înscăunare de toată cetatea;
Bucură-te, cel împodobit cu virtute, care văzând evlavia ce ți-o purta poporul nu ți-ai pierdut smerenia;
Bucură-te, pildă de viețuire în Hristos;
Bucură-te, slujitor al Domnului cel preaevlavios;
Bucură-te, pom sădit lângă apa nevoinței;
Bucură-te, adevărată podoabă a Ortodoxiei;
Bucură-te, preaiubit păstor;
Bucură-te, al curăției învățător;
Bucură-te, chip al smereniei;
Bucură-te, odrasla și ocrotitorul Armeniei;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Meletie, mare învățător și luminător al Bisericii.
Condacul 3
Când învățai poporul că "Fiul este de o ființă cu Tatăl și Făcător a toată făptura", arhidiaconul eretic a încercat să-ți astupe gura cea grăitoare de Dumnezeu. Dar tu ai propovăduit prin semne adevărata credință, arătând trei degete care se unesc și sunt una, demonstrând că puterea omenească nu poate opri mărturisirea Adevărului, ci s-ar cuveni să strigăm adevăratului Dumnezeu: Aliluia.
Icosul 3
Arătându-ți sufletul mai tare ca diamantul și fiind înflăcărat de dreapta credință, ai făcut să înceteze învățătura cea putredă a rătăcirii, pentru aceasta toți credincioșii te mărim în cântări, pe tine, cel înțelepțit de Dumnezeu și zicem:
Bucură-te, cel care pentru luminarea norodului te rugai fierbinte;
Bucură-te, cel cu sufletul mai tare ca diamantul;
Bucură-te, cel care ne-ai învățat adevărul despre Dumnezeu-Cuvântul;
Bucură-te, viteazule atlet a lui Hristos;
Bucură-te, cel ce după viețuire te-ai arătat preacuvios;
Bucură-te, cel întocmai cu apostolii;
Bucură-te, cel ce ai arătat că Fiul nu este în rândul zidirii;
Bucură-te, ierarhe înțelepțite de Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce nu ai părăsit Biserica lui Dumnezeu la greu;
Bucură-te, stea călăuzitoare spre mântuire;
Bucură-te, cel ce ne-ai scos din întunericul cumplit al neștiinței;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Meletie, mare învățător și luminător al Bisericii.
Condacul 4
Fiind urât de vrășmașul mântuirii ai fost alungat prin uneltirile arienilor, după doar 30 de zile de la înscăunare. Și fiind petrecut afară din cetate de însuși ighemonul, poporul a început să arunce cu pietre în acesta din cauza hotărârii nedrepte. Dar tu te-ai arătat lor iarăși învățător de dragoste, blândețe și iertare, acoperindu-i capul cu mâinile tale. Iar ei s-au pocăit de atitudinea lor necreștinească și au cântat: Aliluia.
Icosul 4
Împodobindu-ți haina sufletului cu toate virtuțile, tu ai propovăduit nu numai cu cuvintele dar și cu faptele tale. Mijlocește, Sfinte, pentru cei care vor să pună început bun, dar cu anevoie înaintează, fiind lipsiți de un povățuitor iscusit ca tine:
Bucură-te, Sfinte Meletie, al oilor lui Hristos prea-bunule păstor;
Bucură-te, alesule slujitor al Celui de oameni-iubitor;
Bucură-te, părtinitorule al văduvelor și al săracilor celor asupriți;
Bucură-te, mare ocrotitor al creștinilor prigoniți;
Bucură-te, al necăjiților mângâietor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe, al pocăinței propovăduitor;
Bucură-te, mustrătorul celor fără de lege;
Bucură-te, cel care nu ai îngăduit ca patimile să te lege;
Bucură-te, stâlp al Bisericii neclintit;
Bucură-te, om ceresc, de popor mult iubit;
Bucură-te, lauda ierarhilor cea prea-fericită;
Bucură-te, floare de rai bine-înmiresmată;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Meletie, mare învățător și luminător al Bisericii.
Condacul 5
Venind împăratul Iulian la putere, la început s-a prefăcut că este drept credincios și a adus din exil toți episcopii, dar după scurtă vreme s-a lepădat de Hristos și s-a închinat idolilor; și iarăși au fost izgoniți episcopii ortodocși, iar tu dădeai slavă lui Dumnezeu și pentru relele pătimiri, cântând: Aliluia.
Icosul 5
Tu ai dat pildă de blândețe, de iubire, de răbdare și iertare. Ajută-ne și pe noi să răbdăm necazurile trecătoare, să nu scadă iubirea noastră față de cei care ne necăjesc pe noi, fiind ei înșelați de vrășmașul mântuirii:
Bucură-te, învățătorul nostru cel blând și sfânt;
Bucură-te, cel ce cu mintea petreceai mai mult în cer decât pe pământ;
Bucură-te, al sfintelor dogme apărătorule;
Bucură-te, de Dumnezeu grăitorule;
Bucură-te, cel prin care lumina dumnezeiască strălucește;
Bucură-te, cel care pentru adevărata credință ai luptat vitejește;
Bucură-te, cel prin care întunericul a fost alungat;
Bucură-te, cel care întreaga voință pentru Domnul ai lepădat;
Bucură-te, făclie de nepătruns a harului;
Bucură-te, cel ce încă de pe pământ ai trăit raiul;
Bucură-te, al evlaviei bine-mirositor laur;
Bucură-te, cel care ai prețuit credința mai mult decât bogățiile de aur;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Meletie, mare învățător și luminător al Bisericii.
Condacul 6
Împăratul Iovian iar te-a chemat, însă Valens iar te-a îndepărtat; dar Dumnezeu nu te-a lăsat în surghiun, că venind Grațian la putere te-a adus înapoi și ți-a încredințat nu numai toate bisericile rămase ortodoxe, dar și pe cele luate de arieni. Și tu ai dat slavă lui Dumnezeu și ai cântat: Aliluia.
Icosul 6
Cu toată râvna răsturnând pe cei de o credință cu Arie, ai întărit biruința credinței ortodoxe, propovăduindu-ne nouă un Dumnezeu în Treime, de Dumnezeu purtătorule părinte.
Bucură-te, slujitor prețios al lui Hristos;
Bucură-te, cel care ne ești și nouă de folos;
Bucură-te, pildă a înfrânării;
Bucură-te, lucrătorule al rugăciunii minții;
Bucură-te, cel plin de strălucirea dumnezeiască;
Bucură-te, izvor de învățătură duhovnicească;
Bucură-te, sabie cu două tăișuri împotriva ereticilor;
Bucură-te, grabnic ajutător al credincioșilor;
Bucură-te, cel blând în toate și fără răutate;
Bucură-te, cel ce ți-ai pregătit în cer cunună împodobită cu nestemate;
Bucură-te, apărător dumnezeiesc al Ortodoxiei;
Bucură-te, dascăl al evlaviei;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Meletie, mare învățător și luminător al Bisericii.
Condacul 7
Înțelepțește ai învățat, prea-înțeleptule, că Cuvântul cel fără de trup și împreună cu Tatăl fără de început S-a unit cu trupul după Ipostas, fără schimbare și fără amestecare, cu două lucrări asemenea firilor din care este alcătuit și în care se socotește Unul cu adevărat nedespărțit, înțelegându-se întramândouă; Lui se cuvine slavă și cântarea: Aliluia.
Icosul 7
Amestecat fiind cu cea dintâi frumusețe, dumnezeiescule ierarhe, și asemuindu-te acelei străluciri, ai pricinuit, prin împărtășire, dumnezeiești fulgere și ai ajuns tu, cel ce faci Dumnezeirea cunoscută, a doua lumină a Bisericii.
Bucură-te, trâmbiță dumnezeiască a învățăturilor celor sfinte;
Bucură-te, învățător al vieții neprihănite;
Bucură-te, cel ce trezești râvna credincioșilor;
Bucură-te, cel ce curățești întinăciunea sufletelor;
Bucură-te, vas al nectarului celui nematerialnic;
Bucură-te, cel prin care erezia a pierit jalnic;
Bucură-te, stâncă a răbdării;
Bucură-te, pildă a iertării;
Bucură-te, cel care nu ai cârtit pentru multele exilări;
Bucură-te, cel care ai mulțumit Domnului și pentru relele întâmplări;
Bucură-te, podoabă dumnezeiască a arhiereilor;
Bucură-te, cel care ai ajuns la curăția pruncilor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Meletie, mare învățător și luminător al Bisericii.
Condacul 8
Cu dumnezeiască strălucire fiind luminat, ai teologhisit, cuvioase, pe Cuvântul cel Unul Născut din Tatăl cel fără de început, nezidit și veșnic, înfruntând pe cei de o credință și de un gând cu Arie, cu dumnezeiască întrarmare. Iar noi înșine cântăm: Aliluia.
Icosul 8
Tu ai iubit înfrânarea ca turturelele și ai defăimat desfătarea, din dorul după desfătarea cea duhovnicească pe care Hristos ți-a dăruit-o, primindu-ți luptele cele multe și râvna cea fierbinte pe care ai avut-o, primejduindu-te pentru credință. Ajută-i să se înfrâneze pe toți cei care-ți cântă:
Bucură-te, cel care te-ai asemănat cu apostolii și acum cu ei în cer te veselești;
Bucură-te, cel care pe calea cea strâmtă și îngustă ne călăuzești;
Bucură-te, secerătorul eresurilor cel prea-râvnitor;
Bucură-te, podoabă dumnezeiască a arhiereilor;
Bucură-te, cel ce de dragul Adevărului ai pătimit;
Bucură-te, cel ce în cuptor ai fost cercat și te-ai arătat lămurit;
Bucură-te, cel ce cu smerita cugetare pe toți i-ai povățuit;
Bucură-te, cel ce de învățăturile Sfinților părinți nu te-ai despărțit;
Bucură-te, cel care ca o lumânare ardeai din dragoste de Hristos;
Bucură-te, cel care mijlocești pentru sufletul cel păcătos;
Bucură-te, cel care îi ridici pe cei căzuți în deznădejde;
Bucură-te, dascăl al pocăinței, plin de iubire;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Meletie, mare învățător și luminător al Bisericii.
Condacul 9
Arătând că Dumnezeu-Cuvântul, cel din Dumnezeu, este Fiul lui Dumnezeu, nu L-ai pogorât cu înțelepciune în rândul zidirii, ci L-ai preaslăvit ca pe un fără de început și de un scaun cu Tatăl Făcător și ziditor al celor făcute, căruia se cuvine să cântăm: Aliluia.
Icosul 9
Cugetând ziua și noaptea în legea Domnului, te-ai arătat ca un pom roditor, sădit lângă apele Duhului. Pentru aceea ai slujit lui Dumnezeu fără de prihană, înfruntând necredința în Dumnezeu a lui Arie și năravul cel cu rea socotință al lui Sabelie.
Bucură-te, izvor nesecat al laudei celei sfinte;
Bucură-te, luminătorul cereștii cunoștințe;
Bucură-te, cel ce cu iubirea ta pe credincioși ai luminat;
Bucură-te, cel ce cu harul lui Dumnezeu pe bolnavi ai vindecat;
Bucură-te, mângâierea celor ce cer de la tine ajutor;
Bucură-te, sprijin și sfânt ocrotitor al creștinilor;
Bucură-te, chipul cel blând al smereniei;
Bucură-te, stâlpul cel puternic al Ortodoxiei;
Bucură-te, cel care ai fost înger în trup;
Bucură-te, cel ce cu laptele sfintelor învățături ne-ai crescut;
Bucură-te, cel care i-ai biruit pe vameșii din văzduh;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Meletie, mare învățător și luminător al Bisericii.
Condacul 10
Prea lămurit ai învățat a cinsti o Dumnezeire, care este în Tatăl și în Fiul și în Duhul, o putere nemărginită și o împărăție cu adevărat, păzind negrăit osebirile fiecărui Ipostas; Căreia și cântând, strigai: Aliluia.
Icosul 10
Cu învățături de taină ai luminat, prea-bine turma ta, învățând cu toată cucernicia credința cea dreaptă, de Dumnezeu grăitorule. Iar oamenii scăpând de întunericul eresurilor pierzătoare de suflet, îți mulțumeau și strigau:
Bucură-te, al înțelepciunii lui Dumnezeu vas mult-încăpător;
Bucură-te, al lui Hristos dulce-cugetător;
Bucură-te, al Adevărului stâlp întăritor;
Bucură-te, al eresurilor grabnic surpător;
Bucură-te, făclie care luminezi calea adevărată spre mântuire;
Bucură-te, cel care ne povățuiești pașii spre Împărăție;
Bucură-te, lumină mai strălucitoare ca soarele;
Bucură-te, cârmaci prea-minunat al celor ce călătoresc pe ape;
Bucură-te, salvarea celor căzuți în deznădejde;
Bucură-te, luminarea celor întunecați la minte;
Bucură-te, sfeșnic care strălucești cu raze de aur;
Bucură-te, cel care nu te-ai înfricoșat de nevăzutul balaur;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Meletie, mare învățător și luminător al Bisericii.
Condacul 11
Adunându-se al doilea Sfânt Sinod a toată lumea la Constantinopol, pe tine te-a avut întâi-stătător. Cu mare râvnă ai propovăduit adevărata credință și te-a întărit Dumnezeu cu minuni, că, binecuvântând poporul cu mâna, a ieșit foc de la tine ca fulgerul și toți au strigat: Aliluia.
Icosul 11
Făcându-te Sfinte ierarhe, casă de sfințenie, sfințești pe toți cei care se sârguiesc a chema numele tău și zugrăvesc cu dragoste chipul tău, părinte, spre aducere-aminte de tine, și cu credință cântă:
Bucură-te, mângâierea sufletească a pământenilor necăjiți;
Bucură-te, ocrotitorul văduvelor, orfanilor și al tuturor celor prigoniți;
Bucură-te, cel ce ești împreună vorbitor cu îngerii;
Bucură-te, cel ce te veselești acum cu toți sfinții;
Bucură-te, grabnic ajutătorule al celor aflați în nevoi;
Bucură-te, cel ce cu rugăciunea ne ajuți și pe noi;
Bucură-te, bogăția săracilor;
Bucură-te, toiagul cel tare al bătrâneților;
Bucură-te, chimval bine-răsunător;
Bucură-te, cel ce ne ajuți să scăpăm din robia patimilor;
Bucură-te, mărgăritar mult-luminos;
Bucură-te, nebiruitele ostaș al lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Meletie, mare învățător și luminător al Bisericii.
Condacul 12
După puține zile de la mărturisirea în sobor, Dumnezeu te-a chemat la el printr-o boală, ca să te încununeze ca pe un biruitor și să te odihnească de toate pătimirile tale îndurat pentru mărturisirea dreptei credințe. Iar noi aducem cântare Celui ce ni te-a dăruit nouă ca sfânt ocrotitor, zicând: Aliluia.
Icosul 12
Stând înaintea Celui fără de materie, care este Ziditor al tuturor și Domn și Cuvânt și înțelepciunea Tatălui, pe care tu curat L-ai teologhisit, nu înceta a cere să se mântuiască cei ce cu credință te fericesc pe tine, grăitorule de cele dumnezeiești, zicând:
Bucură-te, Sfinte Ierarhe, cel ce cu viețuirea ta pe mulți ai povățuit;
Bucură-te, credincioasă slugă a Celui ce pentru noi S-a răstignit;
Bucură-te, cel ce toate ademenirile păcatului le-ai biruit;
Bucură-te, atletul lui Hristos cel neclintit;
Bucură-te, lauda cea strălucită a arhiereilor;
Bucură-te, dumnezeiesc învățător al dogmelor;
Bucură-te, apărător neînfricat al dreptei credințe;
Bucură-te, cel încununat de Împăratul Hristos cu mare cinste;
Bucură-te, luminătorul lumii;
Bucură-te, mijlocitor neobosit pentru toți oamenii;
Bucură-te, blând păstor ce porți de grijă tuturor;
Bucură-te, nădejdea de mântuire a tuturor creștinilor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Meletie, mare învățător și luminător al Bisericii.
Condacul 13
O, prea fericite părinte Meletie, stând înaintea dătătorului de lumină, cu totul luminat, luminează ochiul cel întunecat al sufletului meu, cu lumina cunoștinței și alungă negura patimilor cu rugăciunile tale; că tu ai îndrăzneală ca un ierarh, cuvioase Meletie.Învață-ne să cântăm cu inimă curată: Aliluia.
Acest Condac se rostește de trei ori.
După aceasta se cisesc iarăși Icosul 1 și Condacul 1 pe care le găsiți mai jos.
Icosul 1
Cuprins de mare râvnă ai mărturisit și cu mâna adevărul despre Sfânta Treime, arătând trei degete pe care le-ai unit mai apoi în una. Căci Unul este Dumnezeu întreit în Fețe, toate de aceeași ființă și aceeași voință.
Bucură-te, apărătorule al dreptei credințe;
Bucură-te, ocrotitorul celor dreptcredincioși;
Bucură-te, păstor al turmei lui Hristos;
Bucură-te, floarea Bisericii cea cu bun miros;
Bucură-te, cel asemănător lui David în blândețe;
Bucură-te, cel ca Solomon în înțelepciune;
Bucură-te, cel care ai bunătatea lui Moise;
Bucură-te, cel râvnitor ca Ilie;
Bucură-te, cel asemănător lui Pavel în necovârșita dragoste;
Bucură-te, cel drept ca Iov întru stricăciunea trupului;
Bucură-te, cel care ai urmat lui Samuil în păzirea cea cu dinadinsul;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Meletie, mare învățător și luminător al Bisericii.
Condacul 1
Veniți toți credincioșii să aducem laude celui care ne-a întărit pe noi în dreapta credință, învățând lămurit despre treimea după Fețe și Unimea după Ființă a Preasfintei Treimi, în vremuri tulburi în care învățătura ariană a pierdut multe suflete. Să strigăm toți cu un glas: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Meletie, mare învățător și luminător al Bisericii.
Rugăciune la Acatistul Sfântului Ierarh Meletie, Arhiepiscopul Antiohiei celei Mari
Sfinte al lui Dumnezeu, ajută-ne nouă să rămânem în adevăr, căci dacă îmbrățișăm vreo învățătură străină de învățătura Bisericii, ne vom lipsi de Duhul Sfânt, care este Duhul Adevărului și nu v-om avea parte de veșnica bucurie din Împărăția Cerurilor.
Sfinte părinte, bucuria noastră, ajută-ne pe noi să urmăm ție, căci te-ai făcut nouă pildă de viețuire sfântă în Hristos. Ajută nouă, nu numai să cugetăm ortodox, dar să și trăim ca un adevărat ortodox.
Sfinte ierarhe, ajută-ne să trăim pentru Hristos și să nu-L întristăm prin nici o faptă sau gând, ci să fim așa cum El și-ar dori de la noi.
Sfinte Meletie, nu ne uita pe noi în rugăciunile tale, căci cu anevoie înotăm în marea ispitelor din acest veac. Ajută-ne și pe noi să ajungem la liman, ca împreună cu tine să-I cântăm Domnului în vecii vecilor. Amin.
Apoi se face otpustul: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.