REVARSAREA DARURILOR

 Vezi ca geamul, pe lânga faptul ca primeste lumina în sine, o lasa pe aceasta sa intre si în odaie; sau soba se încalzeste nu doar pentru ea însasi, ci si pentru a te odihni pe tine. Acelasi lucru e cuprins si în alcatuirea trupului: ochii vad nu doar pentru ei, ci si pentru trupul întreg; urechile aud nu doar pentru ele însele, ci pentru tot trupul; narile nu doar pentru ele simt mirosul, ci pentru trupul întreg; stomacul nu primeste hrana doar pentru el, ci pentru tot trupul; mâinile lucreaza nu doar pentru sine, ci pentru trupul întreg; picioarele nu merg doar pentru ele, ci si pentru celelalte madulare. Acelasi lucru îl bagam de seama si la celelalte fapturi: soarele de pe cer nu straluceste numai siesi, ci pentru toata zidirea; norii nu tin apa întru ei, ci o revarsa pe pamânt; pamântul nu tine roadele în sine, ci le creste pentru toti. Asa sa cugeti si despre toate celelalte. Din acestea învatam ca din darurile pe care ni le da Dumnezeu noi trebuie sa împartim câte ceva si pentru folosinta aproapelui nostru, caci darurile Domnului sunt facute pentru toti îndeobste. Cel chibzuit trebuie sa-si foloseasca priceperea nu doar pentru sine, ci si spre trebuinta aproapelui sau, iar avutia trebuie sa-i slujeasca nu doar celui bogat, ci si altora. Asa sa facem si cu celelalte: acestea toate sunt talantii Domnului nostru, pentru care vom da raspuns înaintea Lui în ziua venirii Sale (Matei 25, 14-30). Caci toate pe care le avem nu sunt bunurile noastre, ci ale Domnului si ne sunt date de la Dumnezeu nu doar pentru noi însine, ci si pentru aproapele nostru. Iar daca cineva nu împarte celorlalti din bunatatile Domnului care i-au fost date lui, acela pacatuieste împotriva lui Dumnezeu, Care l-a umplut cu daruirile Sale, si pentru aceasta va fi chinuit în ziua Judecatii lui Hristos.
 
Sfantul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 108.