Traditii, obiceiuri si superstitii de Sfantul Andrei

 

Traditii, obiceiuri si superstitii de Sfantul Andrei

 

Traditiile, obiceiurile, superstitiile, credintele si ritualurile de Sfantul Andrei, specifice poporului nostru, sunt pline de mister si fantezie. Conform credintelor populare, se pare ca noaptea de Sfantul Andrei (29 spre 30 noiembrie) este una in care are loc o aglomerare de forte malefice: fiarele, mai ales lupii, umbla sa manance vitele celor care nu tin sarbatorile; lupoaica prinde pui pe care-i va fata in noaptea de Sfantul Gheorghe, ies strigoii, copii din flori devin strigoi, vrajitoarele iau mana vitelor etc.

In noaptea premergatoare sarbatorii Sfantului Andrei, in special la sate, se practica inca ritualuri ciudate, din credinta ca astfel se pot gasi mai usor protectia de toate relele, bunastarea si chiar dragostea. Se efectueaza o serie de practici magice de aparare: nu se dau carbuni afara, se ascund coasele si limbile melitelor, se lipesc cruci de ceara de coarnele vitelor si se inconjoara cu mac, se ingroapa un drob de sare descantat in pragul usii grajdiului, se intorc vasele cu gura-n jos si se inconjoara casa si grajdul cu lumanare aprinsa, se fac cruci cu usturoi la geamuri si usi, se mananca usturoi etc.

Sfantul Andrei este socotit inceput de iarna, numindu-se din aceasta cauza “Andrei-de-iarna”.

 

Sarbatoarea lupilor

Sfantul Andrei este considerat in traditia romanilor pazitorul turmelor de amenintarea lupilor, este patron si imblanzitor al lupilor, insa mai mult cu sens figurat, deoarece dacii care au fost crestinati de el se identificau cu lupii in memoria colectiva. Se stie ce a simbolizat lupul pentru daci, daca insusi steagul lor avea infatisarea unui balaur avand cap de lup. Se credea si inca se mai crede si acum ca in ziua de 30 noiembrie lupul devine mai sprinten, isi poate indoi gatul teapan si nimic nu scapa dinaintea lui. Astfel, Sfantul Andrei este in sine simbolul crestinarii poporului roman.

In Bucovina, inainte de Sfantul Andrei cu cateva zile, femeile nu torc – „ca sa nu toarca lupii in casa”, iar de Sfantul Andrei nu matura si nu scot gunoiul din casa, nu curata grajdurile, nu se piaptana ( pieptenele reprezinta in basme un sir de arbori, deci padurea in care se afla lupii) pentru a nu aduce lupul prin apropiere.

Daca vitele mugesc in noaptea de Sfantul Andrei este semn ca vin lupii. Pentru a le feri, in judedul Botosani, gospodarii fac o cruce din ceara si o lipesc la vite pe cornul drept. Pentru a se feri ograda de lupi si de strigoi, se ung cu usturoi parii gardului, drugii, cercevelele, pragul usilor, ghizdul fantanilor.

Prin unele sate din Bucovina exista si acum credinta ca in aceasta noapte bantuie strigoii si lupii sunt mai fiorosi ca oricand. Despre lupi se crede ca pot, in aceasta noapte, sa vorbeasca si sa-si miste gaturile intepenite. Despre cei ce vor sa auda vorbele lor se spune ca afla taine teribile, dar ca vor muri repede, iar omul sau animalul atacat de lup in noaptea cu pricina se va transforma in varcolac.

 

Noaptea invierii mortilor

In noaptea de Sfantul Andrei, spiritele celor decedati prind puteri, de aceea se practica ritualuri de protejare a gospodariilor, oamenilor si animalelor.

In Moldova, noaptea Sfantului Andrei este numita si „noaptea strigoilor”care ies din morminte, conform legendei, pentru a se razboi cu oamenii. Se spune si ca strigoii pot fi alungati cu usturoi.

“In tinutul Sucevei, se crede ca strigoii, cari-s tot oameni, insa cu coada, nu pot suferi mirosul de usturoi. Inspre Sfantul Andrei se strang ori in tintirim, ori in anume locuri de prin paduri, prin case pustii ori pe ziduri ruinate si fac sfat; pe urma se imprastie dupa rele in lume. Adeseori intre ei se intampla batalii si vin pe la case si iau limbile de la melituici, de se bat. Ca sa nu se intample in gospodarii rautati din pricina strigoilor, mama ungea cu usturoi clampa usii, scara, stalpii hornului, cahneata, crucile de la feresti, boii si vacile la coarne, melitoiu si melituica, clestele, cociorva, lada si toporul, iar noi casasii mancam mujdei de usturoi...si ne ferea Dumnezeu de strigoi” (Tudor Pamfile – Sarbatorile la romani)

„Prin Ramnicul Sarat impotriva strigoilor si stragilor, care ies de prin morminte si vin de pocesc pe oameni cu felurite boale, se ung lucrurile cu 9 fire de usturoi, mancand in acelasi timp fiecare om din casa cate un fir, ca vor scapa de pocitura strigoilor, carora nu le place usturoiul si cari, pentru aceasta, nu se pot apropia de casa unui om”. ( D. Lupascu – Medicina babelor)

Astfel, se mai spune ca atunci cand strigoii nu se pot razboi intre ei, incearca sa prinda un muritor si sa-i suga sangele. Pentru aceasta in „noaptea strigoilor”, gospodinele au grija ca toti membrii familiei sa manance si sa se unga pe frunte, pe piept, in spate si la incheieturile trupului cu usturoi, precum si usile, geamurile si hornul casei pe unde ar putea sa intre strigoii.

In Bucovina, pentru ca spiritele rele sa nu se cuibareasca in case, femeile intorc seara toate oalele si canile cu gura in jos. Scot din soba cenusa calda de peste zi, pentru ca spiritele nelinistite sa nu-si gaseasca adapost la caldura. Alteori, imprastie resturi de paine prin curte, pentru ca spiritele flamande sa nu caute prin camari de-ale gurii. Impotriva varcolacilor, gospodinele folosesc cununile de usturoi agatate la intrare si lasa aprinsa candela de langa icoane. Pentru protectia vitelor, cu o seara inainte li se amesteca animalelor in hrana busuioc sfintit sau li se toarna cateva picaturi de agheasma in apa. Dupa miezul noptii sau in dimineata de Sfantul Andrei, exista in trecut obiceiul „descantecului sarii”. Un drob de sare, descantat si ingropat sub pragul grajdului, era dezgropat in primavara, de Sfantul Gheorghe, cand sarea era amestecata in hrana vitelor pentru a le feri de farmece, boli si de vrajile pentru „luarea laptelui”.

In alte zone se spune ca, de Sfantul Andrei se deschid cerurile si coboara ingerii: „La Sfantul Andrei / Creste ziua cat bobul de mei.” In noaptea de Santandrei vorbesc toate animalele; dar cine le asculta ce spun moare. La miezul noptii se deschid cerurile si, in cantecele cocosilor, pogoara ingerii, izgonind strigoii si toate celelalte duhuri rele.

 

Farmece de dragoste, aflarea ursitului, noroc

Noaptea de ajun precum si ziua Sfantului Andrei se crede ca este prielnica pentru practicarea anumitor ritualuri si farmece de dragoste. Una dintre acestea este Pazitul usturoiului, un fel de serbare nocturna colectiva gen Revelion, cu mancare si bautura abundenta,  la care barbatii neinsurati vin cu caciulile pline cu capatani de usturoi – in unele sate si fetele aduc cate trei capatani, toate se pun intr-o covata pe care o femeie batrana trebuie s-o pazeasca toata noaptea la lumina unei lumanari, ca sa nu fie furata de strigoi, in timp ce tineretul petrece, bea, canta si joaca. Dimineata, in curtea casei se incinge o hora, iar in mijlocul ei „este jucata” covata cu usturoi de un flacau. Apoi usturoiul este impartit la toti care au participat si dus acasa cu mare grija, pus la icoane, folosit ca leac impotriva bolilor sau pentru descantece si vraji. Astfel in unele localitati cand fetele sosesc acasa de la Pazitul usturoiului, seamana un catel de usturoi priveghiat toata noaptea, intr-un cocolos de aluat. Dupa felul in care incolteste si creste acest usturoi, se fac prognosticuri de maritis. Acest ritual este deosebit de variat, in functie de regiunea unde se practica.          

Noaptea Sfantului Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vraji si farmece. Fetele masoara noua cescute cu apa pline si le toarna intr-o strachina, care se pune sub icoana. A doua zi, in zori, se masoara din nou, cu aceeasi cescuta, apa din strachina. Daca va mai ramane pe fundul strachinii apa, fie si cateva picaturi, atunci vor avea noroc; dimpotriva, daca ultima cescuta va ramane neumpluta cum trebuie, atunci nu vor avea noroc si nu se vor marita.

In Bucovina, se spune ca in noaptea Sfantului Andrei se pot face farmece sau vraji pentru dragoste. Tot aici se practica „pazitul usturoiului”, prilej de cantec si dans, in jurul unui vas in care se pun 3 capatani de usturoi. A doua zi, acesta se ia acasa si se pune la icoane ori se foloseste ca leac pentru diverse boli, crezandu-se in proprietatile sale magice. Fetele tinere au obiceiul de a manca „turtuca lui Andrei”, inainte de culcare, iar legenda spune ca cel pe care il vor visa aducandu-le apa, acela le este sortit ca sot.

Tot in Bucovina, fetele care vroiau sa-si vada ursitul isi puneau seara sub perna 41 de fire de grau, iar cand se culcau spuneau: „Voi, 41 de fire de grau / Eu voi adormi / Si voi hodini / Dar eu ma rog lui Dumnezeu / Sa-mi trimita ingerul meu / Cel ce mi-e dat de Dumnezeu.” (T. Pamfile – Sarbatorile de toamna si Postul Craciunului)

Un alt obicei este ca fetele nemaritate sa mearga noaptea la fantana cu lumanarea de Paste pe care o aprind si o afunda cu ajutorul ciuturei spunand: „Sfinte Andrei / Scoate-i chipul in fata apei / Ca in vis sa-l visez / Ca aievea sa-l vaz!„ (Tudor Pamfile – Sarbatorile la romani)

Prin alte parti este obiceiul ca fetele de maritat sa faca o turta subtire ca o placinta din faina de grau, foarte sarata – denumita Turtuca de Andrei, pe care o mananca la culcare. Baiatul pe care-l viseaza ca le aduce apa ca sa le astampare setea se crede ca este viitorul lor sot.

In alte regiuni, fetele ghicesc ursitul cu ajutorul parilor de la gard, astfel, noaptea pe intuneric ating un par, de la care numara in continuare pana la al noualea par, pe care leaga o sfoara sau lana rosie. A doua zi merg sa vada cum le va fi alesul. Daca parul este drept si neted, viitorul sot va fi tanar si frumos, dar sarac. Daca parul va fi scurt si noduros, sotul va fi batran si sarac, iar de va avea coaja groasa, va fi bogat. Daca parul este cu multe craci, ursitul va fi vaduv cu multi copii.

Tot asa de frecvent este si ghicitul la oglinda. Fata de maritat se aseaza pe un scaun, avand in fata si spate cate o oglinda, iar pe lateral patru lumanari aprinse si, se spune ca, astfel isi vede ursitul.

De pilda, prin ascunderea sub perna a unui fir de busuioc sfintit, se crede ca se obtine in vis imaginea "ursitului". Pentru "atragerea" acestuia este mult folosita si metoda "facutului cu ulcica". La miezul noptii, singura la gura sobei, tanara intoarce cu gura in jos o ulcica noua de lut, iar pe dosul vasului lasa sa palpaie trei carbuni. In timp ce roteste ulcica usor, rosteste o incantatie menita a suscita o atractie irezistibila pentru cel iubit.

O alta metoda folosita pentru cunoasterea viitorului consta in a privi, la miezul noptii, intre doua lumanari aprinse, intr-un pahar cu apa neinceputa, asezat pe cenusa. In centrul paharului este lasata sa cada o verigheta care a fost deja sfintita de preot prin cununie religioasa si se crede ca in verigheta apare chipul ursitului, daca este privita intens cateva minute. Unele tinere mai incearca sa isi vada viitorul sot la miez de noapte. Asezate complet dezbracate intre doua oglinzi, in camera intunecoasa, cu cate o lumanare in fiecare mina, incearca sa priveasca in oglinda din fata pentru a vedea imagini reflectate din oglinda din spate. Se crede, si unele persoane chiar au avut aceasta iluzie, ca prin fata ochilor incep sa se perinde scene de viata, ca tanara isi vede viitorul sot sau, in unele cazuri, ca i se dezvaluie scene din viitor.

 

Prognoza meteo

De obicei, in podul casei sunt urcate 12 cepe sanatoase, la fel de mari, care sunt lasate acolo pana in seara de Craciun. Fiecarei cepe ii este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au stricat indica luni ploioase sau cu grindina, iar cele care au incoltit – luni favorabile recoltei.

De Sfantul Andrei se pune grau la incoltit, pentru a vedea cat de roditor va fi anul ce urmeaza. Graul pus la incoltit in noaptea Sfantului Andrei este si el plin se semnificatii: un grau frumos (verde si inalt) de Anul Nou prevesteste un an bun, roditor si sanatate pentru proprietarul sau.

O predictie asemanatoare, legata de soarta recoltei, se realizeaza cu ajutorul unor boabe de grau. Pentru fiecare tip de cultura pe care intentioneaza sa o semene in gradina, gospodina casei “boteaza” cate un bob si il pune la incoltit in bucatarie. Peste 7 zile, boabele sunt analizate: cele care au incoltit arata soarta favorabila a culturii, iar celelalte, paguba.

Pentru ca sa se afle cat de rodnic va fi urmatorul an se pun boabe de grau intr-o strachina cu apa. Cat de des va rasari graul, atat de bogata va fi recolta.

O crenguta de mar pusa in apa, daca infloreste de sfantul Vasile, prevesteste un an roditor.

Starea vremii da informatii despre iarna care vine: luna plina si cerul senin anunta o iarna moinoasa, iar luna plina dar cu ninsoare sau ploaie anunta iarna grea cu zapezi mari.

 

Alte traditii, obiceiuri si superstitii de Sfantul Andrei

Nu se matura toata ziua, nu se da gunoiul afara, nu se ranesc grajdurile, nu se piaptana, nu se fac zgarieturi.

In unele sate, copiii taie mladite din meri, ciresi sau visini si le pun in apa ca sa inmugureasca pana la Sfantul Vasile, cand fac din ele sorcove.

De la aceasta zi si pana la Craciun, gospodinele nu mai tes in razboi si nu torc, de frica sa nu se supere Maica Domnului pe dansele.

Oricat de periculoase li se par unora spiritele care, zice-se, bantuie in aceasta noapte, mesterele in ale magiei spun ca tocmai mesagerii intunericului pot fi pusi la treaba pentru a dezlega secretele. Exista credinta ca in asemenea noapte magica se pot afla autorii unor crime sau furturi ori unde se afla persoane ori bunuri disparute fara urma sau de unde a pornit o nenorocire abatuta asupra unei case.

De asemenea, se mai spune ca de Sfantul Andrei “sa nu imprumuti ori sa dai nimic, caci altfel vei fi pagubit”.