O aroma celebra: Vanilia

Vorbim despre o planta care are un fruct cu un miros si un gust deosebite, unice, atat de delicate… Un cadou pe care Mexicul l-a facut lumii. Este cautata de toata lumea si pretuita de secole intregi. Este cea mai iubita, cea mai ceruta si cea mai scumpa cultura din lume. Vanilia este un important ingredient culinar – o intalnim in mancaruri si tot felul de bauturi, in multe produse lactate, mai ales in inghetate si iaurturi… Este al doilea cel mai scump condiment din lume, dupa sofran. In acelasi timp, reprezinta un foarte apreciat ingredient in industria parfumurilor si a medicamentelor. Dupa unele estimari, astazi intalnim vanilia in nu mai putin de 18.000 de produse de pe piata!

De fapt, chiar daca nu pare, din punct de vedere botanic vanilia apartine familiei orhideelor, cea mai mare familie de plante cu flori din lume… Mai mult, este singurul soi de orhidee care face fructe comestibile! Ea este, de fapt, o orhidee tropicala, caci creste doar in regiunea ecuatoriala. Provine din America, unde cel mai cunoscut soi, Vanilla planifolia (numita si fragrans), creste liber, din zona Golfului Mexic pana in Ecuador, spre Pacific, precum si in zona Marii Caraibilor.

Vanilia, considerata un cadou sacru si deosebit de pretios primit din partea zeilor

Aceasta planta are peste 150 de varietati diferite, dintre care doar doua sunt folosite pentru consum. Varietatea Bourbon a fost numita astfel dupa vechiul nume al insulei Reunion de astazi, Ile Bourbon. Cineva a dus pe furis, din Mexic, o planta de vanilie, in jurul anului 1793, pe aceasta insula de langa Madagascar. Timp de 50 de ani cultivarea ei aici s-a facut cu mari dificultati. Planta crestea bine, inflorea frumos, dar rareori facea pastai, deoarece, in lipsa speciei de albine care o polenizeaza in mod natural, florile erau rareori polenizate de insectele locale. Abia in anul 1841 Edmond Albius din Reunion a gasit o metoda eficienta de a fecunda floarea in mod manual. Folosind un betisor de bambus, el ridica membrana subtire care separa organul barbatesc (antera) de organul femeiesc (stigma) si aducea polenul pe stigma. Gratie acestei metode, culturile de vanilie s-au dezvoltat foarte mult in insulele Reunion / Bourbon, raspandindu-se si pe alte meleaguri, inclusiv Tahiti si Indonezia. In orice caz, conditiile diferite de clima si de sol ale Madagascarului fac sa apara mari diferente de aroma fata de vanilia mexicana.
Varietatea Tahitian provine tot din Mexic si este o incrucisare intre soiurile Vanilla planifolia si Vanilla odorata. Modificarile genetice i-au schimbat radical gustul si mirosul, fiind complet diferita de vanilia Bourbon, astfel ca acum este considerata o specie aparte.

In urma cu secole, vanilia era folosita ca aromatizant in temple, iar florile sale erau puse in amulete, pentru protectie fata de spiritele rele. Se pare ca primii care si-au aromat bauturile cu vanilie au fost olmecii. Primii care au cultivat-o au fost insa cei din neamul Totonaca, se pare, care traiau si inca traiesc in zona Golfului Mexic, mai exact in Veracruz. Ei o cultiva si astazi, considerand ca aceasta planta minunata este un cadou sacru si deosebit de pretios primit din partea zeilor… Dupa ce aztecii i-au cucerit pe totonaci, le-au impus acestora tributuri in vanilie (Tlilxochitl). Au folosit noul ingredient pentru a prepara bautura rezervata nobililor, faimoasa chocolatl, adaugandu-i faina de porumb, boabe de cacao si miere. Insa exista indicii ca si civilizatia precolumbiana Maya cunostea vanilia, pe care o utiliza ca ingredient intr-o bautura preparata din cacao si alte mirodenii.
Dupa anul 1500, vanilia a ajuns din Mexic in Spania. Initial, s-a crezut ca ea are valoare doar ca planta parfumata. Abia dupa ce Cortes a ajuns in America, in anul 1519, si i-a cucerit pe azteci, s-a descoperit ca ea poate fi folosita si ca ingredient culinar, ca poate fi consumata. La inceput, vanilia a fost cultivata in gradinile botanice din Franta si din Anglia, dar inca nu puteau fi obtinute seminte. Europenii nu au inteles de ce pana in anul 1836, cand horticultorul belgian Charles Morren a descoperit ca polenizatorul natural al vaniliei este albina Melipona, o insecta care nu traia in Europa (un studiu recent sugereaza, totusi, ca polenizatorul primar al orhideelor este albina Euglossine).

Important ingredient culinar, gasim vanilia in multe preparate delicioase

Timp de multa vreme, vanilia a fost folosita de europeni exclusiv ca ingredient al ciocolatei de baut, un produs de lux, consumat doar de catre cei bogati. In anul 1602, Hugh Morgan, un farmacist al reginei Elizabeth I, a avut stralucitoarea idee de a utiliza vanilia ca aroma de sine statatoare. A fost primul pas catre dobandirea popularitatii pe care vanilia o are in zilele noastre.
Pana tarziu, spre sfarsitul secolului al XIX-lea, Mexicul a avut monopol absolut asupra vaniliei, dar astazi Madagascarul este primul producator al lumii, fiind urmat de tari precum Costa Rica, Guatemala, Uganda, Kenya, China, India si unele insule din Pacific. Iar cei mai mari consumatori de vanilie sunt Statele Unite ale Americii, urmate de Europa (mai ales Franta).

Vanilia este foarte dificil de cultivat. Practic, este cultura cel mai greu de intretinut din lume. Primele flori ale vaniliei apar abia dupa trei ani de la plantare, iar fiecare floare ține doar o zi! De fapt, doar o dimineata, o singura dimineata pe an! In acea dimineata, cei care lucreaza pe plantatia de vanilie trec grabiti printre randuri, deschid, delicat, cu ajuorul unui betisor, florile si, cu ajutorul degetului mare si aratatorului, fac manual polenizarea. Daca ei afecteaza florile sau planta, procesul nu mai are loc, iar fructele nu mai apar, astfel ca trebuie sa fie foarte atenti, caci pierderile ar fi foarte mari.
Fructele, sub forma unor pastai, au nevoie de nu mai putin de noua luni pentru a-si dezvolta complet aroma. Cu toate acestea, atunci cand sunt culese, inca sunt partial verzi si inca nu au gust si parfum! Proprietatile lor ies la iveala abia in decursul procesului de tratare si de uscare, care e foarte complex si dureaza intre patru si sase luni! Dupa ce pastaile sunt recoltate, ele sunt lasate la soare pana se usuca complet. Totusi, in multe tari ele sunt tratate cu apa fierbinte sau puse la caldura, apoi scoase la soare in fiecare zi, timp de saptamani sau luni, pana cand isi reduc dimensiunea initiala cu o cincime. Abia dupa aceea pastaile sunt sortate in functie de marime si calitate. Apoi ele mai trebuie sa stea o luna sau doua, pentru a-si incheia complet procesul de aromatizare. In acest fel, in momentul in care ajung la destinatie, in cele mai indepartate colturi ale lumii, ele au deja o aroma deplina.

Vanilia este cultura cel mai greu de intretinut din lume

Din cauza acestor dificultati in privinta cultivarii, vanilia este extrem de scumpa. Mai mult: anual se produc in lume numai aproximativ 1.400 – 2.300 de tone de vanilie uscata, ceea ce reprezinta extrem de putin in comparatie cu productia de cacao sau de cafea, de pilda, de zeci de mii de tone. Tot din aceasta cauza, 98% din vanilia din comert este, de fapt, sintetica, nu naturala, chiar daca pe etichetele produselor scrie „aroma naturala”…
Fiind o planta atat de valoroasa, in unele locuri (de pilda, in Madagascar) cultivatorii isi marcau cultura de vanilie, facand un semn cu cutitul pe fiecare fruct verde, pentru a putea verifica ulterior daca cineva a furat din recolta lor…

Sapunul exfoliant cu vanilie de la Apidava

Vanilia este importanta si pentru industria produselor cosmetice si de ingrijire corporala. Sapunul exfoliant cu miere si vanilie de la Apidava este obtinut din ingrediente apicole, uleiuri vegetale, plante si flori uscate. El actioneaza ca un peeling natural, ajutand la regenerarea epidermei. Este potrivit inclusiv pentru cei care au probleme cu tenul. Uleiul de vanilie are un puternic efect antimicrobian si antifungic, distrugand fungii de la nivel cutanat.
https://www.daciccool.ro/stil-de-viata/casa-si-gradina/9580-o-aroma-celebra-vanilia

Humanic: Incaltaminte eleganta fara toc

Pantofii Mules si Slip-on pe nuante calde de coniac, animal-print si detalii contrastante avanseaza rapid in topul preferintelor femeilor ce tin sa fie la curent cu cele mai noi tendinte in materie de moda. Modelele fine cu design elegant sunt gandite special pentru plimbarile de seara din marile orase. Gentile de mana, tip Hobo sau Crossbody, si rucsacurile casual din aceeasi familie de culori ofera un spatiu de stocare elegant si sofisticat.
Daca ar fi sa spunem cateva cuvinte si despre stilul de asortare, e bine de stiut ca pantofii Mules se poarta cu glezna la vedere. Partenerii perfecti in astfel de situatii sunt pantalonii cropped si rochitele si fustele trei sferturi.
In zilele lungi de vara, opteaza pentru incaltaminte eleganta si confortabila.
https://www.daciccool.ro/stil-de-viata/moda-si-accesorii/9578-humanic-incaltaminte-eleganta-fara-toc

Maramuresul dupa 20 de ani, conferinta la MTR

Muzeul National al Taranului Roman va asteapta joi, 27 iunie 2019, de la ora 18.30, la o noua intalnire din seria Conferintelor de la Sosea. Kathleen Laraia McLaughlin, profesor la Loyola Marymount University in Los Angeles, fotograf, si dr. Monica Cure, cercetator independent, autor al Picturing the Postcard: A New Media Crisis at the Turn of the Century, vor sustine conferinta Maramuresul dupa 20 de ani.
Conferinta se va desfasura in limba engleza si va avea loc la fosta sala Irina Nicolau (intrarea se face prin strada Monetariei). Intrarea este libera.

Cum arata schimbarile din ultimii 20 de ani intr-o regiune-emblema a traditiei si ruralitatii din Romania? Fotograful de origine americana Kathleen Laraia McLaughlin a trait in perioada 1999-2000 in satul Sarbi din Maramures si a fotografiat oamenii locului si activitatile lor. Incepand cu 2002 pana anul acesta inclusiv, Kathleen a revenit de mai multe ori, ca bursiera Fullbright, in satul Sarbi. Evolutia ca fotograf a lui Kathleen a fost paralela cu dezvoltarea satului. Daca in 1999 gaseai cu greu pe cineva cu aparat de fotografiat in sat, in 2019 nu prea mai gasesti pe cineva fara telefon cu camera de fotografiat. Progresul a venit la pachet cu unele pierderi. Sa aiba satenii mai multa putere acum? Care mai e rolul fotografului, mai ales al celui venit tocmai din SUA, cand toata lumea face poze? Kathleen exploreaza astfel de intrebari in lucrarile ei recente, pe care le va prezenta in cadrul Conferintelor de la Sosea.

Prezentarea lui Kathleen va fi urmata de o discutie moderata de Monica Cure, despre intrebarile si emotiile pe care le starneste documentul fotografic. Ce inseamna pentru publicul urban schimbarile din viata satului? Cum ne raportam la aceste schimbari si de ce? Ce implicatii au ele pentru identitatea si viitorul nostru?

Mai multe detalii gasiti pe www.muzeultaranuluiroman.ro.
Dacic Cool se numara printre partenerii media ai acestui eveniment.

https://www.daciccool.ro/timp-liber/evenimente/9575-maramuresul-dupa-20-de-ani-conferinta-la-mtr

Vacanta la Muzeul Taranului Roman

Macar putin, cat sa ne imprietenim si sa facem impreuna jurnale de vacanta, povesti stampilate, perne bune de visat, filme animate cu tot felul de nascociri, sa inveselim peretii cu picturi, sa ne jucam cu umbrele, sa ascultam cum suna unele instrumente muzicale ciudate (sau banale?) si povestile lor, sa ne asculte altii la radio, sa ne "impodobim" de vara, sa ne facem fotografii si sa ne "fotosopam", sa ne "decoram" cu niste lut… si tot asa, ce face omul normal in vacanta.
La atelierele de la Muzeul National al Taranului Roman, toooata luna iulie, aproape cinci saptamani.

Pentru copii: nu-i ca la scoala, cu note, ba din contra, e cu prietenie si relaxare si visare.
Pentru adolescenti: citeste programul si vei descoperi niste ateliere concepute fix pentru tine (ateliere de radio, de animatie, de sunete muzicale, de editare fotografie).
Pentru parinti si bunici si vecini: atelierele au o varsta minima de participare, nu au o varsta maxima.
Costul unui atelier: 15 lei/participant. Programul, mai jos. Daca dati click pe cuvantul "aici", vezi fotografii si afli si ce se intampla intr-ora-si-ceva de atelier. Cum numarul maxim de persoane cu care se lucreaza este in grupe de 15 persoane, dar si grupe de 5, inscrierea este importanta si se face la numarul de telefon sau la adresa de e-mail din dreptul atelierului ales.

Saptamana I
Luni, 1 iulie
10.00-11.20 Masca. Personaje din povesti, cu Beatrice Iordan. Intalnirea I, 9+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la adresa beatriceiordan@yahoo.com .
11.30-13.00 Atelier de radio, cu Monica Irina Chiorpec, 12+, Sala de Consiliu-Vila Samurcas, informatii aici si inscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com .

Marti, 2 iulie
10.00-11.20 Atelier de construit jurnale de vacanta, cu Valentina Bacu, 7+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numarul de telefon: 0742.011.027.
10.00-11.20 Croit, tesut si cusut, cu Lidia Stares, 7+, la Nuiele, informatii aici si inscrieri la telefon: 0722.798.284.
11.30-13.00 Atelier de teatru de umbre, cu Beatrice Iordan, 4+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la adresa beatriceiordan@yahoo.com .

Miercuri, 3 iulie
10.00-11.20 Povesti stampilate, cu Beatrice Iordan, 8+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la adresa beatriceiordan@yahoo.com .
10.00-11.20 Croit, tesut si cusut, cu Lidia Stares, 7+, la Nuiele, informatii aici si inscrieri la telefon: 0722.798.284.
11.30-13.00 Atelier de hartie manuala, cu Sasa Liviu Stoianovici, 7+, Atelierul de hartie, informatii aicisi inscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com .

Joi, 4 iulie
10.00-11.20 Masca. Personaje din povesti, cu Beatrice Iordan. Intalnirea II, 9+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la adresa beatriceiordan@yahoo.com .
11.30-13.00 Atelier de pictura pe sticla cu Bogdan Herascu, 6+, Atelierul de hartie, informatii aici si inscrieri la telefon: 0726.237.376.

Vineri, 5 iulie
10.00-11.20 Atelier de modelaj in lut. Anatomie distractiva, cu Crina Cranta, 2+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la telefon 0727.015.825.
11.30-13.00 Atelier de hartie manuala, cu Sasa Liviu Stoianovici, 7+, Atelierul de hartie, informatii aicisi inscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com .
11.30-12.30 Povesti cu urechi – Atelierul lui Calin Torsan, 10+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la telefon 021.317.96.59.

Saptamana a II-a
Luni, 8 iulie
10.00-11.20 "Sa coasem frumos". Podoabe, cu Ruxandra Grigorescu, 6+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la telefon 021.317.96.59.
11.30-13.00 Atelier de radio, cu Monica Irina Chiorpec, 12+, Sala de Consiliu-Vila Samurcas, informatii aici si inscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com .

Marti, 9 iulie
10.00-11.20 Ghici-ghicitoarea-mea. Desen pe panza, cu Ruxandra Grigorescu, 5+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la telefon 021.317.96.59.
11.30-13.30 Atelier de realizare de animatii, cu Valentina Bacu. Intalnirea I, 8+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numarul de telefon: 0742.011.027.

Miercuri, 10 iulie
10.00-11.20 Carti postale - colaj textil, cu Ruxandra Grigorescu, 4+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la telefon 021.317.96.59.
11.30-13.30 Atelier de realizare de animatii, cu Valentina Bacu. Intalnirea a II-a, 8+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numarul de telefon: 0742.011.027.

Joi, 11 iulie
10.00-11.20 Atelier de construit jurnale de vacanta, cu Valentina Bacu, 7+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numarul de telefon: 0742.011.027.
11.30-13.00 Atelier de pictura pe sticla, cu Bogdan Herascu, 6+, Atelierul de hartie, informatii aici si inscrieri la telefon: 0726.237.376.

Vineri, 12 iulie
10.00-11.20 Atelier de modelaj in lut. Peisaj marin, cu Crina Cranta, 4+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la telefon: 0727.015.825.

Saptamana a III-a
Luni, 15 iulie
10.00-11.20 "Sa coasem frumos". Catrinta, cu Ruxandra Grigorescu, 6+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la telefon: 021.317.96.59.
11.30-13.00 Atelier de radio, cu Monica Irina Chiorpec, 12+, Sala de Consiliu-Vila Samurcas, informatii aici si inscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com .

Marti, 16 iulie
10.00-11.20 Povesti taranesti – desen, cu Ruxandra Grigorescu, 4+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la telefon: 021.317.96.59.
10.00-11.20 Croit, tesut si cusut, cu Lidia Stares, 7+, la Nuiele, informatii aici si inscrieri la telefon: 0722.798.284.
11.30-13.30 Atelier de realizare de animatii, cu Valentina Bacu. Intalnirea I, 8+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numarul de telefon: 0742.011.027.

Miercuri, 17 iulie
10.00-11.20 Perna cu vise – desen, cusaturi, umpluturi, cu Ruxandra Grigorescu, 6+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la telefon: 021.317.96.59.
10.00-11.20 Croit, tesut si cusut, cu Lidia Stares, 7+, la Nuiele, informatii aici si inscrieri la telefon: 0722.798.284.
11.30-13.30 Atelier de realizare de animatii, cu Valentina Bacu. Intalnirea a II-a, 8+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numarul de telefon: 0742.011.027.

Joi, 18 iulie
10.00-11.20 Atelierul de scotocit prin fotografii vechi, cu Valentina Bacu, 10+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numarul de telefon: 0742.011.027.
11.30-13.00 Atelier de pictura pe sticla, cu Bogdan Herascu, 6+, Atelierul de hartie, informatii aici si inscrieri la telefon: 0726.237.376.

Vineri, 19 iulie
10.00-11.20 Atelier de modelaj in lut. Numaram margele, cu Crina Cranta, 2+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la telefon: 0727.015.825.
11.30-12.30 Povesti cu urechi – Atelierul lui Calin Torsan, 10+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la telefon: 021.317.96.59.

Saptamana a IV-a
Luni, 22 iulie
10.00-11.20 Masca. Personaje din povesti, cu Beatrice Iordan. Intalnirea I, 9+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la adresa beatriceiordan@yahoo.com .
11.30-13.00 Atelier de radio, cu Monica Irina Chiorpec, 12+, Sala de Consiliu-Vila Samurcas, informatii aici si inscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com .

Marti, 23 iulie
10.00-11.20 "Sa coasem frumos". Podoabe, cu Ruxandra Grigorescu, 6+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la telefon: 021.317.96.59.
10.00-11.20 Croit, tesut si cusut, cu Lidia Stares, 7+, la Nuiele, informatii aici si inscrieri la telefon: 0722.798.284.
11.30-13.00 Atelier de teatru de umbre, cu Beatrice Iordan, 4+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la adresa beatriceiordan@yahoo.com .

Miercuri, 24 iulie
10.00-11.20 Atelier de construit jurnale de vacanta, cu Valentina Bacu, 7+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numarul de telefon: 0742.011.027.
10.00-11.00 Croit, tesut si cusut, cu Lidia Stares, 7+, la Nuiele, informatii aici si inscrieri la telefon: 0722.798.284.
11.30-13.00 Povesti stampilate, cu Beatrice Iordan, 8+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la adresa beatriceiordan@yahoo.com .

Joi, 25 iulie
10.00-11.20 Masca. Personaje din povesti, cu Beatrice Iordan. Intalnirea II, 9+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la adresa beatriceiordan@yahoo.com .
11.30-13.00 Atelier de pictura pe sticla, cu Bogdan Herascu, 6+, Atelierul de hartie, informatii aici si inscrieri la telefon: 0726.237.376.

Vineri, 26 iulie
10.00-11.20 Atelier de modelaj in lut. Ceramica, produs de design - matrite si serii mici, cu Crina Cranta, 3+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la telefon: 0727.015.825.
11.30-12.30 Povesti cu urechi – Atelierul lui Calin Torsan, 10+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la telefon: 021.317.96.59.

Saptamana a V-a
Luni, 29 iulie
10.00-11.20 Atelierul de scotocit prin fotografii vechi, cu Valentina Bacu, 10+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numarul de telefon: 0742.011.027.
11.30-13.00 Povesti taranesti – desen, cu Ruxandra Grigorescu, 4+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la telefon: 021.317.96.59.

Marti, 30 iulie
10.00-11.20 Croit, tesut si cusut, cu Lidia Stares, 7+, la Nuiele, informatii aici si inscrieri la telefon: 0722.798.284.
11.30-13.00 Atelier de teatru de umbre, cu Beatrice Iordan, 4+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la adresa beatriceiordan@yahoo.com .

Miercuri, 31 iulie
10.00-11.20 Croit, tesut si cusut, cu Lidia Stares, 7+, la Nuiele, informatii aici si inscrieri la telefon: 0722.798.284.
11.30-13.00 Povesti stampilate, cu Beatrice Iordan, 8+, Atelierul de creativitate, informatii aici si inscrieri la adresa beatriceiordan@yahoo.com .
Mai multe detalii gasiti pe www.muzeultaranuluiroman.ro.

https://www.daciccool.ro/timp-liber/evenimente/9573-vacanta-la-muzeul-taranului-roman

In Arena – Campania de informare Sa intelegem mai bine alimentele, initiativa creata in beneficiul intregii industrii alimentare din Romania

RO.aliment organizeaza, in premiera nationala, campania de informare, educare si constientizare a beneficiilor consumului inteligent de alimente, echilibrat si in cantitati moderate. Scopul campaniei este de a demonta stirile false despre alimente si de a demitiza teoriile nefundamentate stiintific, cu ajutorul celor mai apreciati specialisti ai momentului, pentru ca publicul sa redobandeasca increderea in alimente. Intr-o prima etapa, campania s-a desfasurat in Bucuresti, in perioada 7-8 iunie, si a constat in organizarea unui workshop si a unei conferinte de presa, a 15 standuri de degustare si informare amplasate in Mall Promenada, precum si a unor momente special organizate pentru copii. Workshop-ul din 7 iunie a avut invitati experti din fiecare dintre principalele ramuri ale industriei alimentare, iar la eveniment publicul larg a avut acces gratuit.

“In cadrul acestei campanii, care se va desfasura pe perioada a sase luni, ne dorim ca toata lumea sa inteleaga mai bine alimentele. Prin asta, ne dorim sa invatam consumatorii sa citeasca eticheta corect, sa invatam consumatorii sa manance echilibrat, sa invatam consumatorii sa diferentieze miturile urbane de adevarul sustinut stiintific, sa aratam consumatorilor ca avem procesatori care produc corect si care investesc in cercetare si ale caror produse sunt extraordinare pentru sanatate, nu asa cum gasim pe social media sau in presa de cancan. In aceasta campanie, ne-am propus sa educam si presa, in sensul intelegerii situatiei reale din industria alimentara, prin demontarea stirilor false prin realizare de actiuni dedicate care vor fi programate pe parcursul acestei campanii”, a declarat Claudia Bocean, General Manager RO.aliment, initiatorul campaniei.

Initiativa a fost sustinuta puternic de asociatiile de profil, care pledeaza pentru transparenta si care au dorit sa vina in fata consumatorului, pentru a aduce lamuriri fundamentate stiintific la stirile false vehiculate.
“Industria si viata noastra este pe un nou si atunci trebuie sa iesim direct catre consumator, in fata lui, sa ne cunoastem mai bine. Putem sa ne cunoastem prin retele de socializare, prin mass-media, dar acum am venit in mijlocul consumatorilor si am ales o locatie pentru a targeta oameni cu un anumit nivel de inteligenta si pot sa spun ca aici putem discuta lucruri stiintifice, despre ce este bine si ce este rau, atat cat ne pricepem noi si atat cat a descoperit stiinta. De aceea suntem deschisi la toate intrebarile. Trebuie sa eliminam acei distribuitori de fake-news care se afla intre consumatori si producatorii de alimente”, a sustinut Dorin Cojocaru, Presedintele Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui – APRIL.

Comunitatea romaneasca tine pasul cu cea europeana si ne indreptam spre o alimentatie echilibrata, personalizata, in functie de nevoile specifice fiecarui om.
“Si noi, membrii comunitatii stiintifice, suntem consumatori. Trebuie sa intelegem ce vor ceilalti si ce vrem si noi, astfel incat sa avem o alimentatie cat mai potrivita necesitatilor noastre nutritionale. Daca acum ne referim la alimentatie in general, peste cativa ani vom discuta despre alimentatie personalizata, pentru ca aceasta este tendinta: sa avem acces la alimente cat mai bune, cu continut de nutrienti cat mai mare, sanatoase pentru fiecare in parte”, este de parere Nastasia Belc, Director General Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA Bucuresti.

“Am raspuns cu drag invitatiei de a ne alatura acestei campanii, pentru ca si noi specialistii am avut de-a lungul timpului probleme cu interpretarea gresita a mesajelor transmise de noi, referitoare la siguranta, securitatea produselor, la valentele nutritionale. Speram ca la finalul acestei campanii vom avea o comunicare mult mai buna de care toti avem nevoie, indiferent ca suntem mileniali sau seniori”, a remarcat Gabriela Mohan, Inginer Cercetare Centru Informare Tehnologica IBA si secretar Asociatia Specialistilor din Morarit si Panificatie (ASMP).

Fake News #1: Cate numere sunt pe cutia de lapte, de atatea ori a fost reciclat produsul. FALS
Una dintre principalele preocupari ale consumatorilor este informatia tiparita pe ambalaj. In incercarea de a intelege datele prezentate, romanii au dat un sens gresit interpretarii lor.
Una dintre teoriile care au vehiculat intens este ca laptele este reciclat si ca, de fapt, toate acele numere sunt un indicator al numarului de reciclari.
Dorin Cojocaru, Presedinte Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui – APRIL, a explicat ce reprezinta acele numere.
“Cand ajunge in fabrica, ambalajul vine impachetat in role. Fiecare rola are un numar, un cod, in virtutea trasabilitatii, pentru ca noi trebuie sa stim tot ce se intampla de la furca la furculita. Atat continutul acelui ambalaj, cat si ambalajul propriu-zis (pentru ca si ambalajul poate fi sursa de contaminare prin contact), au un numar. Acel numar pe care il vedeti pe cutia de lapte sau pe pasta de dinti sau pe orice alt bun de larg consum este numarul de rola de ambalaj. Laptele nu poate fi repasteurizat la nesfarsit pentru ca se distruge lantul proteic si o sa aiba un gust amar”, a declarat liderul APRIL.
“Si de ce ar face un producator asa ceva, de ce ar recicla laptele, cand reambalarea si repasteurizarea sunt foarte scumpe? De ce nu ar face, spre exemplu, branza din laptele acela? Trebuie sa trecem aceste informatii prin filtrul gandirii. Daca luam stirea ca atare, o distribuim mai departe, fara a realiza ca sunt aberatii”, este si pozitia cercetatorilor, prin vocea Nastasiei Belc, Director General Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA Bucuresti.
Pe lantul de aprovizionare, sunt atat de multe reglementari si de controale incat nu incape indoiala ca produsele ajunse la raft sunt sigure si de calitate.
“Industria alimentara in Europa si implicit in Romania este foarte bine controlata si reglementata. Exista programe strategice, anumite firme care certifica. Hipermarketurile isi verifica si isi auditeaza furnizorii atat prin companii specializate, cat si prin propriul departament de calitate. ANSVSA il verifica pe flux, ANPC il verifica la raft. Sunt foarte multe legi”, a concluzionat Dorin Cojocaru.

Fake News #2: Laptele de consum este de fapt lapte praf. FALS
Una dintre intrebarile presante este referitoare la laptele de consum, despre care multe publicatii au scris ca ar contine de fapt lapte praf.
“Pentru mine, laptele praf nu este diferit de cel lichid, atata doar ca nu mai are apa. Laptele praf reconstituit presupune reintroducerea apei in lapte. Legal, se poate da lapte praf reconstituit in laptele de consum doar pe perioada iernii, cand oferta de lapte de la fermieri scade si numai prin acordul ministrului Sanatatii sau Agriculturii. Lapte praf reconstituit poate avea doar 30% din componenta laptele de consum”, a declarat Dorin Cojocaru, Presedinte Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui – APRIL.

Fake News #3: In lapte se pune grasime animala. FALS
O alta problema cu care s-au confruntat specialistii si producatorii a fost cea a grasimii animale, despre care consumatorul in general nu are informatii foarte clare, producandu-se nenumarate confuzii ce au impactat industria lactatelor.
“Grasimea din lapte este de origine animala pentru ca vine de la animale. Intr-adevar, nu punem untura, ca n-avem de ce sa punem untura in lapte si este suficienta cea care exista in mod firesc in lapte. Grasimea din lapte, de origine animala deci, este foarte buna, pentru ca contine anumiti compusi, cum ar fi acidul linoleic conjugat, care este un acid gras trans si care este foarte bun – scade colesterolul, contribuie la scaderea in greutate. Atentie celor care aleg produse fara grasime. Acest acid linoleic conjugat are niste proprietati foarte bune pentru sanatate, iar noi, de obicei, ne gandim ca trebuie sa il aruncam, ca nu este bun. Putem sa alegem produse cu mai putina grasime, dupa necesitatile fiziologice, dar asta nu inseamna ca grasimea din lapte nu este buna. Si este de origine animala”, a punctat Nastasia Belc, Director General Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA Bucuresti.

Fake News #4: Puii din comertul modern sunt hraniti cu hormoni. FALS
Despre puii crescuti cu hormoni si scenarii incorecte despre presupusa disperare a producatorilor de a-si maximiza profitul cu orice pret, in care se vorbeste de pasari crescute artificial in doar cateva zile cat altele in cateva saptamani s-a scris in presa din intreaga tara. Adevarul?…
“Noi, procesatorii, avem nevoie si de sprijinul autoritatilor, pentru ca ei sunt cei care ne controleaza. Ceea ce s-a spus si ceea ce circula in mass-media vis-a-vis de carne hormonata, este fake news in cea mai pura forma. Exista clar o interdictie de utilizare a hormonilor de crestere. Mai mult decat atat, exista un program strategic national care este elaborat de Autoritatea Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor. Conform acestuia, sunt prelevate cu anumita frecventa probe atat din carnea ca atare, cat si din organe, pentru determinarea reziduurilor si de hormoni si de antibiotice. In clipa in care intr-o ferma de pasare se fac anumite tratamente cu antibiotice, in prospect este stipulat foarte clar ca trebuie sa existe o perioada de asteptare intre momentul administrarii tratamentului si cel in care am voie sa duc pasarile la sacrificare. Iar acest lucru este foarte bine monitorizat. Din acest punct de vedere, nu trebuie sa existe o ingrijorare pentru consumator. Nu trebuie sa eliminam carnea de pasare din dieta copiilor nostri, pe motiv ca ar proveni de la animale crescute cu hormoni sau care au fost tratate cu antibiotice si nu a fost respectata perioada de asteptare. Aceste reglementari sunt in vigoare de la inceputul anilor 2000”, a afirmat Dana Tanase, Directorul Executiv al Asociatiei Romane a Carnii.

Fake News #5: Numai painea cu cereale este buna, painea alba este nociva. FALS
“O alta tendinta se refera la beneficiile consumului de cereale integrale in paine, biscuiti, faina in detrimental painii albe. Sigur, sunt multe avantaje oferite de faina integrala: un continut mare de fibre, de vitamine, de elemente minerale. Insa nu este recomandata a fi consumata in exces de copiii mici, pana la 14 ani. Trebuie moderatie chiar si la adulti, dar pentru copii ar trebui evitata!”, ne informeaza Gabriela Mohan, Inginer Cercetare Centru Informare Tehnologica IBA si secretar Asociatia Specialistilor din Morarit si Panificatie – ASMP.
“Faina integrala continue o substanta care se numeste acid fitic care leaga calciul si ferul producand o demineralizare a organismului, daca faina nu este facuta cu maia, dar aici putem avea o alta discutie”, completeaza Nastasa Belc.

Fake News #6: “Fara guten” = mai sanatos. FALS
“Este o noua moda, “fara gluten”. Fara gluten ar trebui sa manace oamenii care au probleme in a digera glutenul – boala celiaca, dar in rest ar insemna sa nu mai mancam paste pentru ca pastele au cel mai mare continut de gluten, nu se pot face paste daca faina nu are gluten. Intradevar glutenul are o fractiune alergenica, dar foarte multe produse care au proteina multa sunt alergenice: alunele, ouale, pestele, soia… pentru anumite persoane. Celelalte personae nu vad de ce nu ar trebui sa consume gluten. Fara gluten sunt produse indicate in a fi consumate de cei ce sufera de boala celiaca”, sustine Nastasa Belc, Director General Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA Bucuresti.

Fake News #7: Micii si bicarbonatul de sodiu, otrava din farfurie. FALS
“Sunt uimita de cate informatii false circula despre mici. Chiar in luna aprilie, am citit pe un site al unei organizatii pentru consumatori, informatii cum ca micii contin bicarbonat ca si cand ar fi un lucru rau. Bicarbonatul de sodiu este un aditiv permis, pentru ca fara acest bicarbonat micul nu ar avea acel gust autentic. De aceea, ne-am luptat cu totii pentru introducerea, in 2014, in lista aditivilor permisi a acestui bicarbonat de sodiu, pentru ca face parte din traditia micului”, a punctat Dana Tanase, Directorul Executiv al Asociatiei Romane a Carnii.
“Bicarbonatul de sodiu este folosit de mame de multe decenii pentru a trata o banala arsura la stomac si poate fi utilizat si in mici”, informeaza Nastasia Belc, Director General Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA Bucuresti.
“Bicarbonatul de sodiu nu are limita, chiar si pe lista aditivilor aprobati, pentru ca nu face rau. Mai luam bicarbonat cu lingurita cand avem arsuri, deci nu este nicio problema. Problema a fost cand s-a introdus bicarbonatul in produsele din carne. El ascunde, intr-adevar, anumite defecte in carne, pentru unii producatori. Dar la mici avem traditia de a pune bicarbonat in produs si nu este nicio problema cu utilizarea lui din punctul de vedere al sanatatii omului. Problema nu este cu bicarbonatul, ci cu materia prima pe care o folosim pentru mici, care, de obicei, este foarte buna”, a punctat doamna Belc.
“In mod traditional se utilizeaza bicarbonatul in pasta de mici. Acest lucru trebuia consemnat si ceruta aceasta derogare la Comisia Europeana, la vremea respectiva, pentru ca numai pentru anumite produse este permisa utilizarea bicarbonatului de sodiu, cele pentru care au fost notificate de statele-membre. Micul face furori in Europa si este consumat cu mare placere, nu numai de romanii stabiliti in spatiul intracomunitar, ci si de europenii din statele-membre”, a remarcat Dana Tanase.

In perioada urmatoare, “caravana” din cadrul campaniei Sa intelegem mai bine alimentele va continua si alte mituri si stiri false vor fi demontate cu ajutorul specialistilor prin organizarea altor intalniri libere cu specialistii in locatiile in care vor exista activari. Scopul este sa se raspunda intrebarilor consumatorilor, care sunt asteptati pe pagina de facebook sau la office@roaliment.ro .

Parteneri si sustinatori ai campaniei: CRIS-TIM, Comtim, Aldis, Albalact, Eco Extract, Five Continents, Ital Prod, Mestesugari de Gusturi, Mirdatod, Olympus, Perutnina, Tano, Zimbria, Napolact, Ocean Fish.
Dacic Cool si ACC Media Channel sunt parteneri media la acest eveniment.

https://accmediachannel.ro/in-arena/in-arena-campania-de-informare-sa-intelegem-mai-bine-alimentele-initiativa-creata-in-beneficiul-intregii-industrii-alimentare-din-romania/

Vila matematicianului Isac Moscuna din Bucurestiul lui Mircea Eliade

Construita intre anii 1912 si 1913 dupa planurile arhitectului Carol Cortobius, aceasta cladire impunatoare din vecinatatea Bisericii Negustori (ridicata in 1716) este o marturie de seama a Bucurestiului lui Mircea Eliade. Amplasata in vechea mahala Negustori, la intersectia cu strada Culmea Veche, casa este alcatuita din parter, etaj si mansarda si are 7 camere, 3 holuri si dependinte. Terenul a fost cumparat in anul 1912 prin licitatie de la Primaria Bucuresti de catre Isac Moscuna, matematician-statistician care a lucrat in cadrul Societatii de Asigurari Nationale. 

Casa cu parter inalt se distinge prin alura neoclasica, data de proportiile echilibrate, friza cu caneluri si compozitia simetrica. Fatada principala este marcata de doua ferestre monopartite suprainaltate cu pervaz de zidarie si tabla. Usa de la intrare este flancata de doua ferestre cu deschideri in arc bombat si ancadramente din zid cu cartus si ghirlande de flori. Ornamentatia este reluata si la nivelul usii principale. La etaj, in centrul fatadei, se afla un balcon cu balustrada din fier forjat. In dreapta si stanga acestuia se regasesc doua bovindouri cu cate patru deschideri rectangulare, sprijinite pe console masive de zid cu ornamente florale. Partea superioara a ferestrelor este marcata de ornamente cu frunze de acant si panglici. Mansarda are doua deschideri in arc in plincintru si balcoane cu fier forjat.
Cladirea de fata, renovata in 2006 cu pastrarea elementelor originale, ii va oferi noului proprietar posibilitatea de a detine o vila de epoca, emblematica pentru un vechi cartier bucurestean, atestat in izvoarele istorice inca din anul 1669. Situata in perimetrul bucurestean ce a marcat copilaria lui Mircea Eliade, aceasta cladire propune o intoarcere in Bucurestii de altadata, un spatiu "incarcat de semne magice".

https://www.daciccool.ro/romania-mea/articole-despre-romania-mea/9572-vila-matematicianului-isac-moscuna-din-bucurestiul-lui-mircea-eliade

”Hora din străbuni”

Va invit daca aveti trecere prin VASLUI in perioada 2-6 august la un regal de folclor autentic ,Festivalul Internațional ”Hora din străbuni”.

https://www.facebook.com/gabrielaspuma/posts/2294941497266027

S-a deschis primul depozit de arta din Romania

Joi, 20 iunie 2019, in prezenta unui mare numar de colectionari, artisti si reprezentanti ai Ministerului Culturii si Identitatii Nationale s-a inaugurat ArtSafe, un proiect necesar si indelung asteptat. ArtSafe, primul depozit privat din Romania, vine in intampinarea nevoilor muzeelor si institutiilor de stat, cat si a mediului privat, cu o suprafata de 5.000 mp, in Platforma UAP, Combinatul Fondului Plastic.

ArtSafe asigura conditii de conservare, cu respectarea tuturor normelor muzeale impuse de ICOM, climatizare controlata digitala si sistem de securitate la standarde bancare. Depozitul ArtSafe monitorizeaza bunurile 24/7 cu supraveghere digitala video si detectoare de miscare, iar gestiunea, inregistrarea si depozitarea bunurilor se face printr-un sistem de tracking avansat. Lumina, umiditatea si temperatura sunt constante si controlate conform normelor muzeale in vigoare. Plasarea operelor de arta se face in spatii protejate impotriva depunerilor de impuritati. Zonele de depozitare beneficiaza de lumina cu filtrare UV, fara lumina naturala.
Pe langa depozitarea propriu-zisa a operelor de arta si a obiectelor de colectie la standarde muzeale contemporane, ArtSafe mai asigura: coordonarea de expozitii si evenimente culturale, transport national si international in conditii de maxima siguranta a bunurilor mobile, servicii de ambalare, iar manipularea se face de catre profesionisti care au lucrat in domeniu mai bine de un deceniu.
Inaugurarea primului depozit privat destinat bunurilor culturale semnifica nu doar o initiativa consistenta si laudabila, ci, mai ales, un semn de maturizare conceptuala pe seama protejarii patrimoniului cultural. Totodata, il privim ca pe o necesara investitie, care asaza in raporturi de cointeresare mediile artistice, grupul colectionarilor, institutiile de cercetare si cele muzeale.
Depozitul, dotat tehnic performat, reprezinta de asemenea o realizare de varf si un exemplu pe seama noilor conceptii privitoare la conservarea bunurilor culturale, considerate ca inestimabila parte a avutiei nationale, afirma prof. univ. dr. Ioan Opris, fondator al Muzeului National Cotroceni. Combinatul Fondului Plastic s-a infiintat in Bucuresti in 1952 de catre Uniunea Artistilor Plastici din Romania pentru a adaposti ateliere de artisti, zone dedicate profesionistilor din bransa artistica. In prezent, gazduieste un complex de cladiri multifunctionale, fiind un adevarat hub al artei contemporane.

https://www.daciccool.ro/timp-liber/evenimente/9570-s-a-deschis-primul-depozit-de-arta-din-romania