Cu privirea-i patrunzatoare, Parintele Arsenie cunostea lucruri tainice despre toti cei care veneau la dansul, citindu-le pana in adancul sufletului. Comparat de Parintele Teofil Paraian, un alt mare duhovnic al neamului, cu Sfantul Vasile cel Mare, Parintele Arsenie Boca si-a lasat amprenta duhovniceasca asupra tuturor celor care l-au cunoscut. La 21 de ani de la mutarea sa la cer, prin cuvintele sale de invatatura, lucrarile teologice si pictura bisericeasca realizata, Parintele Arsenie continua sa ne indrume pe Cararea Imparatiei.
Parintele Arsenie Boca, pe numele dinainte de calugarie Zian-Valean Boca, a vazut lumina zilei la 29 septembrie 1910, in comuna Vata de Sus din Muntii Apuseni. Scoala primara o urmeaza in satul natal, apoi merge la Liceul National Ortodox Avram Iancu din Brad. Ramane orfan de tata la intrarea in cursul superior de liceu.
Dupa cum marturisea insusi Parintele Arsenie, de la o varsta frageda a manifestat o inclinatie speciala spre singuratate si spre problemele de religie, peste puterile sale de atunci. In 1929, intra la Institutul Teologic de la Sibiu, iar dupa absolvire, in 1933, este trimis cu bursa la Bucuresti, unde urmeaza cursurile Academiei de Arte Frumoase, sub indrumarea lui Costin Petrescu. Parintele Arsenie il va ajuta pe Costin Petrescu la realizarea frescei care inconjoara sala Ateneului Roman, fresca ce evoca istoria poporului in 25 de episoade. Scena care il infatiseaza pe Mihai Viteazul este creatia Parintelui Arsenie. Dorind sa ii vindece pe oameni sufleteste si trupeste, se inscrie si la Facultatea de Medicina. Parintele Arsenie era un foarte bun cunoscator al limbii franceze, fiind pasionat si de psihologie sau grafologie, doua domenii care l-au ajutat sa inteleaga mai bine tainele sufletului.
Inainte de 1945, Parintele Arsenie este, timp de cateva luni, ucenic in monahism la Sfantul Munte Athos. De la Muntele Athos aduce in Romania cateva manuscrise ale Filocaliei, colaborand la realizarea in limba romana a lucrarii. Pentru contributia sa, Parintele Dumitru Staniloaie il va numi Ctitor de frunte al Filocaliei romanesti. Parintele Arsenie pleaca apoi in Basarabia, manat de dorinta de a se perfectiona in arta picturii bisericesti. La intoarcerea in tara, in gara din Chisinau, se spune ca Parintele a vazut, langa un zid, o persoana sumar imbracata, desi afara era foarte frig: facandu-i-se mila, a vrut sa ii dea cozonacul pe care il avea in rucsac, insa, spre mirarea lui, persoana disparuse. Parintele a simtit atunci o putere mare si s-a gandit ca fusese o aratare a Mantuitorului Hristos.
Reintors in tara, Parintele Arsenie se calugareste la Manastirea Brancoveanu, de la Sambata de Sus, la 3 mai 1940, fiind hirotonit preot doi ani mai tarziu. Viata Parintelui Arsenie era foarte aspra: manca o data pe zi si uneori se retragea timp de o saptamana in munte, avand cu dansul doar Biblia. Cei care mergeau duminica la Manastirea Brancoveanu isi amintesc ca Parintele Arsenie slujea Sfanta Liturghie in lacrimi.
In 1943, Parintele Arsenie intra in atentia Securitatii, fiind anchetat in mai multe randuri. La Sambata de Sus, Parintele Arsenie a slujit ca preot, sfaturile sale fiind cautate de pelerini din toate colturile tarii. Celor care veneau la el, Parintele Arsenie obisnuia sa le spuna: Mai, nu veniti numai voi, aduceti-i si pe cei care nu au fost aici niciodata. Este destul daca ati venit o data sau de doua ori, ca la dreapta judecata am si eu un cuvant de spus. Unde veti fi, pun mana in capul vostru si va scot afara. In 1948, Mitropolitul Balan, afland cat este de solicitat Parintele Arsenie, hotaraste sa il transfere la Manastirea Prislop, care, la momentul acela, fusese recuperata de la greco-catolici si era parasita. La Manastirea Prislop, Parintele Arsenie este staret pana in anul 1950, apoi, dupa ce manastirea este populata cu maici, slujeste ca duhovnic.
In 1951, Parintele Arsenie este ridicat pentru ancheta si dus la Canal, de unde este eliberat un an mai tarziu. Se intoarce la manastire, dar persecutiile Securitatii continua, pana cand, in 1959, Parintele Arsenie este indepartat din manastire. Ajuns la Bucuresti, lucreaza la pictura bisericii Sfantul Elefterie si la cea a bisericii parohiale din satul Draganescu, din judetul Giurgiu, considerata Capela Sixtina a ortodoxiei romanesti.
Parintele Arsenie a trecut la cele vesnice la 28 noiembrie 1989, la Sinaia. A fost inmormantat la 4 decembrie, in cimitirul Manastirii Prislop, unde isi alesese chiar dansul locul inca din timpul vietii. Astazi, mormantul Parintelui Arsenie este un adevarat loc de pelerinaj: credinciosi din toate colturile tarii urca, plini de speranta in ajutorul Parintelui Arsenie, poteca anevoiasa care conduce de la manastire la cimitir, pentru a se reculege la mormantul Parintelui. Tot timpul anului, mormantul Parintelui Arsenie este acoperit de flori, plantate cu grija de maicute sau aduse de pelerini. Se spune ca, dupa ce ai ajuns o data la mormantul Parintelui, vei simti apoi chemarea sa revii la manastirea Prislop.
Parintele Arsenie avea darul profetiei, sutele de marturii ale celor care l-au cunoscut si care au ascultat sfaturile sale fiind tot atatea dovezi in acest sens. O confirma si pictura unica in ortodoxia romaneasca, din Biserica Draganescu, la care Parintele Arsenie a lucrat intre 1968 si 1989. Nunta Fiului de Imparat, Invierea, Imparatia Cerurilor, razboiul duhovnicesc al omului sau scena Apocalipsei, in care se vad arzand doi zgarie-nori - prefigurare a tragediei de la 11 septembrie 2001 - sunt fresce ce transmit un mesaj extrem de profund.
Cea mai mare minune a Parintelui Arsenie Boca ramane schimbarea vietii semenilor sai, atat a celor care s-au bucurat de sfaturile sale pe cand era in viata, cat si a celor care l-au descoperit dupa trecerea sa la cele vesnice. Toata viata, Parintele Arsenie Boca a urmat indemnul vocii tainice pe care a auzit-o in tinerete, pe cand picta o icoana a Mantuitorului: a pictat, prin cuvantul sau, in inimile oamenilor. (Oana-Ilinca Moldoveanu)
Din invataturile Parintelui Arsenie Boca:
Iubirea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos este mai mare decat iubirea celui mai mare sfant fata de Dumnezeu.
Numai atata mangaiere putem aduce intre oameni, cata amaraciune putem bea in locul celor pe care vrem sa-i mangaiem.
Imparatia lui Dumnezeu se ia cu lupta.
https://www.daciccool.ro/traditii/romania-crestina/2214-parintele-arsenie-boca-sfantul-ardealului?fbclid=IwAR2PSf78cSQ8BRN1d4CcP_DWMkl_QgMmvo-V0nBAamEZNkiXJaPqE53fkFc
