Fiți binecuvântați cu toții!

 -a trebuit ceva timp să înţeleg și să accept...

- că nu toţi cei care îţi zâmbesc, te şi agreează; 

- că nu toţi cei care te complimentează, te şi plac; 

- că nu toţi cei care te aprobă, sunt și de acord cu tine;

- că nu toţi cei care te ascultă, te şi înţeleg sau sunt interesaţi cu adevărat de soarta ta – cei mulţi sunt doar curioşi să afle detalii despre tine;

- că prea puţini oameni se bucură sincer de reuşitele tale şi că, de multe ori, în spatele bucuriei afişate a unora se ascund frustrări şi invidie;

- că multe dintre chipurile binevoitoare pe care le afişează oamenii în public sunt, de fapt, măști şi că multe dintre sentimentele lor pozitive sunt doar trăiri abil jucate;

- că eşti bârfit tocmai de aceia care te cunosc cel mai puţin și ești judecat tocmai de aceia care sunt mai imorali ca tine;

- că nimic nu e gratis în lume şi că prea puţini oameni îţi oferă ceva fără a aştepta altceva în schimb şi fără a avea interese ascunse;

- că prea puţini oameni îţi întind voluntar o mână de ajutor, fără ca tu să fii nevoit să li-l ceri;

- că mulţi arată compasiune şi bunătate doar de ochii lumii, când în realitate sunt indiferenţi şi interesaţi să îşi facă o imagine publică de persoană generoasă;

- că nu toţi cei care spun că iartă o şi fac cu adevărat şi că unii nu iartă niciodată, ba chiar îşi ascund ura în spatele zâmbetelor;

- că unii oameni uită de îndată binele pe care li l-ai făcut, dar îți vor reproșa la nesfârșit chiar și cea mai neînsemnată greșeală;

- că nu toţi cei care susţin că sunt credincioşi sunt şi buni, că pentru unii credinţa este, de fapt, frică de Dumnezeu şi nicidecum iubire pentru Dumnezeu şi semeni;

- că azi poţi însemna totul pentru cineva, iar într-o clipă poţi deveni nimeni, deşi nu ai greşit cu nimic;

- că, atunci când oamenii au nevoie de tine, îți arată făţiş iubirea, iar când nu le mai serveşti scopurilor lor îți arată disprețul și indiferența;

- că pe aceeaşi uşă pe care îţi intră în viaţă nefericirea, pleacă şi mulţi oameni care ţi-au fost alături doar în momentele de bucurie, știind că acum nu mai ai nimic de oferit;

- că, atunci când nu sunt folosiţi pentru înălţarea semenilor sau a celor neajutoraţi (copii, bătrâni, animale) banii dezumanizează;

- că, dacă nu ai pe nimeni în viaţa ta, banii şi celebritatea nu îţi ţin de cald;

- că, atunci când îndrăzneşti să fii diferit, eşti catalogat ca fiind ciudat şi eşti respins;

- că, atunci când adevărul pe care îl rosteşti îi incomodează pe cei falşi şi ipocriţi, aceştia nu se dau în lături de la a-ţi compromite imaginea ca să discrediteze şi să se apere pe ei în acest fel ruşinos;

- că, deşi există o lege a compensaţiei, este posibil ca aceia care ţi-au făcut rău să nu fie pedepsiţi niciodată – sau cel puţin nu în timpul vieţii tale. 

Mi-a trebuit ceva timp ca să înţeleg și să accept aceste adevăruri care dor, însă, din momentul în care le-am acceptat, viaţa mea a devenit mult mai uşoară.

Fiți binecuvântați cu toții!

Mirosul sufletului

 

Mirosurile sunt de două feluri:
– materiale, pe care le percep simţurile noastre trupești sau anumiţi senzori tehnici
– spirituale sau duhovnicești sau, mai clar, sufletești, care nu se pot perecepe decât cu simţuri spirituale, duhovnicești, sufletești.

Așa cum trupul miroase frumos sau urât, așa și sufletul.

Pentru ca trupul să fie curat, se folosesc apa, săpunurile, cremele, parfumurile…

Dar pentru suflet?

Singura spălătorie care garantează un suflet curat, plăcut mirositor, este Biserica lui Hristos. Procedura de curăţire începe cu nașterea de Sus, din apă și din duh, și se continuă toată viaţa, prin cumpătare, dreaptă chibzuinţă, post, spovedanie, spălatul cu lacrimile pocăinţei (dacă sunt), Împărtășirea cu Trupul și Sângele Mântuitorului Iisus Hristos.

Deoarece nimic necurat nu poate intra în Împărăţia Cerească, cei/cele aflaţi/te pe Calea care duce la Adevăr și Viaţă, se străduiesc să se cureţe…Cu timpul, încep să simtă sufletește cu inima (care are raţiuni pe care raţiunea nu le cunoaște- Blaise Pascal) mirosul de bună mireasmă sufletească a celorlalţi pelerini…Un miros binefăcător și plin de pace.

Din păcate, tot mai mulţi creștini, și lumea în general, aleargă în sens opus, întorcând spatele lui Dumnezeu. Nu-i greu de înţeles ce mirosuri capătă sufletele. Dacă Dumnezeu ar materializa aceste mirosuri pentru nasurile noastre, duhoarea globală ar fi insuportabilă…Cred că mirul dumnezeiesc, frumos mirositor, care izvorăște din Moaște, din Icoane, este tocmai materializarea mirosului sufletetelor Sfinţilor.

Chiar dacă, nevrednic fiind, n-am reușit să pun piciorul decât pe prima treaptă a Scării Raiului, pot simţi adierea mirosului unor suflete.

Sunt persoane pe care le văd frecvent, persoane pe care le întâlnesc când și când, persoane pe care le-am întâlnit doar o singură dată, persoane pe care nu le-am văzut niciodată faţă către faţă, în carne și oase…Cele care emană  un miros de bună mireasmă sufletească sunt o binecuvântare și le spun pe această cale, fiecăreia în parte:

– Miroși frumos sufletește!

Binecuvintează, Doamne, osteneala lor, şi căsuţa lor, şi pâinea lor…

"Părintele Paisie era înainte de toate un părinte al iertării şi al binecuvântării, când era prea obosit (uneori în posturi nici nu se mai putea scula de pe pat), tot timpul binecuvânta. Cum auzea uşa deschizându-se, începea să binecuvânteze: „Domnul Dumnezeu…”. Cum auzea un zgomot, iar binecuvânta, totdeauna era cu binecuvântarea pe buzele sale.
La despărţire, Părintele Paisie adresa obişnuitul său salut:
„Să ne întâlnim la uşa raiului!”.
Unii dintre ucenici îl întrebau:
„Noi vrem să ne întâlnim cu toţii în rai. De ce doriţi să ne întâlnim la uşa raiului?”.
Iar bătrânul răspundea cu nădejde şi blândeţe:
„Să ne vedem noi scăpaţi de viclenii diavoli şi ajunşi la uşa raiului, că aici strigăm la Maica Domnului, cerem ajutorul sfinţilor, plângem la uşa milostivirii Mântuitorului şi nu ne lasă El afară. Până aici este greu! Dacă ajungem noi acolo, strigăm la Maica Domnului: «Uşa milostivirii deschide-o nouă» şi Măicuța Domnului, cu rugăciunile ei, ne va deschide uşa să intrăm în rai, că ea ne ajută tuturor la mântuire. De aceea în fiecare zi suntem datori să-i citim dimineaţa Acatistul Bunei Vestiri şi seara Paraclisul, căci este tuturor mamă, acoperământ şi grabnică ajutătoare”.
......................................
Sfaturile pe care le dădea mai des erau:

„Să ne rugăm ca să ne dea Domnul răbdare, că cel ce va răbda până în sfârşit, acela se va mântui“.

Uneori zicea:
„Răbdare în boală, răbdare în ocară, răbdare cu mulţumire, pentru scumpa mântuire!“.

„

Binecuvintează, Doamne, osteneala lor, şi căsuţa lor, şi pâinea lor…“

Un alt sfat pe care îl dădea părintele Paisie era:
 „Când ieşi de aici şi te întorci în lume, să-ţi păstrezi sufletul curat. Chiar dacă vezi multe pe acolo, dar să nu te arunci în noroi, că greu se mai duce de pe suflet. Dacă priveşti şi nu intri în cele ale lumii este ca şi cum te-ai murdări de praf – te scuturi şi mergi mai departe. Dar dacă te-ai murdărit, să alergi să speli repede haina sufletului, că altfel eşti pierdut“.

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi ! Amin! 

"Gândurile mai vin, dar tu nu sta de vorbă cu ele, nu le lua în seamă. Caută să-ti fie tot timpul mintea ocupată cu rugăciunea; tot timpul să spui „Doamne Iisuse”. Să te obisnuiesti să spui tot timpul rugăciunea asta, iar pentru fiecare Acatist sau Paraclis necitit într-o zi să faci câte 24 de metanii – măcar atât… Acum, la miezul noptii, aici la Sihla (si la Sihăstria) se face priveghere. Încearcă să te scoli, fă măcar trei cruci, spune „Împărate ceresc”, „Tatăl nostru” si ce mai stii tu, fă 24 de metanii – si ai stat la toată privegherea…"Pr Paisie Olaru♡

Ceaiurile din plante

“Ceaiurile din plante sunt băuturi sănătoase care pot înlocui cafeaua, coca-cola și alte chestii care îngreunează organismul. Iar ceaiurile te pot ajuta să tratezi anumite probleme,dureri, ele sunt bogate în oxidanţi, nu conțin cafeină, ajută la pierderea în greutate și întăresc imunitatea. Prin utilizarea plantelor medicinale, puteți evita nu numai o mulțiime de boli, dar puteți și economisi nervi buni și bani pe medicamente scumpe, protejează oasele şi întăresc sistemul imunitar, aşa că făceți-vă un obicei să consumați zilnic în ceai măcar una din plante.

Iată doar câteva dintre plantele vindecătoare, pe care le puteți folosi zilnic:

Coada șoricelului / тысячелистник este cel mai bun regenerator de țesuturi, dezinfectant, antiinflamator, calmant, infuzia se utilizează pentru probleme cu ficatul și rinichii.

Pufulița sau iarba de salcie(иван-чай) este un remediu pentru durerile de cap și un sedativ ușor. Are efecte antiinflamatorii.

Cimbrul sau cimbrișorul(Чабрец)este excelent pentru bronșite și tuse. Are și efecte antibacteriene. Acesta normalizează digestia.

Frunze de vișin sau scoarța – recomandat pentru anemie și boli ale sistemului nervos. Foarte bun pentru circulație sângelui, a trombozei și a blocării vaselor de sânge. Deasemenea este diuretic și un Remediu de neînlocuit împotriva tuberculozei.

Rostopasca inflorita – Amelioreaza problemele gastrice, are proprietati antioxidante cît și un Efect analgezic , deasemenea ameliorează durerile articulare. Are efecte antiinflamatorii.

Cimbrul sau cimbrișorul este excelent pentru bronșite și tuse. Are și efecte antibacteriene. Acesta normalizează digestia.

Frunze de vișin sau scoarța – recomandat pentru anemie și boli ale sistemului nervos. Foarte bun pentru circulație sângelui, a trombozei și a blocării vaselor de sânge. Deasemenea este diuretic și un Remediu de neînlocuit împotriva tuberculozei.

Rostopasca – Amelioreaza problemele gastrice, are proprietati antioxidante cît și un Efect analgezic , deasemenea ameliorează durerile.”

 

Doamne Dumnezeule, miluiește-mă!

Rugăciunea de iertare

„Dumnezeul meu, cred întru Ține și mă rog Ție, întărește-mi credința! Te iubesc, sporește-mi dragostea! Mă pocăiesc, fă-mi căința să prisosească! Te slăvesc că pe întâiul meu început! Îți mulțumesc, Binefăcătorului meu cel veșnic! Te chem ca pe puternicul meu ajutor, Dumnezeul meu, binevoiește și povățuiește-mă cu înțelepciunea Ta, călăuzește-mă cu dreptatea Ta, mângâie-mă cu milostivirea Ta, apăra-mă cu puterea Ta. Îți închin, o, Dumnezeule, gândurile, faptele, suferințele mele. Ca în viitor să mă gândesc la Tine, să grăiesc de Tine, să lucrez după voia Ta, să sufăr pentru Tine.

Doamne, eu voiesc ceea ce voiești Tu. Pentru că Tu voiești să mă supun voii Tale și făgăduiesc să fac ceea ce voiești Tu. Te rog cu umilință, luminează-mi mintea, oțelește-mi voia, curățește-mi trupul și-mi sfințește sufletul! Dumnezeule preabun, ajută-mă să mă curățesc de greșalele trecute, să biruiesc ispitele viitoare și să lucrez cuvintele virtuții. Umple inimă mea de dragoste pentru bunătatea Ta, de ură pentru greșalele mele, de râvnă pentru binele aproapelui și de defăimare pentru deșertăciunile lumii.

Doamne Dumnezeule, miluiește-mă!

Fă-mă să fiu supus mai-marilor mei și cu dragoste către cei mai mici, credincios prietenilor și iertător vrăjmașilor mei. Vino, Atotputernice, întru ajutorul meu. Ca să biruiesc cele șapte păcate de căpetenie, care sunt pricină tuturor păcatelor. Să biruiesc mândria prin smerenie creștinească, iubirea de argint prin milostenie, invidia prin dragoste și bucurie. Pentru binele aproapelui, desfrânarea prin înfrânare și curăție, lăcomia prin cumpătare, mânia prin răbdare, lenea prin bărbăție creștinească.

Asemenea să biruiesc și toate celelalte păcate și patimi ce izvorăsc din acestea. Și-mi dă virtuțile creștinești: credința, nădejdea și dragostea. Dumnezeul meu, fă-mă înțelept întru lucrările mele, curajos în primejdii, răbdător în nenorociri și smerit în propășire. Nu mă lăsa să uit vreodată a fi cu luare-aminte la rugăciuni și în biserică, cumpătat la masă, repede la împlinirea datoriilor și statornic în hotărâri. Doamne, insuflă-mi grijă să am totdeauna conștiință dreaptă, înfățișare cuviincioasă, vorbire folositoare și purtare în bună rânduială. Dă-mi harul Tău, că să mă deprind a-mi stăpâni totdeauna patimile, a mă învrednici de darurile Tale, a păzi legea Ta și a merită mântuirea.

Dumnezeul meu, fa să cunosc cât de mici sunt bunătățile pământești și cât de mari sunt cele cerești, cât de scurt este timpul acestei vieți și cât de nemărginită este veșnicia. Ajută-mi să fiu întotdeauna gata de moarte și să nu mă cutremur de judecată Ta, să scap de chinurile cele veșnice și să dobândesc raiul prin lisus Hristos, Domnul nostru. Amin.”

DESPRE POSTURI

 

Text din: Învățătură de credință creștină ortodoxă (Catehism ortodox), București 1952, reed. Iași, 1996

Ce este postul?

«Postul este înfrânarea de toate mâncărurile, sau, la caz de boală, numai de unele, de asemenea şi de băuturi şi de toate cele lumeşti si de toate poftele cele rele, pentru ca să poată creştinul să îşi facă rugăciunea lui mai cu înlesnire şi să îi fie milostiv Dumnezeu. încă şi pentru a ucide poftele trupului şi a primi harul lui Dumnezeu...»^[1].

Postul este o faptă de virtute, un exerciţiu de înfrânare a poftelor trupului şi de întărire a voinţei, o formă de pocăinţă, deci mijloc de mântuire. Dar este în acelaşi timp, şi un act de cult, adică o faptă de cinstire a lui Dumnezeu, pentru că el este o jertfă, adică o renunţare de bună voie la ceva care ne este îngăduit, izvorâtă din iubirea şi respectul pe care îl avem faţă de Dumnezeu.

Postul este şi un mijloc de desăvârşire, de omorâre a voii trupului, un semn văzut al râvnei şi sârguinţei noastre, spre asemănarea cu Dumnezeu şi cu îngerii, care n-au nevoie de hrană. «Postul este lucrul lui Dumnezeu, căci Lui nu-I trebuie hrană - zice Sf. Simion al Tesalonicului. Este viaţă şi petrecere îngerească, pentru ca îngerii sunt fără hrană. Este omorârea trupului, că acesta hrănindu-se, ne-a făcut morţi; şi izgonirea patimilor este postul, căci lăcomia întărâtă patimile trupului»^[2].

Care e rostul şi folosul postului?

Postul foloseşte şi sufletului şi trupului, pentru că întăreşte trupul, uşurează şi curăţeşte sufletul. Păstrează sănătatea trupului şi dă aripi sufletului. De aceea, Legea Veche îl recomandă şi îl impune de atâtea ori (Ies. 34, 28; Deut. 9, 9;18; Jud. 20, 26; I Regi 7, 6; Isaia 58; Ioil 2,15). „Nu fi nesăţios întru toată desfătarea şi nu te apleca la mâncăruri multe. Că în mâncărurile cele multe va fi durere şi nesaţiul va veni până la îngreţoşare. Pentru nesaţiu, mulţi au pierit; iar cel înfrânat îşi va înmulţi viaţă", zice înţeleptul Isus, fiul lui Sirah (37, 32­34). Mântuitorul însuşi a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi în pustie, înainte de a începe propovăduirea Evangheliei (Matei 4, 2 şi Luca 4, 2): El ne învaţă cum să postim (Matei 6,16-18) şi ne spune că diavolul nu poate fi izgonit decât cu post şi rugăciune (Matei 17, 21; Marcu 9, 29). Posteau de asemenea Sfinţii Apostoli şi ucenicii lor (Fapte 13, 2, 3; II Cor. 6, 5); ei au şi rânduit postul pentru toţi creştinii^[3]. Sfinţii Părinţi laudă şi recomandă postul cu stăruinţă: Iată ce spune, de pildă, Sf. Ioan Gură de Aur: «Postul potoleşte zburdăciunea trupului, înfrânează poftele cele nesăturate, curăţeşte şi înaripează sufletul, îl înalţă şi îl uşurează^[4].

De câte feluri este postul după asprimea lui?

După asprimea lui, postul poate fi de mai multe feluri:

a)   Ajunare desăvârşită, adică atunci când nu mâncăm şi nu bem nimic cel puţin o zi întreagă.

b)   Postul aspru sau uscat (xhroragiva) sau ajunarea propriu-zisă, atunci când mâncăm numai spre seară mâncăruri uscate (pâine şi apă, fructe uscate, seminţe etc).

c)   Postul obisnuit sau comun, când mâncăm la orele obişnuite, dar numai „mâncăruri de post", adică ne înfrânăm de la „mâncărurile de dulce" (carne şi peşte, brânză, lapte, ouă, vin, grăsime).

d)   Postul uşor (dezlegarea), când se dezleagă la vin, peşte, icre şi untdelemn, cum se prevede în Tipic, la anumite sărbători care cad în cursul posturilor de peste an.

De câte feluri este postul, după lungimea lui?

De două feluri:

a)  Post de o zi şi

b)  Post de mai multe zile

Care sunt posturile de o zi şi pentru ce au fost aşezate?

Sunt posturile pe care le ţinem:

a)     Miercurea şi vinerea din fiecare săptămână, în amintirea Patimilor Domnului: miercurea au făcut sfat cărturarii şi arhiereii iudeilor să prindă pe Hristos, iar vinerea L-au răstignit pe cruce^[5]. Tot în această zi, după Tradiţie, mâncase Adam din pom, lucru pentru care a fost izgonit din rai^[6].

b)   Ziua înălţării Sfintei Cruci (14 septembrie), în amintirea Patimilor Domnului pe cruce (dezlegare la untdelemn şi vin).

c)   Ziua tăierii capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august), zi de post şi plângere pentru cel care a fost cel mai zelos propovăduitor şi împlinitor al postului şi al pocăinţei (dezlegare la untdelemn şi vin).

d)   Ajunul Bobotezei (5 ianuarie): post aşezat şi rămas din vremea când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune pentru primirea Botezului a doua zi. Se ajunează în orice zi ar cădea^[7], iar a doua zi se ia Aghiazma pe nemâncate.

Cei ce vor să prisosească în evlavie sau să facă anumite făgăduinţe sau legăminte faţă de Dumnezeu, pentru felurite pricini, pot să postească şi în alte zile de peste săptămână decât cele orânduite de Biserică. Cea mai potrivită este ziua de luni. În nici un caz să nu se postească sâmbata sau duminica. Postul acesta de bună voie nu are însă valoare decât atunci când păzim şi zilele de post orânduite de Biserică.

Când nu se posteşte miercurea şi vinerea?

Fie pentru însemnătatea sărbătorilor mari, adică pentru a nu se şterge prin post bucuria praznicului Naşterii Domnului, al Învierii, al Rusaliilor, fie pentru prisosinţa postului dinaintea acestor sărbători mari sau pentru a nu ne asemăna cu unii eretici, Biserica îngăduie să mâncăm de dulce miercurea şi vinerea în anumite răstimpuri din cursul anului. Aceste zile sunt numite de dezlegare (a postului) şi sunt însemnate în calendare cu cuvântul harţi. Iată când nu se posteşte miercurea şi vinerea:

a)   În Săptămâna luminată (săptămâna Paştilor).

b)   De la Naşterea Domnului până în ajunul Bobotezei.

c)   În săptămâna de după Rusalii (înainte de începutul postului de Sân-Petru).

d)   În săptămâna întâi a Triodului (între Duminica Vameşului şi a Fariseului şi Duminica Fiului Risipitor).

e)   În săptămâna Brânzei (înaintea lăsatului sec pentru Postul Paştelui); se dezleagă numai la lapte, oua şi brânză.

f)  Nu se posteşte, de asemenea, în ziua Naşterii Domnului şi cea a Bobotezei, când aceste sărbători cad miercuri sau vineri^[8].

Care sunt posturile de mai multe zile din cursul anului?

a)  Postul Paştelui,

b)  Postul Crăciunului,

c)  Postul Sânta-Mariei şi

d)  Postul Sân-Petrului.

Ce este postul Paştelui?

Postul Paştelui, Postul Mare sau Paresimile (de la cuvântul latinesc quadragessima, patruzeci) este postul dinaintea Paştelui. E aşezat în cinstea Patimilor Domnului şi ne aminteşte de postul de patruzeci de zile al Mântuitorului în pustie, înainte de a ieşi în lume pentru propovăduirea Evangheliei (Matei 4, 2 şi Luca 4, 2)^[9]. E totodată vreme de pregătire, prin post, rugăciune şi pocăinţă, pentru apropierea cu vrednicie de Sfântul Trup şi Sânge, întrucât, de obicei, la Paşti se împărtăşesc toţi credincioşii. Ţine şapte săptămâni, începând cu Duminica lăsatului sec de brânză (Duminica izgonirii lui Adam din rai) şi se încheie în noaptea Paştelui, la înviere. E cel mai vechi, mai lung şi mai de seamă dintre posturile bisericeşti^[10]. Nu se mănâncă nici peşte, nici untdelemn şi nu se bea vin. Se dezleagă la vin şi untdelemn numai sâmbăta şi duminica (pentru că în aceste zile se face Liturghie deplină), iar la peşte, numai în ziua de Buna-Vestire şi de Florii (pentru ca sunt praznice mari)^[11]. Sunt scutiţi de ajunare numai copiii, lăuzele, bătrânii şi bolnavii sau cei neputincioşi, precum şi cei aflaţi în situaţii speciale^[12]. Cu deosebită evlavie trebuie să postim prima şi ultima săptămână din Postul Paresimilor.

Ce este postul Crăciunului?

Postul Crăciunului este postul dinaintea Naşterii Domnului. Ţine 40 de zile (15 noiembrie - 25 decembrie). Lăsăm sec în seara de 14 noiembrie (ziua Sf. Filip); iar dacă această zi cade miercuri sau vineri, începem postul cu o zi mai înainte. E aşezat pentru a ne pregăti spre cuviincioasa întâmpinare a Naşterii Domnului şi închipuie noaptea în care trăia omenirea dinainte de Mântuitorul, când Patriarhii şi Drepţii Legii vechi aşteptau venirea Lui, cu post şi rugăciune. Ne aduce aminte îndeosebi de postul de 40 de zile al lui Moise în pustie, înainte de primirea Legii (Ieş. 34, 28)^[13]. Se dezleagă la peşte în ziua de 21 noiembrie (Intrarea în Biserică a Maicii Domnului), fiind praznic mare. în ziua cea din urmă a acestui post (Ajunul Crăciunului) se ajunează, adică nu se mănâncă nimic până la ivirea luceafarului de seară, care închipuie steaua Magilor; apoi mâncăm uscat: seminţe, poame, turte sau covrigi. Tot în această seară, pe alocuri, slujitorii Bisericii umblă cu Icoana Naşterii, cântând troparul Crăciunului şi aducând astfel, în casele creştinilor, vestea cea bună a marii sărbători din ziua următoare. în ziua Crăciunului, în orice zi ar cădea, mâncăm de dulce.

Ce este Postul Sântă-Măriei?

Postul Sântă-Măriei Mari (sau postul lui August) este postul dinaintea Adormirii Maicii Domnului. E aşezat în cinstea Maicii Domnului, amintindu-ne de postul cu care aceasta, după tradiţie, s-a pregătit spre trecerea ei la cele veşnice^[14]. Ţine două săptămâni: de la 1-15 august. Lăsăm sec la 31 iulie seara; iar dacă această zi ar cădea miercuri sau vineri, lăsăm sec cu o zi înainte. Se dezleagă la peşte în ziua Schimbării la Faţă (6 august), fiind praznic mare. Dacă ziua Sântă-Măriei (15 august) cade miercuri sau vineri, nu mâncăm de dulce, ci se dezleagă numai la peşte. În timpul acestui post se citeşte mai cu deosebire Al doilea Paraclis al Maicii Domnului, pe care îl găsim în Ceaslov.

Pentru ce s-a aşezat şi cât ţine postul Sân-Petrului?

Postul Sân-Petrului, adică al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, e aşezat în cinstea acestor doi Sfinţi Apostoli, a căror moarte mucenicească se serbează la 29 iunie şi care s-au ostenit cel mai mult pentru vestirea Evangheliei şi pentru răspândirea credinţei creştine^[15]. Totodată ne aduce aminte de postul cu care Sf. Apostol Pavel, împreună cu Varnava, s-au pregătit înainte de trimiterea lor la propovăduire, din porunca Duhului Sfânt (Fapte 13, 2-3; Isaia 58, 3-7)^[16] Acest post are o lungime schimbătoare, întrucât începutul lui atârnă de data Rusaliilor. Se lasă sec în Duminica întâi după Rusalii (a tuturor sfinţilor) şi se posteşte până în ziua de Sân-Petru (29 iunie). Dacă această zi cade miercuri sau vineri nu mâncăm de dulce. E un post mai uşor; se dezleagă marţea şi joia la vin şi untdelemn, iar sâmbăta şi duminica şi la peşte^[17].

Cum trebuie să postim?

Respectarea posturilor este o datorie a bunului credincios, care este cuprinsă în porunca a doua a Bisericii^[18]. Sfintele Soboare şi rânduielile date de Sfinţii Părinţi pedepsesc cu asprime pe cei ce nu păzesc posturile (Can. 69 al Sf. Apostoli). Dar trebuie să postim nu numai cu trupul, ci şi cu sufletul. Adică nu numai mâncând de post, ci şi înfrânându-ne totodată de la patimi, păcate şi ispite. Odată cu înfrânarea de la mâncărurile de dulce, să ne silim a ne curăţi nu numai trupul, ci şi sufletul, petrecând în rugăciune şi pocăinţă. Postul întreg, adevărat şi desăvârşit este deci nu numai cel trupesc, ci şi sufletesc: postul de bucate, împreună cu cel de fapte, postul de mâncare şi totodată de purtări. Aşa ne îndeamnă Biserica, prin cântările ei din slujbele Postului celui Mare: «Să postim, post primit, bineplăcut Domnului; postul cel adevărat este înstrăinarea de răutăţi, înfrânarea limbii, lepădarea mâniei, depărtarea de pofte, de clevetire, de minciună şi de jurământul mincinos. Lipsirea acestora este postul cel adevărat şi bineprimit»^[19]. Iar Sf. Ioan Gură de Aur zice: «Postiţi? Arătaţi-mi-o prin fapte. Cum? De vedeţi un sărac, aveţi milă de el; un duşman, împăcaţi-vă cu el; un prieten înconjurat de un nume bun, nu-l invidiaţi; o femeie frumoasă, întoarceţi capul. Nu numai gura şi stomacul vostru să postească, ci şi ochiul, şi urechile, şi picioarele, şi mâinile voastre, şi toate mădularele trupului vostru. Mâinile voastre să postească rămânând curate şi de hrăpire şi de lăcomie. Picioarele, nealergând la privelişti urâte şi în calea păcătoşilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumuseţile străine... Gura trebuie să postească de sudalme şi de alte vorbiri ruşinoase

Recuperarea si vindecarea sufletului

Recuperarea si vindecarea sufletului

Calitatea vieții noastre este data de curățenia si integritatea sufletului nostru. Atunci când avem sufletul întreg si curat putem simți bucurie, iubire, împlinire, liniste. Lipsa sufletului conduce la depresie, furie, incapacitatea de a ierta, deznădejde, boli ale pielii, ale aparatului circulator, ale aparatului respirator, etc. Se creaza un dezechilibru psiho-emotional. Se rupe conexiunea cu Creatorul a Tot si Toate.

In suflet se gasesc planul divin pentru fiecare, darurile, drepturile divine, harurile, potentialele divine, etc.

Sufletul se pierde prin atasamente, relații sentimentale, neiertari,ură, suparari, magie, greseli față de iubire, pierderi ale celor dragi, etc.

Metode de recuperare si vindecare

1) Rugaciuni catre Maica Domnului( Paraclisul Maicii Domnului, Psaltirea Maicii Domnului, acatiste, etc). Ea poate rascumpara si sufletul celor care l-au vândut. Psalmul 50 de pocainta. Universul vrea sa vada ca renuntam la orgoliu, ca nu ne consideram atot-puternici.

2) Post negru sau postul intermitent de 12-14 ore.

3)Prin Reiki.

a)Autotratament

b) se deschide sursa de lumină ( ckr, shk, hszsn, dkm, cruce/ OM), se deschid toate chackrele cu ckr+shk, pe suflet( se pune intentia) se deseneaza( de preferat cu un betisor parfumat) ckr, shk, zonar, halu, rama pentru curatarea sufletului de programe si entitati, dupa care pentru reintregirea si reechilibrea lui se deseneaza, tot cu un betisor parfumat, shk, ssk, harth, shanti.

4) Muzica de vibratie inalta( Mozart, Marian Moise, Enya, Sarah Brightman, Gheorghe Iovu, etc)

5) Comedii, stand-up

6) Terapia iertarii: Imi cer iertare, te iert, iti multumesc, te iubesc.

7) Sport

Plimbari in natură

9) Sa faci lucruri care iti bucura sufletul, etc

Folositi metodele care sunt potrivite pentru voi. Eu unul le folosesc pe toate.

 

Rugăciune pentru cei bolnavi:

 

Iisuse, Mântuitorul meu, medic divin ce vindeci rănile trupului și ale sufletului, îți încredințez pe bolnavul (bolnava)...care se află în suferință. Prin meritele Sângelui Tău Preasfânt, Te rog să-i redai sănătatea.

Slavă Tatălui...

Iisuse, Mântuitorul meu, căruia îi este mereu milă de bolnavul (bolnava) care se află în suferință. Prin meritele Sângelui Tău Preasfânt vindecă-l (vindec-o) de această boală.

Slavă Tatălui...

Iisuse, Mântuitorul meu, Tu care ai spus: ,,Veniți la mine toți cei împovărați și eu vă voi elibera", spune-i acestui bolnav (acestei bolnave) cuvintele pe care atâția bolnavi le-au auzit din gura Ta:

,,Ridică-te și umblă...", pentru ca din meritele Sângelui Tău Preasfânt, să poată alerga la picioarele altarului Tău și să intoneze imnul de recunoștință față de Tine.

Slavă Tatălui...

Sfântă Maria Preacurată, salvarea păcătoșilor, roagă-Te pentru acest bolnav (bolnavă).

Bucură-Te Marie...

Cele șapte păcate de moarte:

 1. Mândria (trufia) 

2. Iubirea de argint si zgârcenia

 3. Desfrânarea 

4. Zavistia (ura, invidia, viclenia, perfidia)

 5. Lacomia (neînfrânarea)

 6. Mânia (supărarea, ținerea de minte a răului)

 7. Lenea (trândavia) -

Păcatele cele mai grele, cele împotriva Duhului Sfânt: 

1. Necredința sau nepăsarea față de Dumnezeu, Cel în Treime mărit. 

2. Ura împotriva lui Dumnezeu.

 3. Deznădejdea în marea milostivire a lui Dumnezeu și în purtarea de grijă față de noi sau prea marea încredere în atotbunătatea lui Dumnezeu, încredere care te face să savârșești fără contenire păcate, socotind că Dumnezeu te va ierta chiar dacă nu te îndrepți. - Păcate strigătoare la cer: 1. Uciderea (şi uciderea de prunci, adică avortul) 

2. Păcatele asemenea celor făcute de cei din Sodoma şi Gomora (perversităţi sexuale). 

3. Oprirea plăţii lucrătorului 

4. Asuprirea văduvelor şi orfanilor

 5. Batjocorirea şi asuprirea părinţilor, cei care ne-au născut şi crescut.

Pilda celor trei broaște

u fost odată trei broaşte care au căzut într-un butoi cu smântână. Când n-au mai putut să iasă afară, una, care era optimistă, spuse: „Eh! Imediat vom ieşi afară. Să aşteptăm să vină cineva ca să ne scoată”. Şi înotă până când smântâna i se lipi de căile respiratorii şi astfel se duse la fund. Broasca a doua, care era pesimistă, spuse: „Nu se poate face nimic”. Şi imediat se scufundă. Cea de-a treia broască era realistă. Ea spuse: „Să batem din picioare, nimeni nu ştie ce se va întâmpla, să batem!”. Bătând aşa din picioare ore-n şir, la un moment dat broasca simţi ceva solid sub picioarele ei: smântâna se transformă în unt. Acum se căţără pe mormanul de unt şi sări afară din butoi. Morala: Pesimismul te trage cel mai rapid în jos. Dar nici optimismul nu te ajută prea mult dacă doar stai și nu faci efortul să lupți, să muncești, să cauți o soluție și să reușești. Cel mai bine este să fii realist (și optimist în același timp), să muncești, să nu te dai bătut, să ai speranță și credință, să perseverezi, și vei fi victorios.

Cuvinte

În dezamăgirea mea.

Lasă-mă să mă consolez.

În frica mea.

Lasă-mă să mă liniștesc.

În mânia mea.

Lasă-mă să mă calmez.

În stresul meu.

Lasă-mă să mă ascult.

În confuzia mea.

Lasă-mă să mă organizez.

În incertitudinea mea.

Lasă-mă să găsesc claritate.

În inima mea frântă

Lasă-mă să găsesc vindecare și închidere

În îndoiala mea de sine

Lasă-mă să găsesc încredere.

În singurătatea mea.

Lasă-mă să fiu acasă cu mine însumi

În stresul meu.

Lasă-mă să mă alin.

În lupta mea.

Lasă-mă să stau liniștit

În oboseala mea.

Lasă-mă să mă odihnesc.

În durerea mea.

Lasă-mă să mă vindec și să mă recuperez.

În tristețea mea.

Lasă-mă să-mi curăț emoțiile

În eșecul meu.

Lasă-mă să-mi revin.

Și în regretul meu.

Lasă-mă să eliberez toate poverile trecutului.

Ca să pot reapări

Puternic, capabil.

Și gata să ia viața din nou.

 
Atotbună Stăpână, Sfântă Maică a lui Dumnezeu, Pantanassa, Împărăteasă a toate, nu sunt vrednic să intri sub acoperământul sufletului meu. Ci, ca ceea ce eşti milostivă, Maica Dumnezeului Celui Milostiv, spune numai un cuvânt şi se va tămădui sufletul meu, şi trupul meu slăbit se va întări. Căci tu ai tărie putincioasă, şi cuvântul tău este plin de putere, o, Împărăteasă a toate. Adu-mi biruinţa, roagă-te pentru mine, ca să măresc numele tău cel minunat totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.



O, Preacurată Maică a lui Dumnezeu, Împărăteasă a toate, auzi suspinurile noastre cele pline de durere, înaintea icoanei tale celei făcătoare de minuni. Întoarce-ţi privirea spre copiii tăi bolnavi de boli netămăduite, care cad cu credinţă înaintea sfintei tale icoane. Şi precum pasărea îşi acoperă cuibul de pui cu aripile, aşa acoperă-ne şi tu, Fecioară, cu omoforul tău cel vindecător. În acest loc, în care nădejdea se subţiază, mila ta să fie nădejde neîndoielnică. Aici, unde grijile amare ne copleşesc, dă-ne răbdare şi odihnă; unde chinul şi deznădejdea se cuibăresc în suflet, fă să răsară lumina necreată a lui Dumnezeu. Mângâie-i pe cei fricoşi, întăreşte-i pe cei slabi, varsă blândeţe şi lumină peste inimile amărâte. Vindecă poporul tău cel bolnav, atotmilostivă Stăpână, binecuvântează minţile şi inimile doctorilor, ca să fie instrumentele Atotputernicului Doctor Iisus Hristos, Mântuitorul. Ne rugăm înaintea icoanei tale, ca puterea ta să trăiască în noi, Stăpână şi Doamnă. Întinde mâinile tale pline de vindecări, bucuria celor întristaţi, mângâierea celor îndureraţi, ca degrab primind ajutorul tău cel minunat, să lăudăm Treimea cea de viaţă Făcătoare şi nedespărţită, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

În sufletul fiecărui om se dă o luptă!

Pe o băncuţă, într-un parc, ... un bunic îi povestea nepoţelului său o întâmplare din copilărie, petrecută la vânătoare, împreună cu tatăl său. La finalul acesteia, el a mai adăugat:

- În sufletul fiecărui om se dă o luptă, la fel ca lupta între doi lupi! Un lup este rău: invidia, gelozia, durerea, egoismul, ambiţia, minciuna... Iar celălalt lup este bun: pacea, dragostea, speranţa, adevărul, bunătatea şi credinţa.

Nepotul a rămas un pic confuz şi la întrebat pe bunic:

- Şi care lup câştigă într-un final?

Bătrânul a zâmbit şi a răspuns:

- Câştigă lupul pe care tu alegi să-l hrăneşti!

 

 

Un bătrân Indian Cherokee ii spunea nepotului său de lupta neîntreruptă care se duce în noi.

Spunea bunicul: “Sunt doi lupi care se bat. Unul este Răul. El este mânia, invidia, gelozia, tristețea, regretul, lăcomia, aroganța, mila de sine, resentimentul, inferoritatea, minciuna, mândria găunoasă și superioritatea; este EGOISMUL.

Celalalt Lup este binele. El este bucuria, pacea, iubirea, speranța, seninătatea, smerenia, bunătatea, blândețea, empatia, generozitatea, adevărul, compasiunea și credința; este Spiritul.”

După ce s-a gândit câteva clipe, nepotul l-a întebat: “ Dar bunicule, care lup învinge? “

Iar bătrânul indian i-a răspuns: “ Cel căruia îi dai să mănânce.”

Pe care LUP îl hrănești in fiecare zi ?

Psalmul 18:

1. Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria.

2. Ziua zilei spune cuvânt, şi noaptea nopţii vesteşte ştiinţă.

3. Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale căror glasuri să nu se audă.

4. În tot pământul a ieşit vestirea lor, şi la marginile lumii cuvintele lor.

5. În soare şi-a pus locaşul său; şi el este ca un mire ce iese din cămara sa.

6. Bucura-se-va ca un uriaş, care aleargă drumul lui.

7. De la marginea cerului ieşirea lui, şi oprirea lui până la marginea cerului; şi nu este cine să se ascundă de căldura lui.

8. Legea Domnului este fără prihană, întoarce sufletele; mărturia Domnului este credincioasă, înţelepţeşte pruncii;

9. Judecăţile Domnului sunt drepte, veselesc inima; porunca Domnului este strălucitoare, luminează ochii.

10. Frica de Domnul este curată, rămâne în veacul veacului. Judecăţile Domnului sunt adevărate, toate îndreptăţite.

11. Dorite sunt mai mult decât aurul, şi decât piatra cea de mare preţ; şi mai dulci decât mierea şi fagurele.

12. Că robul Tău le păzeşte pe ele, şi răsplătire multă are.

13. Greşelile cine le va pricepe? De cele ascunse ale mele curăţeşte-mă

14. Şi de cele străine fereşte pe robul Tău; de nu mă vor stăpâni, atunci fără prihană voi fi şi mă voi curăţi de păcat mare.

15. Şi vor bineplăcea cuvintele gurii mele şi cugetul inimii mele înaintea Ta pururea; Doamne, Ajutorul meu şi Izbăvitorul meu.

 

Semnul păianjenilor.

 Păianjenii te învață să reflectezi la lecțiile tale spirituale din trecut pentru a te ajuta să planifici pentru viitor. Cu aceste două energii care lucrează împreună, puteți construi o bază în momentul prezent. La fel ca un păianjen care așteaptă cu răbdare în pânza sa, dacă țeseți împreună aceste două energii, puteți capta fără probleme oportunitățile care vă apar în momentul prezent.

 

Legenda paianjenilor de Crăciun

 

  Dacă ai fost fascinat, vreodată, de frumoasele ghirlande de Crăciun şi te-ai întrebat în ce fel au ajuns să împodobească brazii minunatei sărbători de iarnă, ar trebui să ştii că, potrivit unei vechi legende germane, ele au apărut în urmă unui miracol înfăptuit în noaptea din ajunul Crăciunului.

Se spune că, în urmă cu mult timp, o gospodină era ocupată până peste cap cu curăţenia şi pregătirea locuinţei pentru cea mai frumoasă noapte a anului, noaptea în care copilul Iisus sosea să îşi aşeze binecuvântarea asupra casei sale. Nici un fir de praf nu era trecut cu vederea!
Evitând să aibă de a face cu râvna neostoită a femeii, păianjenii şi-au părăsit colţul confortabil din tavan şi s-au refugiat în cel mai îndepărat cotlon al podului.
Odată cu lăsarea serii, ei s-au furişat înapoi, în sufrageria locuinţei şi, spre marea lor mirare, au descoperit un brad ornat mirific cu podoabele Crăciunului. Orbiţi de luminile strălucitoare din încăpere, păianjenii au vrut să vadă îndeaproape acea minunăţie, aşa că, s-au căţărat pe fiecare ramură şi crenguţă, admirând cu încântare toate micile obiecte vesel colorate, răspândite printre acele verzi şi înmiresmate. Din nefericire, ei şi-au lăsat însă urmele trecerii peste tot bradul, care a rămas acoperit cu o pânză diafană şi albicioasă.

Atunci când copilul Iisus a intrat în casă, pentru a o binecuvânta, a fost întristat de felul în care arată pomul de Crăciun. El îi iubea pe micuţii păianjeni, întrucât erau şi ei creaturi ale Domnului, dar nu putea să nu se gândească la dezamăgirea ce ar fi cuprins-o pe gospodina care muncise din greu şi împodobise bradul pentru a aduce bucurie copilașilor ei.
Aflat în fața acestei dileme, Iisus a descoperit o soluţie minunată. El a atins pânzele de păianjen, iar acestea s-au prefăcut pe dată în ghirlande strălucitoare, sclipind în dulci tonuri aurii şi argintii. La sosirea dimineţii, femeia, soţul şi copiii ei au rămas muţi de uimire în faţa priveliştii bradului învăluit de ghirlande sclipind magic, sub razele vesele ale soarelui.

Din acea zi, aceste ornamente încântătoare acoperă pomii de Crăciun din întreagă lume. Cei care ştiu această legendă le aduc mulţumiri micuţelor insecte aşezând la vedere sau la loc de cinste un păianjen auriu pe una din crengile bogate ale bradului.

Notă - Într-o altă versiune a poveştii, cel care a făptuit minunea transformării pânzelor de păianjeni în ghirlande este Weihnachtsmann, numit şi Tatăl Craciunlui sau Moş Crăciun.

Vederea păianjenului este un semn bun, mai ales dacă o vezi pe neașteptate. Cantitatea câștigului monetar se judecă după mărimea păianjenului pe care îl vedeți. Dacă este mare beneficiile vor fi mari, dacă este mic beneficiile vor fi mici.

Păianjeni în casă - un semn bun. Se crede că dacă apartamentul sau casa au instalat mulți păianjeni, va însemna o viață fericită și prosperă.

În plus, pânza de păianjen din casă este capabilă să preia energia negativă din întreg spațiul.

Dacă ai văzut un păianjen târându-se pe pânză, așteaptă-te la vizitatori, cunoștințe noi sau la o întâlnire cu o persoană pe care nu ai mai văzut-o de ceva vreme.

Dacă păianjenul se târăște pe pânză, promite vești bune.

Uciderea unui păianjen este un semn rău. Potrivit unei versiuni, este de rău augur, conform alteia - o persoană care ucide un păianjen este condamnată.

Un păianjen cade brusc în cap — un semn rău, promițător probleme de sănătate.

Dacă păianjenul a aterizat pe mâna ta - un câștig financiar.

Spider în baie - un semn că trebuie să schimbi ceva în viața ta și să scapi de lucrurile vechi și de stilurile de viață proaste. Pune-ți ordine în casă și în gânduri.

Un păianjen care țese o pânză pe ușa de la intrare este un semn pentru a ține energia negativă departe de casa ta. În unele convingeri asta înseamnă profit.

Un păianjen pe hainele tale înseamnă haine noi.

Un păianjen alergând pe o masă - ori te muți, ori pleci într-o călătorie lungă.

Indienii au o credință foarte interesantă, care afirmă că păianjenul țese firele sorții vieții omului.

Astfel, când vezi un păianjen, cel mai bine este să nu-l omori, pune-ți o dorință și lasă-l să iasă dacă te deranjează cu prezența lui.

"Prima şi cea mai puternică rugăciune este Psaltirea. E bine să ceri binecuvântare de la părintele duhovnic şi să citeşti în fiecare zi câte o catismă sau un psalm, punând semn acolo unde rămâi, pentru ziua următoare. Să nu uiţi însă, atunci când citeşti psalmii, că vrăjmaşii sunt, de cele mai multe ori, înlăuntrul nostru, sunt în gândurile noastre. Dacă ne vom birui gândurile rele sau măcar le vom opri la timp, mulţi vrăjmaşi exteriori vor dispărea sau se vor preface în prieteni."  

 
"Psalmul este faptă ingerească, o trăire cerească, o mireasmă duhovnicească."

 Psalmul aduce cu sine tot ceea ce poate fi mai bun. Psalmul aduce iubirea. Psalmul aduce pe credincioşi laolaltă,transformandu-i intr-un singur corp.”

 “Psalmul este alungătorul demonilor. Psalmul este aducătorul ajutorului ingeresc. Chiar şi din inimile de piatră, psalmul stoarce lacrimi.”

 “Cantatul psalmilor aduce deci cel mai mare bun: dragostea. Cantatul impreună este ca un lanţ care duce la unire; uneşte poporul in simfonia unui singur cor.“

Harul tămâii Starețul Dionisie Ignat de la Colciu

  Atunci când preotul tămâiază în biserică, vine harul tămâii căruia trebuie să i te pleci, ca să te smereşti.
Deci, nu la slujitorul din biserică te smereşti.
Nu, nu te smereşti lui. Sigur, slujitorul atunci e îndumnezeit. Fie el cât de păcătos, e îndumnezeit, pentru că vine cu harul acela. Ce zice preotul când tămâiază? „Tămâie Ţi-aducem Ţie, Hristoase, întru miros de bună mireasmă duhovnicească”. Vezi cu ce rugăciune eşti tămâiat? Şi-ţi fug toate gândurile cele rele cu tămâia aceea, cu fumul sfinţit pe care ţi-l dă preotul. Pentru că ce zici tu, ca preot? „Tămâie Ţi-aducem, Ţie Hristoase, Dumnezeul nostru [...] pe care primind-o întru jertfelnicul Tău cel mai presus de ceruri trimite-ne nouă darul prea Sfântului Tău Duh”. Lui Dumnezeu Îi aduci tămâia aceea.
 
(Stareţul Dionisie – Duhovnicul de la Sfântul Munte Athos, Editura Prodromos, 2009, pp. 150-151

 

Istoria Tamaiei

Tămâia (din lat. thymanea) este sucul (răşina) unor arbori/arbuşti exotici (cedrii libanului),care ajungând în contact cu aerul se încheagă, la fel ca şi răşina brazilor.Ea era adusă ca ofrandă la templul iudaic, iar în crestinism este considerată ca un prinos sfant, al cărui fum înmiresmat însoţeşte toate actele cultului divin.
ÎN VECHIUL TESTAMENT
În cultul Vechiului Testament trebuia să se aducă dimineaţa şi seara sacrificii de tămâie, pe altarul special amenajat în Cortul Mărturiei şi apoi în Templu, numit altarul tămâierii(Iesire 30,18);pe acest altar nu se ardea numai tămâie curată, ci erau amestecate încă patru ingredient(Iesirea,30,34). Proorocul Maleahi(cap.1,11) prezice că după venirea lui Mesia se va aduce jertfă de tămâie de la răsăritul soarelui până la apus.
ÎN CREŞTINISM
În cultul creştin găsim întrebuinţarea tămâiei încă din cele mai vechi timpuri. Astfel, canonul 3 al Sfinţilor Apostoli spune: „(…) Dar să nu fie iertat a se aduce altceva în altar decât untdelemn pentru candele şi tămâie la vremea aducerii înainte”.Sf.Ap.Pavel, în epistolele sale, inspirat de tămâierile din Vechiul Testament, zice că Mântuitorul S-a dat pe Sine jertfă lui Dumnezeu pentru noi „spre miros de bună mireasmă”(Ef.5,2), iar la (II Cor.2,15), vorbind despre apostoli, zice că ei sunt lui Dumnezeu „bună mireasmă”.
Despre folosirea tămâiei în cadrul Sfintei Liturghii găsim menţiuni în rânduiala de la Liturghia Sfantului Iacob şi în Liturghia Sfantului Marcu, iar mai târziu şi în liturghiile Sfintilor Vasile cel Mare si Ioan Gura de Aur.
Dar tămâierea nu era folosită numai în cadrul Sfintei Liturghii, ci şi la alte sfinte slujbe şi manifestări de cult,ca: procesiuni,inmormantari etc.
Obligaţia tămâierii o aveau diaconii;de aceea Sf. Arhidiacon Ştefan este zugrăvit de obicei cu o cădelniţă în mână.Din pricina mirosului plăcut pe care îl răspândeşte, îmbălsămând aerul şi alungând miasmele, tămâia, în Sf. Scriptură, este privită ca un simbol al rugăciunilor pioase, care, asemenea fumului de tămâie, se ridică în sus, ca unul dintre cele mai preţioase daruri de jertfă aduse lui Dumnezeu. Astfel de daruri au fost aduse şi pruncului Iisus de către magi:aur, smirnă şi tămâie. Smirna este tot un fel de tămâie, însă mai de preţ şi cu un miros mai plăcut decât al tămâiei.
Tămâierea are două înţelesuri:când se tămâiază persoane sfinte sau icoane, ea este semn de veneraţie şi respect, iar când se tămâiază lucruri asupra cărora se invocă trimiterea harului de la Dumnezeu, simbolizează harul Sfântului Duh,care ni se trimite de sus, după cum spune şi rugăciunea tămâierii. Precum am spus mai sus, ea este simbolul rugăciunilor noastre, care se înalţă spre Dumnezeu ca fumul de tămâie.Cei 24 de bătrâni din viziunea Sfântului Ioan Evanghelistul au căzut înaintea Mielului având fiecare alăute şi năstrape de aur pline cu tămâie, care sunt rugăciunile sfinţilor ( Apocalipsa 5,8).Acelaşi înţeles îl au şi cuvintele Psalmistului,care zice:”Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta, ridicarea mâinilor mele jertfa de seară”(Ps.140,2).
RUGĂCIUNEA TĂMÂIERII
„Tămâiei îţi aducem Ţie, Hristoase,Dumnezeul nostru,întru miros de bună-mireasmă duhovnicească,pe care primind-o în jertfelnicul Tău cel mai presus de ceruri, trimite-ne nouă harul Preasfântului Tău Duh.”

 https://www.sfantatreimeghencea.ro/istoria-tamaiei/

De ce?

Vindecarea trecutului se poate intampla intr-o fractiune de secunda. O singura clipa de intelegere este suficienta pentru ca drama sa dispara.

Cu toate acestea, pana la aceasta clipa, pentru majoritatea mintilor este necesar timp. De cele mai multe ori, foarte mult timp.

De ce?

Pentru ca povestea se cere povestita.

Pentru ca nu intrebi de ce o repeti.

Pentru ca fara ea simti ca nu traiesti.

Pentru ca iti da sens si importanta.

Pentru ca primesti atentie, validare si alte beneficii.

Pentru ca simti ca daca nu depui efort, nu contezi.

Pentru ca ai invatat ca relaxarea si linistea se obtin cu greu.

Pentru ca nu vrei ca ceilalti sa spuna ca traiesti precum gasca pe apa.

Si tot asa.

Daca dai totul deoparte pentru o clipa, vezi clar nu ai motiv sa suferi.

Daca suferi, este pentru ca nu le poti da deoparte. Daca nu le poti da deoparte, este pentru exista atasament de drama si identificare cu povestea.

Daca stai aici, atasamentul si identificarea nu pot exista.

Daca nu poti sta aici, atunci este de vazut ce din lista de mai sus (ori altceva) te trage inapoi.

 

ȘTII CĂ POȚI VINDECA ORICE BOALĂ UȘOR?

 Doar fii atent în fiecare zi la zona corpului unde există o problemă..... Există, de obicei, „energie” condensată acolo, prinsă, înghețată de un anumit sentiment care a cauzat boala.
Pune mana pe zona afectata si intreaba ce senzatie provoaca boala...
Întreabă-ți corpul unde își păstrează energia fricii, furiei, frustrării, resentimentelor...
Întreabă și ce culoare ai
Trebuie să dizolv acest sentiment blocat...
Așadar, întreabă unde depozitezi dragostea, bucuria, abundența și toate celelalte și se extinde în fiecare celulă a corpului tău.
Amintiți-vă că totul este energie, boala este energie, sănătatea este energie, sărăcia este energie, abundența este energie, prosperitatea este energie!
Putem schimba totul prin desfășurarea energiei noastre!
Orice boală este energie care nu a fost eliberată, atât....
Sentimentele profunde, tristețile stocate mult timp provoacă boli grave și complicate, precum cancerul!
Când deschizi și dizolvi un scenariu corporal cu puterea conștiinței, acordând atenție, îl transformă complet, și schimbă modul în care corpul percepe realitatea....
Când începi aceste dialoguri fantastice cu corpul tău, vei ști că el deține secretele sufletului!
Tot ce se întâmplă cu corpul tău stabilește un dialog cu sufletul, care permite, iubește și știe totul.
Sufletul folosește corpul ca instrument al evoluției.
Fiecare boală sau accident care implică orice parte dezvăluie nevoia organismului de a reveni la echilibru...
Corpul șoptește, apoi vorbește, iar în sfârșit își strigă adevărul, până când începem să fim mai atenți la mesajul său...
Asta e boala!
Boala nu va mai face parte din creșterea și evoluția ta!
Acest mic exercițiu te va ajuta să intri în contact cu sufletul tău, cu ființa ta, cu întrebările tale, cu suferințele tale, cu adevărul tău!
Ești divin, ești perfect, ești tot ce ai nevoie, dar trebuie să lucrezi la tine, fără întârziere, fără scuze, adică totul este pentru ieri..

IATĂ 7 LUCRURI CARE ÎȚI AFECTEAZĂ FRECVENȚA VIBRATORIEI DIN PUNCT DE VEDERE FIZICĂ CUANTICĂ. ✨

 

În fizica cuantică, vibrația înseamnă că totul este energie. Suntem ființe care vibrează la anumite frecvențe.

Fiecare vibrație este echivalentă cu un sentiment și în lumea „vibratorie” există doar două tipuri de vibrație, pozitivă și negativă. Fiecare sentiment te conduce să emiți o vibrație care poate fi pozitivă sau negativă.

Prima - *Gânduri

Fiecare gand emite o frecventa in Univers si acea frecventa revine la original, deci in cazul in care ai ganduri negative, descurajare, tristete, furie, frica, totul se intoarce la tine. Acesta este motivul pentru care este atât de important să ai grijă de calitatea gândurilor tale și să înveți cum să cultivi mai multe gânduri pozitive.

Al doilea - * Companionii *

Oamenii din jurul tău îți influențează direct frecvența vibrațională. Daca te inconjori de oameni fericiti, pozitivi si determinati, vei intra si tu in acea vibratie, dar daca te inconjori de plangatori, majorete si pesimisti, atentie! Într-adevăr, îți pot coborî frecvența și, prin urmare, te pot împiedica să lucrezi legea atracției în favoarea ta.

3 - *Muzică * >>>

medicament

Muzica este foarte puternică. Dacă asculți doar muzică care vorbește despre moarte, trădare, tristețe, abandon, ea va interfera cu ceea ce vibrați. Fii atent la versurile muzicii pe care o asculți, îți pot coborî frecvența vibrațională. Și nu uita: atragi în viața ta exact ceea ce vibrezi.

4 - *Lucrurile pe care le vezi*

Cand te uiti la emisiuni care se ocupa de mizerie, moarte, tradare etc. , creierul tău acceptă acest lucru ca realitate și eliberează o întreagă chimie în corpul tău, care are ca efect afectarea frecvenței tale vibraționale. Vezi lucruri care îți fac bine și te ajută să vibrezi la o frecvență mai înaltă.

A 5-a - * Mediul *

Fie acasă sau la muncă, dacă îți petreci o mare parte din timp într-un mediu dezorganizat și murdar, îți va afecta și frecvența vibrațională. Îmbunătățește-ți mediul înconjurător, organizează-ți și curăță mediul. Arată Universului că ești dispus să primești mult mai mult. Ai grijă de ceea ce ai deja!

Al 6-lea - * Cuvântul *

Dacă ai obiceiul să te plângi sau să spui lucruri rele și oameni, îți afectează frecvența vibrațională. Pentru a-ți menține frecvența vibrațională ridicată, este esențial să elimini obiceiul de a te plânge și de a-i vorbi de rău pe ceilalți. Deci, evitați drama și victimizarea. Asumă-ți responsabilitatea pentru alegerile tale din viață!

7 - *Recunoștință*.

Recunoștința are un efect pozitiv asupra frecvenței tale vibraționale. Acesta este un obicei pe care ar trebui să îl integrezi în viața ta acum. Începe să fii recunoscător pentru tot, pentru lucrurile bune precum și pentru cele pe care le consideri mai puțin bune, fii recunoscător pentru toate experiențele prin care ai trecut. Recunoștința deschide ușile pentru ca lucrurile bune să curgă pozitiv în VIAȚA ta.

“Învăţăturile date cu forţa nu pot dăinui în suflete, pe când învăţăturile primite în suflet cu plăcere şi cu bucurie rămân de-a pururi”

(Sfântul Vasile cel Mare)

Viața este frumoasă bucură-te de fiecare clipă.

 

"Binecuvântați sunt cei care vin în viața noastră în tăcere, cu pași blânzi pentru a nu ne trezi durerile, pentru a nu ne trezi fantomele, pentru a nu ne învia temerile.

Fericiți cei ce conduc cu blândețe și blândețe, vorbind limba păcii pentru a nu ne înfricoșa sufletul.

Fericiți cei care ne ating inimile cu afecțiune, ne privesc cu respect și ne acceptă întregi cu toate defectele și imperfecțiunile noastre.

Fericiți cei care, în ciuda faptului că pot fi orice în viața noastră, aleg generozitatea.

Fericiți cei luminați care vin la noi ca un înger, ca o pasăre colibri în floare, care dau aripi viselor noastre și care, având libertatea de a pleca, aleg să rămână și să-și facă cuib.

De cele mai multe ori le spunem acestor oameni _"prieteni"_

 

 

Dragostea adevărată este dragostea de a fi. Iubirea de a fi este o stare. Când vii acasă și știi cine ești, atunci iubirea răsare în ființa ta. Parfumul incepe sa se raspandeasca si il poti oferi si altora. Prima cerință de bază pentru a putea dărui iubire este să ai iubire, pentru că nu poți dărui ceea ce nu ai.

OSHO

Re-Structuraza-te! Re-Inventeaza-te! Antreneaza-te!

”Trebuie sa intelegi ca viata nu iti ofera certitudini si niciun fel de garantii - nu are niciun fel de obligatii fata de tine in acest sens. Viata creeaza doar circumstantele favorabile manifestarii credintei tale despre tine. Viata nu iti ofera "cadouri" care sa-ti implineasca asteptarile. Viata raspunde doar gandurilor pe care le emiti si actiunilor pe care le intreprinzi. Gandind si actionand in acelasi mod ca intotdeauna, vei primi aceleasi rezultate ca intotdeauna. Vei repeta iar si iar si iar aceleasi experiente, vei chema si vei primi in viata ta, iar si iar si iar, acelasi tip de oameni, aceleasi circumstante si nimeni din afara ta nu e responsabil si nici vinovat pentru asta: DOAR TU! si atasamentele pe care le creezi, din nevoia EGO-ista de a face responsabil pe altcineva pentru toate relele tale, pentru toate starile tale de disconfort, pentru toate bolile tale. Pentru a te Re-Structura si Re-Inventa, e nevoie sa lucrezi la 4 aspecte esentiale ale tale. Trebuie sa iti antrenezi: Capacitatea de ADAPTARE, din locul numit Seninatate, Calm, Neutralitate, Claritate, intr-un mediu plin de incertitudine. Capacitatea de A INVATA din situatiile adverse, pentru a scoate la iveala de fiecare data o versiune a ta din ce in ce mai buna. Abilitatea de A INTERACTIONA cu ceilalti, spre binele nu doar al tau ci si al lor. Capacitatea de DETASARE, pentru a putea elibera si depasi rezistenta la toate acele lucruri care nu te lasa sa avansezi. Re-Structuraza-te! Re-Inventeaza-te! Antreneaza-te! Lucreaza cu tine!”

 Cine sunt Eu? Un Om, un simplu Călător prin viață, prin zâmbet, prin lacrimă, prin timp. Ce iau cu mine? Zâmbetele pe care le-am pus pe chipul oamenilor. Ce vreau să las în urmă? O amintire frumoasă și multe bucurii! Rămâi puternic! Când viața îți oferă o sută de motive să plângi, arată-i vieții că ai un motiv de motive să zâmbești și să razi! Fii mulțumit cu ceea ce ai, bucură-te de felul în care sunt lucrurile. Când îți vei da seama că nu lipsește nimic, toată lumea îți va aparține! Alegi că astăzi să lași zâmbetul să vă înveselească fiecare clipă, bucuria să vă lumineze ziua, iar iubirea să vă încălzească Sufletele superbe

Sfaturile Lotusului - de luat aminte:

 1. Dă oamenilor mai mult decât se asteapta si fa-o cu bucurie. 

2. Casatoreste-te cu un barbat/femeie cu care îti place sa stai de vorba. Pe masura ce vei îmbatrâni, îndemânarea de a face conversatie va fi foarte importantă. 

3. Nu crede tot ce auzi, cheltuie tot ce ai si dormi când vrei. 

4. Când spui ‘Te iubesc’ asa sa fie. 

5. Când spui ‘Îmi pare rau’ priveste omul în ochi. 

 6. Logodeste-te cu cel putin sase luni înainte de a te căsători. 

7. Crede în dragoste la prima vedere. 

 8. Nu râde de visurile cuiva. Oamenii care nu au visuri, nu au prea multe. 

9. Iubeste mult si pasional. Poti fi ranit, dar este singurul mod de a trai din plin.

 10. În dispute, lupta cinstit. Nu pronunta nume. 

11. Nu judeca oamenii după relatiile pe care le au. 

12. Vorbeste rar, dar gândeste repede.

 13. Când cineva îti pune o întrebare la care nu cunosti raspunsul, zâmbeste si întreaba: De ce vrei sa stii?’

 14. Tine minte ca marea iubire si marile realizari comporta mari riscuri. 15. Spune ‘Noroc’ când auzi pe cineva stranutând. 

16. Când pierzi, nu pierde şi lecţia.

 17. Tine minte cei trei ‘R’: Respecta-te; Respecta pe altii; Responsabilitate pentru toate actiunile tale… 18. Nu lasa ca o mica disputa sa strice o mare prietenie. 

19. Când îti dai seama ca ai facut o greseala, incearca imediat sa o corectezi. 

20. Zâmbeste când ridici telefonul. Apelantul va simti asta în vocea ta.

 21. Stai o vreme singur.

Mărturie

"Cand trăia pr. Cleopa, pentru că aveam o problema mai... încurcată, m-a trimis pr. Antim la sf. sa : du-te la acest luminator, ... cât îl mai avem! Am intrat în chilie după ce vorbisem întai cu ucenicul de chilie de atunci al pr. Cleopa, pr. Cleopa tânărul, m-am așezat în genunchi lângă pr. și i-am povestit multe, de ale vieții mele, și pacate, și situație... Îi spusesem că m-a trimis pr. Antim. La sfârșit îmi dă binecuvântarea, îmi dă crucea să o sărut, îmi zice: să-i spui pr. Antim să-ți dea agheasmă mare! Dar sfat sau altceva...nimic! Eu eram oleacă nedumerită! Când să ies din chilie îmi zice tare: Auzi, să faci ce-ți spune pr. Antim! Să asculți de pr. Antim! Mă duc înapoi la pr. Antim, îi povestesc si când a auzit... îmi pune mâinile pe cap așa , ca binecuvântare și zâmbește atât de... Si, cu mila lui Dumnezeu si cu rugaciunile Părinților, 27 de ani am fost ucenica vrednicului de pomenire Protosinghelul Antim! Dumnezeu sa-l numere cu drepții!"

Toată bucuria vine prin acel Da

 

„Da, ai dreptate, o alegere proastă îți face viața proastă.

Dar viața, oricât de proastă ar fi, are marele avantaj că poate fi oricând luată de la capăt! 

Nu există fundătură a vieții care să nu poată fi schimbată în poartă nouă!

 În nou început! 

Asta e viața! 

O aventură minunată și incredibilă cu Domnul și Dumnezeul nostru atât de iubitor și răbdător.

El nu ne promovează după medie! 

Ci după deschiderea pe care o avem la harul Lui, și asta se învață! 

Unii, mai greu, alții, mai ușor!

Dar când ai spus Da, nici un nu din trecut nu mai are putere.

Toată bucuria vine prin acel Da. Curaj! Totul e să fim cu El și să căutăm harul Lui și Împărăția Lui!

Cu drag și încredere,

Maica Siluana

Maica Siluana Vlad, Dăruindu-ne, intrăm în bucuria Lui, Editura Doxologia, Iași, 2010, p. 84-85