Rugăciune către Maica Domnului

 „O, Preasfântă Născătoare de Dum­ne­zeu, Fecioară stăpână, ceea ce ești mai înaltă și mai presus decât îngerii și arhanghelii și mai cinstită decât toa­tă făptura; mirarea cea mare a în­ge­ri­lor, propovăduirea prorocilor, po­doa­ba cea aleasă a arhanghelilor, întă­rirea cea tare a mucenicilor, lauda cea preamărită a apostolilor, povățuitoa­rea cea tare a călugărilor, înfrânarea cea tare a postitorilor, curăția și slava fecioa­re­lor, veselia cea lină a mai­ci­lor, în­țe­lep­ciunea și învățătura prun­ci­lor, câr­muitoarea săracilor și a vădu­velor; îmbrăcăminte celor goi, sănă­tate celor bolnavi, izbăvire celor ro­biți; liniște celor de pe mare, liman bun celor înviforați, povățuitoare ne­os­te­nită ce­lor rătăciți, mergere ușoară celor călă­tori, odihnă bună celor oste­niți, aco­pe­rământ și scăpare celor asu­priți; nădejde celor fără de nădejde, ajută­toare celor lipsiți; celor săraci bo­găție neîmpuținată, celor întristați de-a pururea mângâiere, celor pe care nu-i iubește nimeni iubire cu smerenie; ce­lor păcătoși mântuire către Dum­­ne­zeu; tuturor creștinilor ocrotire tare, a­ju­tătoare nebiruită și folo­si­toare.Prin tine, Cel nevăzut S-a făcut văzut, pentru care aducem rugăciune ție noi, robii tăi, Doamna noastră. O, preamilostivă împărăteasă a luminii ce­lei înțelegă­toare și preamărită, care ai născut pe Împăratul nostru, Hristos Dumnezeu, Cel ce dă viață tuturor, ceea ce ești slăvită de cele cerești, minte înge­rească, stea cu totul luminoasă și mai sfântă decât toți sfinții; împărăteasa împăraților, stăpâna tu­turor făpturilor, Fecioară încuviințată de Dumnezeu, Mireasă nestricată, pa­lat al Preasfân­tului Duh, tron de foc al Împăratului celui nevăzut, chivot ce­resc, purtător al Cuvântului lui Dumnezeu, căruța cea în chipul focului; odihna Dumne­zeului celui viu, zămislirea negrăită a tru­pului lui Hristos, cuibul Vulturului ce­resc, turtureaua cea cu bună glă­suire, porumbița cea preabună, lină și fără de răutate; Maică iubitoare de fii, adân­cul milelor, picătura care risipești mâ­nia lui Dumnezeu, adâncimea cea ne­mă­surată, taina cea negrăită, minu­nea cea neștiută, minune nespusă;Bi­serică nefăcută de mână omenească a Însuși Împăratului tuturor veacuri­lor; tămâia cea cu bun miros, veșmânt cinstit, porfiră de Dumnezeu țesută, Rai sufle­tesc, odrasla pomului celui de viață purtător, floarea cea preafrumoa­să, care ai înflorit nouă veselia ce­reas­că, strugurele mântuirii noastre, paha­rul Împăratului Ceresc, întru care s-a dres de la Duhul Sfânt vinul harului Celui neîmpuținat; solitoarea legii, înce­pă­tura credinței celei adevărate a lui Hristos, turnul cel neclintit, pieirea ere­ticilor, sabia mâniei lui Dumnezeu îm­­po­triva tu­turor celor nelegiuiți; în­grozire diavolilor, biruință în războaie, păzi­toare adevă­ra­tă tuturor creștinilor și lumii încre­din­țată mântuire.

O, întru tot milostivă Doamnă Fecioară, stă­pâ­nă Născătoare de Dumnezeu, auzi-ne pe noi cei ce ne rugăm ție și arată mila ta poporului drept-credincios; roagă pe Fiul tău să ne izbăvească de tot răul. Și păzește locașul acesta și toate orașele și satele creștinești și tot po­porul cel bine-credincios, care scapă la tine și cheamă numele tău cel sfânt, de toate năpas­tele, de boală, de cutremur, de po­top, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră și de răz­boiul cel dintre noi, de toate durerile și tot ne­cazul. Ca să nu fie îm­puținați robii tăi nici cu răni, nici cu îngrozire, nici cu moarte, nici cu dreapta mânie a lui Dumnezeu; ci îi păzește și îi mântuiește cu mila ta, Doamnă, ceea ce te rogi pentru noi și pentru buna întocmire a văzduhului, spre vremi adu­cătoare de roadele cele de folos, pe care le dăruiești nouă. Izbăvește, ridică și miluiește din toate nevoile, stăpână preami­los­tivă, Năs­că­toare de Dumne­zeu prea­lă­udată, pe cei ce sunt în primejdii. Adu-ți aminte de robii tăi și nu trece cu vederea lacrimile și suspi­narea lor; ci ne înno­iește pe noi cu bunătatea ta, ca să ne mângâiem cu mul­țumire, aflându-te pe tine ajută­toa­re. Milostivește-te, Doam­nă Prea­cu­rată, spre ajutorul po­po­rului celui binecredincios.

Nădej­dea noastră, adu­nă pe cele risipite: pe cei rătăciți pe cale povățuiește-i, pe cei căzuți de la dreapta credință iarăși la credință întoarce-i, pe cei bătrâni sprijinește-i, pe cei tineri îi învață, pe prunci hrănește-i și preamărește pe cei ce te preamăresc; dar, mai ales, păzește Sfântă Biserica Fiului tău și o ferește întru lungime de zile.

O, milostivă și preaîndurată îm­pă­răteasă a cerului și a pământului, Născătoare de Dumne­zeu, pururea Fecioară, miluiește cu mij­lo­cirea ta po­porul drept-credincios și toată drept-credincioasa creștinătate. Păzește-o sub acoperământul milei tale, apăr-o pe ea cu cinstitul tău aco­pe­rământ și roagă pe Hristos, Dumne­zeul nostru, pe Care mai presus de fire L-ai întrupat, să ne încingă pe noi cu putere de sus, ca să ne putem apăra împotriva vrăjmașilor ce se luptă îm­potriva noastră. Miluiește și mântu­iește prin ru­găciunile tale, Maică, pe Prea Fericitul Părintele nostru (N), Patriarhul Bise­ri­cii Ortodoxe Ro­mâne, pe (Înalt) Prea Sfințitul (Arhi-) Episcopul (și Mitro­po­litul) nostru (N), pe toți ortodocșii arhierei, preoți și diaconi și pe tot clerul bisericesc și pe tot poporul drept-credincios care se închină icoanei tale.

Caută spre noi toți cu folosința ta cea preamilostivă, ridică-ne pe noi din adâncul păcatelor și ne luminează ochii inimii spre cău­ta­rea mântuirii. Milostivă fii nouă aici, iar la înfricoșătoarea Judecată, pe Fiul tău pentru noi roagă-L. Pe cei care s-au mutat întru dreaptă credință, din această viață în cea veșnică, îm­preună cu în­gerii, cu arhanghelii și cu toți sfinții, împărtășește-i ca să stea de-a dreapta Fiului tău și Dumnezeu; și prin rugăciu­nea ta învrednicește pe toți ortodocșii creștini să viețuiască cu Hristos, și cu bucurie în locașurile în­ge­rești să se desfăteze.

Că tu ești, Doam­nă, slavă a celor cerești și ajutătoare a pă­mântenilor; tu ești nădejdea și fo­lositoarea tuturor celor ce aleargă la tine și cer ajutorul tău cel sfânt; tu ești rugătoarea cea fier­binte către Fiul tău și Dumnezeul nostru, că rugăciunile Maicii mult pot spre îmblânzirea Stăpânului. Și, cu a ta mijlocire, în­drăznim să ne apropiem de sfântul altar, de harul preasfintelor și de viață făcătoarelor Taine, deși sun­tem ne­vrednici. Pentru aceea, și pe icoană văzând chipul tău cel întru tot cinstit și pe Cel Atotțiitor cu mâna ținând, ne bucurăm noi păcătoșii și, cu umilință căzând, pe acesta cu dragoste și cu frică îl sărutăm, așteptând, Doam­nă, prin sfintele și de Dumnezeu primitele tale rugăciuni, să ajungem la cele cerești ale vieții celei fără de sfâr­șit, și să stăm fără de rușine în ziua Ju­decății de-a dreapta Fiului tău și Dum­ne­ze­ului nostru, slăvindu-L pe El îm­pre­ună cu Cel fără de început al Lui Pă­rinte și cu Preasfântul și Bunul și de viață făcă­torul Lui Duh, acum și puru­rea și în vecii vecilor. Amin!”

ICOANA MAICII DOMNULUI „BUCURIE NEASTEPTATA ”

 ICOANA MAICII DOMNULUI „BUCURIE NEASTEPTATA ”

Icoana Maicii Domnului „Bucurie neașteptată” este prăznuită pe 9 decembrie, 25 ianuarie și 1 mai. Această icoană a fost pictată în amintirea unei minuni săvârșite în fața icoanei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Un tânăr ce era stăpânit de o grea patimă trupească, dar care avea evlavie către Maica Domnului, s-a rugat într-o zi în faţa icoanei Maicii Domnului, înainte să meargă să păcătuiască din nou. Terminându-și rugăciunea și, ridicând privirea către icoană, a văzut că Pruncul Iisus avea răni pe mâini și pe picioare, din care curgea sânge. Privind mai atent, el a observat că și chipul Maicii Domnului se mișca, fiind ca și viu.

Îngrozit de ce vedea, el a exclamat: „O, Preasfântă Maică, cine a făcut aceasta?”. Atunci, Maica Domnului din icoană i-a glăsuit: „Tu și ceilalți păcătoși, prin păcatele voastre, răstigniți pe Fiul meu încă o dată”.

Conștientizând adâncul păcătoșeniei sale, tânărul ceru milă prin rugăciuni stăruitoare cu lacrimi către Preasfânta Fecioară și Mântuitorul Hristos. El a rostit: „O, Stăpână, să nu fie mai presus păcatul meu decât bunătatea ta neasemuită! Tu eşti nădejdea păcătoşilor. Roagă pe Fiul tău să-mi vină în ajutor!”.

Maica Domnului a rostit de două ori o rugăciune către Pruncul Hristos, vreme în care El a rămas neclintit, dar după aceea a răspuns rugăciunii stăruitoare a Maicii Sale: „Voi îndeplini cererea voastră. Pentru rugăciunea voastră, păcatele acestui om sunt iertate. Lasă-l, în semn de iertare, să-Mi sărute rănile”.

Păcătosul iertat, în faţa căruia s-a arătat nesfârșita milă a Maicii Domnului, în chip minunat, s-a ridicat şi a sărutat rănile Mântuitorului cu bucurie nespusă. Din acel moment, el a dus o viaţă curată şi cucernică. A primit bucuria neașteptată a iertării păcatelor sale.

Această minune a fost consemnată de Sfântul Dimitrie al Rostovului în cartea sa Lâna rourată. Un credincios, inspirat fiind, a zugrăvit icoana Maicii Domnului „Bucurie Neaşteptată”, în următorul fel: icoana Maicii Domnului se află în biserică, iar lângă ea este pictat un tânăr îngenuncheat la rugăciune. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu are privirea întoarsă spre tânăr, iar Pruncul Iisus este înfățișat cu răni pe mâini și pe picioare. De obicei, în josul icoanei sunt scrise cuvintele de la începutul istorisirii: „A fost cândva un om păcătos...”.

Această icoană făcătoare de minuni din Rusia este cunoscută ca fiind vindecătoare de diferite boli fizice și psihice, dar și ca alungătoare a tristeții și ajutătoare a celor stăpâniți de patimi trupești.

Acatistul Bunei Vestiri

 

 Buna Vestire este cea dintâi sărbătoare confirmată în documente, dintre cele închinate Maicii Domnului. În primele secole creștine, sărbătoarea Bunei Vestiri avea un caracter local, iar data de prăznuire varia.

 

Dacă citim Acatistul Bunavestire către Maica Domnului 40 de zile la rând ni se va îndeplini orice dorinţă care ne este de folos

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâieto­rule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le îm­plinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doam­ne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vin­decă neputințele noas­tre, pentru numele Tău.

Doamne miluiește (de trei ori), Slavă..., și acum...

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfin­țească-Se numele Tău, vie Împărăția Ta, fie voia Ta, precum în Cer așa și pe pă­mânt. Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noș­tri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin.

Condac 1:

Apărătoare Doamnă, pentru biruin­ță, mulțumiri, izbăvindu-ne din ne­voi, aducem ție, Născătoare de Dum­ne­zeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpâni­re nebiruită, izbăvește-ne din toate ne­­voile, ca să strigăm ție: Bu­cură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Icos 1:

Îngerul cel întîistătător din Cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dum­nezeu: Bucură-te! Și împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, Întrupat, s-a înspăi­mân­­­tat și i-a stat înainte, grăind către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, cea prin care răsare bu­curia,
Bucură-te, cea prin care piere bles­temul,
Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut,
Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei,
Bucură-te, înălțime, întru care ane­voie se suie gândurile omenești,
Bucură-te, adâncime, care nu te poți vedea lesne cu ochii îngerești,
Bucură-te, că ești scaun Împăratului,
Bucură-te, că porți pe Cel ce poartă toate,
Bucură-te, steaua, care arăți Soarele,
Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări,
Bucură-te, cea prin care se înno­iește făptura,
Bucură-te, cea prin care Prunc Se face Făcătorul,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 2:

Știindu-se pe sine sfânta întru cu­răție, a zis lui Gavriil cu îndrăznire: Preaslăvitul tău glas cu anevoie se arată a fi primit sufletului meu, că naștere cu zămislire fără sămânță, cum îmi spui, cântând: Aliluia?

Icos 2:

Înțelesul cel greu de pătruns cău­tând Fecioara să-l înțeleagă, a grăit către cel ce slujea: Din pântece curat, cum este cu putință să Se nască Fiu, spune-mi? Iar el cu frică a zis:
Bucură-te, tăinuitoarea sfatului celui nespus,
Bucură-te, încredințarea celor ce au trebuință de tăcere,
Bucură-te, începătura minunilor lui Hristos,
Bucură-te, capul poruncilor Lui,
Bucură-te, scara Cerului, pe care S-a pogorât Dumnezeu,
Bucură-te, pod care-i treci la Cer pe cei de pe pământ,
Bucură-te, minune, care de îngeri ești mult slăvită,
Bucură-te, ceea ce ești rană de mult plâns a diavolilor,
Bucură-te, ceea ce ai născut Lumina cea neapusă,
Bucură-te, ceea ce n-ai învățat pe nimeni în ce chip s-a petrecut,
Bucură-te, ceea ce covârșești mintea celor înțelepți,
Bucură-te, ceea ce luminezi gându­rile celor credincioși,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 3:

Puterea Celui de Sus a umbrit-o atunci, spre zămislire, pe cea care nu știa de nuntă, și pântecele ei cel cu bună roa­dă, ca o țarină dulce, l-a arătat tuturor celor ce vor să secere mân­tuire, când vor cânta așa: Aliluia!

Icos 3:

Având Fecioara primit în pântece pe Dumnezeu, a alergat la Elisabeta; iar pruncul acesteia, îndată cunoscând în­chinarea ei, s-a bucurat și, cu săltă­ri în pântece, ca și cum ar fi cântat, a grăit către Născătoarea de Dumnezeu:
Bucură-te, vița mlădiței celei ne-vește­jite
Bucură-te, câștigarea rodului celui fără de moarte,
Bucură-te, ceea ce ai lucrat pe Lu­crătorul iubirii de oameni,
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Să­ditorul vieții noastre,
Bucură-te, brazdă care ai crescut înmulțirea milelor,
Bucură-te, masă care porți îndestularea milostivilor,
Bucură-te, ceea ce înflorești Raiul desfătării,
Bucură-te, ceea ce gătești adăpos­tire sufletelor,
Bucură-te, tămâia rugăciunii celei primite,
Bucură-te, curăția a toată lumea,
Bucură-te, voia cea bună a lui Dum­nezeu către noi, cei muritori,
Bucură-te, îndrăznirea celor muritori către Dumnezeu,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!  

Condac 4:

Vifor de gânduri necredincioase având în sine, înțeleptul Iosif s-a tulburat, uitându-se la tine, cea nea­me­s­tecată cu nunta, gândind că ești furată de nuntă, tu, ceea ce ești fără de prihană. Iar când a cunoscut că zămislirea ta este de la Duhul Sfânt, a zis: Aliluia!

Icos 4:

Au auzit păstorii pe îngeri lăudând venirea lui Hristos în trup și, alergând la Acela ca la un păstor, L-au văzut ca pe un miel fără de prihană în bra­țele Mariei, pe care lăudând-o, au zis:
Bucură-te, Maica Mielului și a Păs­torului,
Bucură-te, staulul oilor cuvântătoare,
Bucură-te, ceea ce ești chinuire pentru vrăjmașii cei nevăzuți,
Bucură-te, ceea ce deschizi ușile Raiului,
Bucură-te, că cele cerești se bucură cu cele pământești,
Bucură-te, că cele pământești dăn­țuiesc împreună cu cele cerești,
Bucură-te, gura apostolilor cea fără de tăcere,
Bucură-te, îndrăznirea cea nebiruită a purtătorilor de chinuri,
Bucură-te, temeiul cel tare al credinței,
Bucură-te, cunoștința harului cea lu­minoasă,
Bucură-te, cea prin care s-a golit iadul,
Bucură-te, cea prin care ne-am îmbrăcat cu slavă,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 5:

Steaua cea cu dumnezeiască merge­re văzând-o magii, au mers pe urma lu­minii ei; și, ținând-o ca pe o făclie, cu dânsa căutau pe puternicul Împărat; și, ajungând la Cel neajuns, s-au bu­curat cântându-I: Aliluia!

Icos 5:

Au văzut pruncii haldeilor în bra­țele Fecioarei pe Cel ce a zidit pe om cu mâna; și, cunoscându-L a le fi Stă­pân, deși luase chip de rob, s-au nevoit cu daruri a-I sluji Lui și a-i cânta celei binecuvântate:
Bucură-te, Maica stelei celei neapuse,
Bucură-te, raza zilei celei de taină,
Bucură-te, ceea ce ai stins cuptorul înșelăciunii,
Bucură-te, ceea ce luminezi pe tăi­nuitorii Treimii,
Bucură-te, ceea ce ai aruncat dintru dregătorie pe tiranul cel fără de omenie,
Bucură-te, ceea ce ai arătat pe Dom­nul Hristos, iubitorul de oameni,
Bucură-te, ceea ce ne-ai izbăvit din slujirea cea idolească,
Bucură-te, ceea ce ne curățești de lucrurile cele întinate,
Bucură-te, ceea ce ai stins închi­narea la foc,
Bucură-te, ceea ce ne-ai potolit văpaia patimilor,
Bucură-te, îndreptătoarea înțelep­ciu­nii celor credincioși,
Bucură-te, veselia tuturor neamurilor,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 6:

Vestitori purtători de Dumnezeu fă­cându-se magii, s-au întors în Babi­lon, săvârșind prorocia Ta; și, măr­turisindu-Te tuturor pe Tine, Hristoase, au lăsat pe Irod ca pe un mincinos, că nu știa să cânte: Aliluia!

Icos 6:

Strălucind Tu în Egipt, Lumina ade­vă­rului, ai izgonit întunericul minciunii. Că idolii lui, Mântuitorule, nerăb­dând tăria Ta, au căzut; iar cei ce s-au izbăvit de dânșii cântau către Năs­că­toarea de Dumnezeu:
Bucură-te, îndreptarea oamenilor,
Bucură-te, căderea demonilor,
Bucură-te, ceea ce ai zdrobit stăpâ­nia înșelăciunii,
Bucură-te, ceea ce ai vădit înșelă­ciu­nea idolească,
Bucură-te, mare care ai înecat pe faraonul cel netrupesc,
Bucură-te, piatră care ai adăpat pe cei însetați de viață,
Bucură-te, stâlp de foc care povă­țu­iești pe cei dintru întuneric,
Bucură-te, acoperământul lumii cel mai lat decât norul,
Bucură-te, hrană și potir cu mană,
Bucură-te, slujitoarea bucuriei celei sfinte,
Bucură-te, pământul făgăduinței,
Bucură-te, izvorâtoare de miere și lapte,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 7:

Vrând Simeon să se mute din vea­cul acesta înșelător, Te-ai dat lui ca un prunc, dar Te-ai făcut cunoscut lui și ca Dumnezeu desăvârșit. Pentru aceea s-a mirat de înțelepciunea Ta cea ne­spusă, cântând: Aliluia!

Icos 7:

Arătat-a făptură nouă arătându-Se Făcătorul nouă, celor ce suntem făcuți de Dânsul, răsărind din pântecele cel fără de sămânță și păzindu-l întreg, pre­­cum a fost; ca noi, văzând mi­nu­nea, să o lăudăm, grăind:
Bucură-te, floarea nestricăciunii,
Bucură-te, cununa înfrânării,
Bucură-te, ceea ce ai strălucit chi­pul Învierii,
Bucură-te, ceea ce ai arătat viața îngerească,
Bucură-te, pomul cel cu luminoasă roadă, din care se hrănesc credincioșii,
Bucură-te, copacul cel înfrunzit cu bu­nă umbră, sub care mulți se odihnesc,
Bucură-te, ceea ce ai purtat în pân­tece pe Îndreptătorul celor rătăciți,
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Iz­bă­vitorul celor robiți,
Bucură-te, îmblânzirea Judecătorului celui drept,
Bucură-te, iertarea multor greșiți,
Bucură-te, haina celor goi de în­drăzneală,
Bucură-te, dragostea care biruiește toată dorirea,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 8:

Văzând naștere minunată, să ne înstră­inăm de lume, mutându-ne min­tea la Cer; că pentru aceasta Prea­înaltul Dumnezeu pe pământ S-a ară­tat Om smerit, vrând să tragă la înăl­țime pe cei care-I cântă: Aliluia!

Icos 8:

Cu totul a fost între cei de jos, iar de cei de Sus nicicum nu S-a depărtat Cuvântul cel necuprins; că dumnezeias­­că pogorâre a fost, iar nu mutare din loc, și naștere din Fecioară primitoare de Dumnezeu, care aude acestea:
Bucură-te, încăperea lui Dumnezeu celui neîncăput,
Bucură-te, ușa tainei celei de cinste,
Bucură-te, auzirea cea cu neprice­pere pentru cei necredincioși,
Bucură-te, lauda cea fără de îndo­ială a celor credincioși,
Bucură-te, purtătoarea cea prea­sfântă a Celui ce este pe heruvimi,
Bucură-te, sălașul cel preaslăvit al Celui ce este pe serafimi,
Bucură-te, ceea ce ai adunat lucruri potrivnice întru una,
Bucură-te, ceea ce ai unit fecioria și nașterea,
Bucură-te, cea prin care s-a dezlegat călcarea poruncii,
Bucură-te, cea prin care s-a deschis Raiul,
Bucură-te, cheia Împărăției lui Hristos,
Bucură-te, nădejdea bunătăților celor veșnice,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 9:

Toată firea îngerească s-a minunat de lucrul cel mare al întrupării lui Hristos; că pe Cel neapropiat, ca Dum­­ne­zeu, L-a văzut Om apropiat tuturor, petre­când împreună cu noi și auzind de la toți: Aliluia!

Icos 9:

Pe oratorii cei mult-vorbitori îi ve­dem tăcând ca niște pești fără de glas, despre tine, Născătoare de Dumne­zeu, că nu se pricep să spună în ce chip și Fecioară ai rămas, și ai putut naște. Iar noi, minunându-ne de o taină ca aceasta, cu credință cântăm:
Bucură-te, sălașul înțelepciunii lui Dumnezeu,
Bucură-te, comoara rânduielii Lui,
Bucură-te, ceea ce îi arăți pe filo­sofi neînțelepți,
Bucură-te, ceea ce ai vădit pe cei meșteri la cuvânt a fi necuvântători,
Bucură-te, că au înnebunit întrebă­torii cei cumpliți,
Bucură-te, că s-au veștejit făcătorii de basme,
Bucură-te, ceea ce ai risipit vorbele cele încâlcite ale atenienilor,
Bucură-te, ceea ce ai umplut mrejele pescarilor,
Bucură-te, ceea ce ne-ai ridicat din adâncul necunoștinței,
Bucură-te, ceea ce pe mulți i-ai lu­minat la minte,
Bucură-te, corabia celor ce vor să se mântuiască,
Bucură-te, limanul celor ce umblă cu corăbiile acestei vieți,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!  

Condac 10:

Vrând să mântuiască lumea, Împo­do­bi­torul tuturor a venit la ea, așa cum Însuși făgăduise; și, Păstor fiind, ca un Dumnezeu, pentru noi S-a arătat om ca și noi. Căci, cu asemănarea che­­mând pe cel asemenea, ca un Dum­­nezeu aude: Aliluia!

Icos 10:

Zid ești fecioarelor, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, și tuturor celor ce aleargă la tine, că Făcătorul cerului și al pământului te-a gătit pe tine, Curată, sălășluindu-Se în pântecele tău și învățând pe toți să îți cânte:
Bucură-te, turnul fecioriei,
Bucură-te, ușa mântuirii,
Bucură-te, începătoarea prefacerii celei pline de înțeles,
Bucură-te, dătătoarea darului celui dumnezeiesc,
Bucură-te, că tu ai înnoit pe cei ză­misliți întru rușine,
Bucură-te, că tu ai învățat pe cei lipsiți de minte,
Bucură-te, ceea ce ai stricat pe stri­cătorul gândurilor,
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Se­mănătorul curăției,
Bucură-te, cămara nunții celei fără de sămânță,
Bucură-te, ceea ce ai unit cu Dom­nul pe cei credincioși,
Bucură-te, ceea ce între fecioare sin­­gură ai fost hrănitoare de prunc,
Bucură-te, cămara cea împodobită a sufletelor sfinților,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 11:

Împărate sfinte, de Ți-am aduce cân­­tări și psalmi la număr întocmai ca nisipul, nimic nu plinim cum se cuvi­ne, căci se biruiește toată cântarea care se îndreaptă către mulțimea mi­lelor Tale celor multe, pe care le-ai dat celor ce-Ți cântă: Aliluia!

Icos 11:

Făclie primitoare de lumină, arătată celor ce sunt întru întuneric, o vedem pe Preasfânta Fecioară; că, aprinzând în sine Focul cel netrupesc, pe toți îi îndrep­tează spre cunoștința cea dum­ne­­zeiască ce luminează mintea cu ra­za ei și se cinstește cu chemarea aceasta:
Bucură-te, raza Soarelui celui înțe­legător,
Bucură-te, raza Luminii celei neapuse,
Bucură-te, fulgerul care luminezi sufletele,
Bucură-te, ceea ce îi îngrozești pe vrăj­­­mași ca un tunet,
Bucură-te, că dintru tine a răsărit stră­lucirea cea cu multă lumină,
Bucură-te, că ai izvorât râul care curge cu ape multe,
Bucură-te, ceea ce te-ai arătat icoană a cristelniței,
Bucură-te, ceea ce curățești întină­ciunea păcatului,
Bucură-te, baie, care speli conștiința,
Bucură-te, pahar, care dai gust bucuriei,
Bucură-te, mireasma mirosului celui bun al lui Hristos,
Bucură-te, viața veseliei celei de taină,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 12:

Vrând să dea har datoriilor celor de demult, Dezlegătorul tuturor datorii­lor omenești a venit Singur la cei ce se înde­părtaseră de harul Lui și, rupând za­pisul, aude de la toți cântarea: Aliluia!

Icos 12:

Cântând nașterea ta, te lăudăm toți, ca pe o biserică însuflețită, Născă­toa­re de Dumnezeu; că, locuind în pân­tecele tău Domnul, Care ține toa­te cu mâna, a sfințit, a slăvit și a în­vățat pe toți să-ți cânte:
Bucură-te, locașul lui Dumnezeu-Cuvântul,
Bucură-te, sfântă care ești mai mare decât toți sfinții,
Bucură-te, chivot poleit cu Duhul,
Bucură-te, comoara vieții cea nede­șer­tată,
Bucură-te, coroana cea scumpă a împăraților celor credincioși,
Bucură-te, lauda cea de cinste a pre­oților cuvioși,
Bucură-te, stâlp neclintit al Bisericii,
Bucură-te, zidul cel nebiruit al Împărăției,
Bucură-te, cea prin care se înalță biruințele,
Bucură-te, cea prin care cad vrăjmașii,
Bucură-te, tămăduirea trupului meu,
Bucură-te, mântuirea sufletului meu,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!  

Condac 13:

O, Maică prealăudată, care ai năs­cut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât toți sfinții, primind acest dar de acum, izbăvește de toată ispita și scoate din chinul ce va să fie pe toți cei care-ți cântă: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori)

Apoi iarăși se citește Icosul întâi și Con­da­­cul întâi:  

Icos 1:

Îngerul cel întîistătător din Cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dum­nezeu: Bucură-te! Și împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, Întrupat, s-a înspăi­mân­­­tat și i-a stat înainte, grăind către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, cea prin care răsare bu­curia,
Bucură-te, cea prin care piere bles­temul,
Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut,
Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei,
Bucură-te, înălțime, întru care ane­voie se suie gândurile omenești,
Bucură-te, adâncime, care nu te poți vedea lesne cu ochii îngerești,
Bucură-te, că ești scaun Împăratului,
Bucură-te, că porți pe Cel ce poartă toate,
Bucură-te, steaua, care arăți Soarele,
Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări,
Bucură-te, cea prin care se înno­iește făptura,
Bucură-te, cea prin care Prunc Se face Făcătorul,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 1:

Apărătoare Doamnă, pentru biruin­ță, mulțumiri, izbăvindu-ne din ne­voi, aducem ție, Născătoare de Dum­ne­zeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpâni­re nebiruită, izbăvește-ne din toate ne­­voile, ca să strigăm ție: Bu­cură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

O, Preasfântă Născătoare de Dum­ne­zeu, Fecioară stăpână, ceea ce ești mai înaltă și mai presus decât îngerii și arhanghelii și mai cinstită decât toa­tă făptura; mirarea cea mare a în­ge­ri­lor, propovăduirea prorocilor, po­doa­ba cea aleasă a arhanghelilor, întă­rirea cea tare a mucenicilor, lauda cea preamărită a apostolilor, povățuitoa­rea cea tare a călugărilor, înfrânarea cea tare a postitorilor, curăția și slava fecioa­re­lor, veselia cea lină a mai­ci­lor, în­țe­lep­ciunea și învățătura prun­ci­lor, câr­muitoarea săracilor și a vădu­velor; îmbrăcăminte celor goi, sănă­tate celor bolnavi, izbăvire celor ro­biți; liniște celor de pe mare, liman bun celor înviforați, povățuitoare ne­os­te­nită ce­lor rătăciți, mergere ușoară celor călă­tori, odihnă bună celor oste­niți, aco­pe­rământ și scăpare celor asu­priți; nădejde celor fără de nădejde, ajută­toare celor lipsiți; celor săraci bo­găție neîmpuținată, celor întristați de-a pururea mângâiere, celor pe care nu-i iubește nimeni iubire cu smerenie; ce­lor păcătoși mântuire către Dum­­ne­zeu; tuturor creștinilor ocrotire tare, a­ju­tătoare nebiruită și folo­si­toare.

Prin tine, Cel nevăzut S-a făcut văzut, pentru care aducem rugăciune ție noi, robii tăi, Doamna noastră. O, preamilostivă împărăteasă a luminii ce­lei înțelegă­toare și preamărită, care ai născut pe Împăratul nostru, Hristos Dumnezeu, Cel ce dă viață tuturor, ceea ce ești slăvită de cele cerești, minte înge­rească, stea cu totul luminoasă și mai sfântă decât toți sfinții; împărăteasa împăraților, stăpâna tu­turor făpturilor, Fecioară încuviințată de Dumnezeu, Mireasă nestricată, pa­lat al Preasfân­tului Duh, tron de foc al Împăratului celui nevăzut, chivot ce­resc, purtător al Cuvântului lui Dumnezeu, căruța cea în chipul focului; odihna Dumne­zeului celui viu, zămislirea negrăită a tru­pului lui Hristos, cuibul Vulturului ce­resc, turtureaua cea cu bună glă­suire, porumbița cea preabună, lină și fără de răutate; Maică iubitoare de fii, adân­cul milelor, picătura care risipești mâ­nia lui Dumnezeu, adâncimea cea ne­mă­surată, taina cea negrăită, minu­nea cea neștiută, minune nespusă;

Bi­serică nefăcută de mână omenească a Însuși Împăratului tuturor veacuri­lor; tămâia cea cu bun miros, veșmânt cinstit, porfiră de Dumnezeu țesută, Rai sufle­tesc, odrasla pomului celui de viață purtător, floarea cea preafrumoa­să, care ai înflorit nouă veselia ce­reas­că, strugurele mântuirii noastre, paha­rul Împăratului Ceresc, întru care s-a dres de la Duhul Sfânt vinul harului Celui neîmpuținat; solitoarea legii, înce­pă­tura credinței celei adevărate a lui Hristos, turnul cel neclintit, pieirea ere­ticilor, sabia mâniei lui Dumnezeu îm­­po­triva tu­turor celor nelegiuiți; în­grozire diavolilor, biruință în războaie, păzi­toare adevă­ra­tă tuturor creștinilor și lumii încre­din­țată mântuire.

O, întru tot milostivă Doamnă Fecioară, stă­pâ­nă Născătoare de Dumnezeu, auzi-ne pe noi cei ce ne rugăm ție și arată mila ta poporului drept-credincios; roagă pe Fiul tău să ne izbăvească de tot răul. Și păzește locașul acesta și toate orașele și satele creștinești și tot po­porul cel bine-credincios, care scapă la tine și cheamă numele tău cel sfânt, de toate năpas­tele, de boală, de cutremur, de po­top, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră și de răz­boiul cel dintre noi, de toate durerile și tot ne­cazul. Ca să nu fie îm­puținați robii tăi nici cu răni, nici cu îngrozire, nici cu moarte, nici cu dreapta mânie a lui Dumnezeu; ci îi păzește și îi mântuiește cu mila ta, Doamnă, ceea ce te rogi pentru noi și pentru buna întocmire a văzduhului, spre vremi adu­cătoare de roadele cele de folos, pe care le dăruiești nouă. Izbăvește, ridică și miluiește din toate nevoile, stăpână preami­los­tivă, Năs­că­toare de Dumne­zeu prea­lă­udată, pe cei ce sunt în primejdii. Adu-ți aminte de robii tăi și nu trece cu vederea lacrimile și suspi­narea lor; ci ne înno­iește pe noi cu bunătatea ta, ca să ne mângâiem cu mul­țumire, aflându-te pe tine ajută­toa­re. Milostivește-te, Doam­nă Prea­cu­rată, spre ajutorul po­po­rului celui binecredincios.

Nădej­dea noastră, adu­nă pe cele risipite: pe cei rătăciți pe cale povățuiește-i, pe cei căzuți de la dreapta credință iarăși la credință întoarce-i, pe cei bătrâni sprijinește-i, pe cei tineri îi învață, pe prunci hrănește-i și preamărește pe cei ce te preamăresc; dar, mai ales, păzește Sfântă Biserica Fiului tău și o ferește întru lungime de zile.

O, milostivă și preaîndurată îm­pă­răteasă a cerului și a pământului, Născătoare de Dumne­zeu, pururea Fecioară, miluiește cu mij­lo­cirea ta po­porul drept-credincios și toată drept-credincioasa creștinătate. Păzește-o sub acoperământul milei tale, apăr-o pe ea cu cinstitul tău aco­pe­rământ și roagă pe Hristos, Dumne­zeul nostru, pe Care mai presus de fire L-ai întrupat, să ne încingă pe noi cu putere de sus, ca să ne putem apăra împotriva vrăjmașilor ce se luptă îm­potriva noastră. Miluiește și mântu­iește prin ru­găciunile tale, Maică, pe Prea Fericitul Părintele nostru (N), Patriarhul Bise­ri­cii Ortodoxe Ro­mâne, pe (Înalt) Prea Sfințitul (Arhi-) Episcopul (și Mitro­po­litul) nostru (N), pe toți ortodocșii arhierei, preoți și diaconi și pe tot clerul bisericesc și pe tot poporul drept-credincios care se închină icoanei tale.

Caută spre noi toți cu folosința ta cea preamilostivă, ridică-ne pe noi din adâncul păcatelor și ne luminează ochii inimii spre cău­ta­rea mântuirii. Milostivă fii nouă aici, iar la înfricoșătoarea Judecată, pe Fiul tău pentru noi roagă-L. Pe cei care s-au mutat întru dreaptă credință, din această viață în cea veșnică, îm­preună cu în­gerii, cu arhanghelii și cu toți sfinții, împărtășește-i ca să stea de-a dreapta Fiului tău și Dumnezeu; și prin rugăciu­nea ta învrednicește pe toți ortodocșii creștini să viețuiască cu Hristos, și cu bucurie în locașurile în­ge­rești să se desfăteze.

Că tu ești, Doam­nă, slavă a celor cerești și ajutătoare a pă­mântenilor; tu ești nădejdea și fo­lositoarea tuturor celor ce aleargă la tine și cer ajutorul tău cel sfânt; tu ești rugătoarea cea fier­binte către Fiul tău și Dumnezeul nostru, că rugăciunile Maicii mult pot spre îmblânzirea Stăpânului. Și, cu a ta mijlocire, în­drăznim să ne apropiem de sfântul altar, de harul preasfintelor și de viață făcătoarelor Taine, deși sun­tem ne­vrednici. Pentru aceea, și pe icoană văzând chipul tău cel întru tot cinstit și pe Cel Atotțiitor cu mâna ținând, ne bucurăm noi păcătoșii și, cu umilință căzând, pe acesta cu dragoste și cu frică îl sărutăm, așteptând, Doam­nă, prin sfintele și de Dumnezeu primitele tale rugăciuni, să ajungem la cele cerești ale vieții celei fără de sfâr­șit, și să stăm fără de rușine în ziua Ju­decății de-a dreapta Fiului tău și Dum­ne­ze­ului nostru, slăvindu-L pe El îm­pre­ună cu Cel fără de început al Lui Pă­rinte și cu Preasfântul și Bunul și de viață făcă­torul Lui Duh, acum și puru­rea și în vecii vecilor. Amin.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor! Amin. Doamne, miluiește! Doamne, miluiește! Doamne, miluiește!   Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria, și cu ale tuturor sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

Patimile lui Hristos - model de viata spre propria Inviere

 

Golgota, locul in care Iisus a fist rastignit

  Originea numelui de Golgota, se presupune că vine de la craniile celor răstigniţi aici, fiind vorba de locul unde se petreceau execuţiile publice, sau de la craniul lui Adam înmormântat aici, sau de la forma terenului care amintea de craniul unui om.

 

Golgota nu are astăzi mai mult de 5 metri înălţime de la nivelul pardoselii bazilicii. Ultimele săpături arheologice făcute în perimetrul bazilicii Sfântului Mormânt, între 1960-1970, au dus la concluzia că zona a fost o imensă carieră de piatră, exploatată timp de mai multe secole atunci când la Ierusalim se construiau noi cartiere.

După ridicarea Bisericii Sfântului Mormânt de către Sfânta Împărăteasă Elena, pe Golgota s-au construit un altar şi o cruce în care s-a încastrat un fragment din Crucea pe care a fost răstignit Hristos, dăruit de împăratul Teodosie al II-lea în anul 428.

După aproape 100 de ani, nobila matroană romană, Melania cea Tânără, a ctitorit o mică biserică deasupra Golgotei.

Astăzi, paraclisul Răstignirii Domnului se află la intrarea în Biserica Sfântului Mormânt, în dreapta. Un disc de argint aflat sub altar indică locul unde a fost înfiptă Crucea Mântuitorului. Impresionant de multe candele şi icoane străjuiesc acest loc sfânt.

Pastele care ii place lui Hristos : imparte masa de Inviere in trei , doua parti da-o la cei lipsiti si bolnavi !

 Lumea de azi intelege ca a fi crestin se poate si sa-i slujesti si lui Hristos, dar si lui mamona, implinind si satisfacand mofturi si placeri proprii. Aceasta cale este una care duce la pieire, deoarece mantuirea se face prin Har, iar Harul nu se apropie de omul cu stomacul plin de bucate felurite, care bea si barfeste, de omul care invidiaza sau se manie. Nu va amagiti ! 

Spre a putea capata mantuirea ( nadejdea acesteia ), trebuie sa urmam intru totul sfaturile Sfintilor Parinti si poruncilor lui Hristos. 

Mantuirea se obtine cu multa osteneala, durere, suferinta, lipsuri, etc.

A fi creştin înseamnă a te răstigni în oricare vreumuri, începând cu momentul în care Hristos a venit întâia oară.

 Rastignirea incepe cu momentul pocaintei si a indeplinirii poruncilor lui Hristos,  iar acest lucru inseamna e a ne schimba viata intru totul.

Primul act de a merge pe Calea Crucii este renuntarea la pacat. Apoi , curatarea de patimi, asa cum au facut-o si Sfintii.

Viaţa Sa este model şi avertisment pentru toţi. Dar trebuie să fim răstigniţi individual, mistic, pentru că „răstignirea”, care este singura cale spre înviere, să fie deplină.

Dacă vom învia cu Hristos, trebuie mai întâi să ne smerim împreună cu El, chiar până la umilinţa cea din urmă, cea de a fi devoraţi şi scuipaţi afară de lumea care nu ne înţelege; şi trebuie să fim răstigniţi la vedere, în ochii lumii, căci Împărăţia lui Hristos nu este din această lume şi de aceea nu poate primi niciun reprezentant al lumii pământeşti.

  Părintele Serafim Rose, Mai aproape de Dumnezeu, Editura Buna Vestire, Galaţi, 2003, p. 7

CUM SE TIN POSTURILE DE PESTE AN

 Biserica Ortodoxă de Răsărit a rânduit pentru dreptcredinciosii crestini anumite posturi. Căci postul -- zice Sfântul Ioan Gură de Aur -- potoleste trupul, înfrânează poftele cele nesăturate, curăteste si înaripează sufletul, îl înaltă .

Posturile de peste an si pricinile pentru care le tinem sunt :

1. Sfântul si Marele Post, care se mai numeste si postul patruzecimii, Păresimile, Postul Pastilor, este rânduit pentru curătirea sufletului prin ajunare, rugăciune, milostenie, spovedanie si împărtăsirea cu Sfintele Taine. El închipuieste postul cel de patruzeci de zile al Mântuitorului. Tine sapte săptămâni. Stă în legătură cu Pastile, sărbătoare cu dată schimbătoare. De aceea, începutul acestui post este arătat în calendarul fiecărui an.

În acest post nu mâncăm : carne , ouă , brânză . De asemenea postim de peste, vin si untdelemn . Mâncăm deci numai bucate fără unsoare (ULEI) , legume si poame.

MÂNCĂM UNTDELEMN SI DEZLEGĂM LA VIN : Sâmbăta si Duminica , în ziua de 24 Februarie aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul , la 9 Martie Sfintii 40 de Mucenici, la Buna-Vestire , când aceasta cade în ziua de Joia-Mare sau în Vinerea ori Sâmbăta din Săptămâna Patimilor .

MÂNCĂM PESTE : Buna-Vestire - 25 Martie si în Dumininica Floriilor.

Cu deosebită evlavie se cuvine să postim în săptămâna de la începutul Postului Mare si în săptămâna Patimilor.

Astfel, în săptămâna de la începutul Marelui Post : Luni si Marti se mănâncă numai o dată pe zi - seara - pâine si apă. Iar în săptămâna Patimilor, în afară de Joi când facem două mese se mănâncă la fel, Vineri si Sâmbătă e post desăvârsit.

Bolnavii au voie să mănânce bucate cu untdelemn si să bea vin în Postul Mare.

2. Postul Sfintilor Apostoli sau al Simpietrului , a fost asezat de Biserică în cinstea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, precum si a celorlalti apostoli. Acest post e un prilej de înăltare a sufletului. Stă în legătură cu Pastile si cu Pogorârea Duhului Sfânt, sărbători cu dată schimbătoare. De aceea nu începe la dată sorocită, ci tine când mai mult, când mai putin. Lăsăm sec insă totdeauna în Duminica Tuturor Sfintilor , seara, si postim până la 29 iunie, ziua Sfintilor Apostoli , care dacă va cădea Miercurea sau Vinerea, nu mâncăm de dulce.

În acest post nu mâncăm carne , ouă si brânză. Lunea, Miercurea si Vinerea nu mâncăm untdelemn si nu bem vin. Martea si Joia dezlegăm la untdelemn si avem voie la vin.

MÂNCĂM PESTE : Nasterea Sfântului Ioan Botezătorul -24 Iunie - chiar dacă aceasta ar cădea Miercurea sau Vinerea.

Dacă în zilele de Luni , Marti si Joi cade vre-un sfânt mai mare înse4mnat în calendar cu cruce neagră (+) , atunci mâncăm peste , iar de cade Miercurea sau Vinerea mâncăm numai untdelemn si bem vin. Intâmplându-se Miercurea sau Vinerea vre+un sfânt cu priveghere, sau hramul bisericii, dezlegăm la untdelemn , la vin si la peste.

3. Postul Sfintei Marii , sau al Sîntămăriei, numit si postul lui August, se tine în cinstea Născătoarei de Dumnezeu , care înainte de Adormire a petrecut în neîncetată rugăciune si ajunare.

Durează două săptămâni : de la 1 la 15 August.

Lăsăm sec la 31 iulie ; iar de va cădea această zi Miercurea sau Vinerea, lăsăm sec la 30 iulie. În acest post untdelemn si vin mâncăm numai Sâmbăta si Duminica .

MÂNCĂM PESTE : Schimbarea la Fata - 6 August.

De asemenea , dacă Adormirea Maicii Domnului cade în zi de post, mâncăm de dulce a doua zi, adică la 16 August , iar în ziua Adormirii mâncăm peste.

4. Postul Nasterii Domnului , sau al Crăciunului, iarăsi ne dă putinta curătirii trupesti si sufletesti. El închipuie ajunarea de patruzeci de zile a Proorocului Moisi, precum si postul patriarhilor din Vechiul Testament. După cum aceia asteptau venirea lui Mesia cu post si rugăciune, asa se cuvine să astepte crestinii si să întâmpine prin ajunare pe ''Cuvântul lui Dumnezeu'' născut din Fecioara Maria.


Acest post tine 40 de zile : de la 15 Noiembrie la 25 Decembrie , lăsăm sec în seara sfântului Filip , la 14 Noiembrie. Dacă această zi cade Miercurea sau Vinerea, începem postul în seara zilei de 14 Noiembrie. Daca această zi cade Miercurea sau Vinerea, începem postul în seara zilei de 13 Noiembrie.

http://www.sfaturiortodoxe.ro

 

Cum se tine Marele Post

Sfântul si Marele Post care se mai numeste si postul patruzecimii, Păresimile, Postul Pastilor, este rânduit pentru curătirea sufletului prin ajunare, rugăciune, milostenie, spovedanie si împărtăsirea cu Sfintele Taine. El închipuieste postul cel de patruzeci de zile al Mântuitorului. Tine sapte săptămâni. Stă în legătură cu Pastile, sărbătoare cu dată schimbătoare. De aceea, începutul acestui post este arătat în calendarul fiecărui an.

În acest post nu mâncăm : carne , ouă , brânză . De asemenea postim de peste, vin si untdelemn . Mâncăm deci numai bucate fără unsoare (ULEI) , legume si poame.

MÂNCĂM UNTDELEMN SI DEZLEGĂM LA VIN : Sâmbăta si Duminica , în ziua de  aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul , la  Sfintii 40 de Mucenici, la Buna-Vestire , când aceasta cade în ziua de Joia-Mare sau în Vinerea ori Sâmbăta din Săptămâna Patimilor.

MÂNCĂM PESTE : Buna-Vestire – 25 Martie (7Aprilie) si în Dumininica Floriilor.

Cu deosebită evlavie se cuvine să postim în săptămâna de la începutul Postului Mare si în săptămâna Patimilor.

Astfel, în săptămâna de la începutul Marelui Post : Luni si Marti se mănâncă numai o dată pe zi – seara – pâine si apă. Iar în săptămâna Patimilor, în afară de Joi când facem două mese se mănâncă la fel, Vineri si Sâmbătă e post desăvârsit.

Bolnavii au voie să mănânce bucate cu untdelemn si să bea vin în Postul Mare.

Postul Pastelui nu este o pedeapsa a lui Dumnezeu pentru noi, postul este un prilej de bucurie, de liniste, de fericire. In perioada postului Pastelui nu trebuie sa fim tristi, letargici sau singuri, in post trebuie sa invatam sa ne bucuram de tot ceea ce ne inconjoara, sa invatam sa iubim florile, natura in general, oamenii… Si sa asteptam cu emotie minunea de la sfarsitul postului si anume Invierea Domnului.

Postul Pastelui trebuie sa fie si un bun prilej de iertare. Daca nu iertam pe aproapele nostru, Bunul Dumnezeu cum sa ne ierte pe noi? Postul trebuie sa fie instrainarea de toate desartaciunile acestei lumi, infranarea limbii, departarea de toate poftele, de clevetire, de minciuna si de toate relele. Sfantul Ioan Gura de aur spune: “Postiti? Aratatimi-o prin fapte. Cum? Daca vedeti un sarac, aveti mila de el; un dusman, impacati-va cu el; o femeie frumoasa, intoarceti capul; un prieten inconjurat de un nume bun, nu-l invidiati. Nu numai gura, ci si stomacul vostru sa posteasca si ochii si urechile si picioarele si mainile voastre si toate madularele trupului vostru.”

Cum invie si omul in Postul Pastelui?
In primul rand incepe sa-si purifice organismul prin alimentatie. Apoi se preocupa si de suflet. Merge la biserica, se roaga, face milostenie si toate acestea fac din omul obisnuit un om curat, pur, care poate primi lumina Invierii.

In post este bine sa vorbim mai putin cu cei din jurul nostru, pentru ca si pacatele sa fie mai putine. Gandul nostru sa fie mai mult la rugaciune si la Iisus. Putem rosti de sute de ori pe zi acesta rugaciune:”Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul!” Nici nu stici ce mult ajuta!

Mantuitorul insusi a tinut post timp de patruzeci de zile si patruzeci de nopti in pustie, inainte de a incepe propavaduirea Evangheliei(Matei 4, 2 si Luca 4, 2). Bunul Iisus ne invata cum sa postim si ne arata ca diavolul nu poate fi izgonit decat prin post si rugaciune. Dar nu doar mantuitorul postea, post tineau si Sfintii Apostoli si ucenicii lor, ei randuind de altfel postul pentru tot neamul crestinesc.

La sfarsitul postului, sa mergem la duhovnic si sa ne spovedim si daca preotul ne da dezlegare sa ne si impartasim. Degeaba am tinut post daca nu mergem la duhovnic sa ne spovedim, macar in cele patru posturi de peste an. Sufletul trebuie curatat de pacate, pentru ca altfel se imbolnaveste si trupul.

Mergeti si impartasiti- va pruncii in Postul Mare! Pana la 7 ani copiii se impartasesc fara spovedanie, dar dupa sapte ani trebuie spovediti.

In post trebuie facuta milostenie si multe fapte bune. Caci fara fapte bune si rugaciune, Postul Pastelui ramane doar o dieta de detoxifiere a organismului, iar sufletul nu foloseste nimic din asta.

Fabricuta de Perdele - Decorint

http://fabricutadeperdele.ro/Set-2-draperii-de-catifea-DECORINT-pe-rejansa-cu-p 

In Arena – Incepe Totul Pentru Casa Ta 2023, evenimentul care prezinta trendurile anului in industria home & deco

 

În perioada 23-26 martie, Romexpo organizează Totul Pentru Casa Ta 2023 – un concept care reunește târgurile cu tematică home & deco din programul expozițional: Construct Ambient Expo, Romtherm, Expo Flowers & Garden și Mobila Expo. Evenimentul are loc în pavilionul B2 al Centrului Expozițional și prezintă atât evoluția sectorului home & deco, cât și trendurile anului în această industrie.

Peste 150 de companii, din 14 țări (Austria, Bulgaria, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Moldova, Polonia, România, Spania, Turcia și Ungaria), participă la Totul Pentru Casa Ta 2023 cu cele mai inspirate proiecte de construcții, arhitectură, design interior și exterior.

Manifestarea înregistrează un grad de internaționalizare de 24%, la Totul Pentru Casa Ta 2023 fiind prezente 104 firme din România și 46 din străinătate.

„Încă de la început, conceptul Totul Pentru Casa Ta a fost gândit ca un ghid al stilurilor de construcție și amenajare și ne bucurăm că de la o ediție la alta se poziționează ca o reală sursă de inspirație atât pentru specialiștii din domeniu, cât și pentru pasionații de design. Pe lângă ilustrarea trendurile și tehnologiilor smart home, anul acesta ne-am propus și să promovăm ideea de locuință eco-friendly, casa independentă energetic, mijloacele de producere a energiei, precum și soluțiile de reducere a consumului energetic. Cei care se gândesc la redecorarea apartamentului sau iau în considerare chiar să-și construiască o casă nouă sunt invitați la Totul Pentru Casa Ta 2023 să se bucure de super ofertele pregătite de firmele expozante și să descopere viziunea designerilor și arhitecților pentru anul 2023”, transmite Oana Netbai, PR Romexpo.

Timp de patru zile, vizitatori ise pot inspira din ideile specialiștilor și au șansa să învețe trucurile pentru amenajarea unui spațiu relaxant și primitor. Aceștia sunt așteptați cu soluții pentru amenajarea spațiului interior și exterior, sisteme de automatizare și monitorizare a locuinței, accesorii pentru optimizarea costurilor aferente încălzirii, răcirii și iluminatului, piese de mobilier și accesorii, materiale de construcții eficiente energetic, precum și sisteme smart de încălzire și răcire.

Expozanții au pregătit prețuri imbatabile la produsele și serviciile pe care le prezintă la târg și, mai mult decât atât, aceștia oferă vizitatorilor consultanță gratuită pentru planurile de construcție și amenajare a oricărui tip de spațiu.

PROGRAM DE VIZITARE
23-25 martie (joi-sâmbată): în intervalul orar 10:00-18:00
26 martie (duminică): în intervalul orar 10:00-16:00
Bilet de intrare: 10 lei

Mai multe detalii aflați accesând siteurile www.construct-ambientexpo.ro, www.romtherm.ro, www.mobila-expo.ro, www.expoflowers.ro.

Printre partenerii media ai evenimentului se număra şi www.accmediachannel.ro și revista online www.daciccool.ro.

https://accmediachannel.ro/in-arena/in-arena-incepe-totul-pentru-casa-ta-2023-evenimentul-care-prezinta-trendurile-anului-in-industria-home-deco/?fbclid=IwAR0sHWDhq4Q0KYwxMHiolIEyjcgDO9xeUb0l1e58B2cKuUM4U8I3S6wIWzQ

Sfânta zi a Bună-Vestire să vă aducă în viață, pace și liniște, iubire și sănătate, lumină și bucurii, credință și speranță, înțelegere și armonie, iar Maica Domnului să vă apare de toate relele știute și neștiute! O zi binecuvântată!💐

 

Buna Vestire să ne aducă, tuturor, #împăcare cu Bunul Dumnezeu, cu semenii, sănătate și iertare de păcate!

Și să nu uităm semnificația zilei de astăzi și una din cele mai mari minuni ale Divinității…

Intrând îngerul, Arhanghelul Gabriel, la Fecioara Maria, a zis: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine:

Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus” (Luca 1, 28-31).

..."25 MARTIE, BUNA VESTIRE SAU BLAGOVEŞTENIILE" ... SĂRBĂTOAREA ADUSĂ DIN CER...acesta sărbătoarea, Buna-Vestire ce a coborât din Cerurile Cerurilor, adusă de Înger ???.. Buna Vestire - a fost și va rămâne taina mai presus de taina"

Nici Crăciunul, nici Paștele, nici Boboteaza, nici Schimbarea la Față nu sunt numite Buna-Vestire. Și iată că Praznicul de astazi se numeste Buna-Vestire.

De ce?

Cum este posibil ca Domnul si Dumnezeul necuprins sa Se nasca din fecioara?

Cum să Se zamisleasca în trupul Preasfintei Fecioare?

Pe acestea nu le știe nimeni, Taina aceasta este mare, și mai presus decât toate tainele.

Şi intrând Îngerul la ea, a zis: "Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei.

Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus.

... Ce la oameni e cu neputință, la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă."

Mulțumim Ție, Doamne, Dumnezeul nostru, pentru toate facerile Tale de bine, pe care ni le-ai arătat nouă, nevrednicilor, din vârsta cea dintâi, până întru aceasta de acum, pentru care le știm și pentru care nu le știm, pentru cele arătate și pentru cele nearătate, ce ni s-au făcut nouă cu lucrul și cu cuvântul.

Cel ce ne-ai iubit până întru atât, încât și pe Însuși Fiul Tău, Cel Unul-Născut, L-ai dat pentru noi, învrednicește-ne ca si noi să ne facem vrednici de dragostea Ta.

Dă-ne înțelepciune prin cuvântul Tău și prin frica Ta insuflă-ne tărie, cu puterea cea de la Tine. Și orice am greșit, cu voie sau fără de voie, iartă-ne și nu ni le socoti.

Păzește sufletul nostru sfânt și-l pune înaintea divanului Tău, având știința curată și sfârșit vrednic de iubirea Ta de oameni.

Adu-Ți aminte, Doamne, de toți cei ce cheamă întru adevăr numele Tău, de toți cei ce ne voiesc binele și de toți cei ce ne voiesc răul, că toți suntem oameni și deșertăciune e tot omul.

Și ne mai rugăm Ție, Doamne, dăruiește-ne mila cea mare a milostivirii Tale.

."ACATISTUL BUNEI VESTIRI, PARACLISUL SAU ORICE ALTĂ RUGĂCIUNE CĂTRE MAICA DOMNULUI NU SE PIERDE" ...(Părintele Ilie Cleopa)

 Maica Domnului îți dă bucurie, căci Acatistul sau Paraclisul este pentru calmare. Când ești nervos, când ai supărare în casă și-i tulburat soțul sau soția, citiți Paraclisul Maicii Domnului cu candela aprinsă la sfintele icoane și vă liniștiți”.

Mai spune, Părintele Cleopa, că rugăciunile către Maica Domnului sunt folositoare mai cu seamă atunci când trecem prin mari ispite.

Acatistul și Paraclisul Maicii Domnului acționează ca un medicament liniștitor și aducător de pace.
Puternică este cu adevărat această rugăciune să readucă pacea și liniștea în suflet, în casă și în familie.

Oricine s-a rugat ei cu umilință și durere a simțit mângâiere și dulceață în suflet.

A simțit adierea iubirii și îmbrățișării sale.

Nu este prea mult să rupem jumătate de oră din alergările noastre zilnice pentru a citi o astfel de rugăciune binefăcătoare și folositoare pe toate planurile.
Amin!
Dumnezeu si Maica Domnului sa ne ocroteasca si sa ne dea ajutor tuturor oriunde am fi pe acest pamant fi pe acest pamant prieteni si neprieteni!
Doamne Miluieste, Doamne Miluieste, Doamne Miluieste!

Cum trebuie sa tinem Postul Pastelui

 

1. Înfrânează-te de la mâncare, băutură şi de la orice plăcere trupească!

2. Nu ţine ură, vrăjmăşie sau invidie în inimă; mergi şi te împacă cu cei ce ţi-au greşit! Iartă din toată inima ta pentru ca şi Domnul să te ierte pe tine!

3. Spovedeşte-te cât mai grabnic la preot! Mărturiseşte toate păcatele, greşelile şi patimile! Ai grijă: Păcatul cel mai mare este acela care te stăpâneşte pe tine!

4. Nu te certa, nu blestema, nu înjura! Cei care înjură se aseamănă celor ce au scuipat faţa lui Hristos în timpul patimilor Sale.

5. Roagă-te în fiecare zi, dimineaţa şi seara, după puterile tale! Roagă-te şi pentru duşmani ca Domnul să aducă pace şi înţelegere între toţi.

6. Fă milostenie după puterile tale! Dă de pomană acolo unde sunt văduve, orfani, săraci, familii nevoiaşe sau cu mulţi copii!

7. Întoarce la credinţă pe un păcătos şi neştiutor, dă-i un sfat bun, îndeamnă-l la o faptă bună, vino împreună cu el la Biserică!

8. Mergi şi vizitează un bolnav, un muribund, un infirm sau un neputincios; uşurează suferinţa lui după puterile tale!

9. Pomeneşte-i pe cei morţi după rânduielile Bisericii!

10. Ai grijă să nu te mândreşti cu postul tău şi cu nimic din ceea ce faci bun, ci în fiecare zi să-ţi spui: „Slugă netrebnică sunt, pentru că nu am făcut decât ceea ce eram dator să fac!”

Coaja de lamaie...

 

Fapte uimitoare de lamaie congelata

Pune lămâile spălate la congelator.
Odată înghețat, îl dați pe răzătoare, feliați toată lămâia (nu o curățați) și presărați-o pe mâncare!
Pe legume, salată, înghețată, supă, cereale, tăiței, sos de spaghete,
Orez, sushi, preparate din pește... lista este nesfârșită.

Toate alimentele vor avea un gust grozav neașteptat!

Cel mai probabil te gândești doar la sucul de lămâie ca la vitamina C?
Nu mai!

Care este principalul avantaj al folosirii lămâii întregi în afară de prevenirea risipei și adăugarea unui nou gust preparatelor tale?

Coji de lămâie conțin de până la 5 până la 10 ori mai multe vitamine decât sucul de lămâie în sine și asta este ceea ce ați irosit!

Coji de lamaie sunt materiale sanatoase care ajuta la eliminarea toxinelor.

• Beneficiile necunoscute ale lămâii sunt capacitatea sa miraculoasă de a ucide celulele canceroase!  Este de 10.000 de ori mai puternic decât chimioterapia*!!

De ce nu știm despre asta?
Pentru că există laboratoare interesate să facă o versiune sintetică care să aducă companiilor farmaceutice profituri uriașe.

Acum poți ajuta un prieten care are nevoie spunându-i că sucul de lămâie este bun pentru prevenirea bolilor și are și gust bun.
Efectele chimioterapiei.

Câți oameni vor muri în timp ce acest secret bine păzit este ținut secret, astfel încât marile farmacii și milionarii să nu fie puși în pericol?

Această plantă este un remediu dovedit împotriva tuturor tipurilor de cancer
Este, de asemenea, un antimicrobian cu spectru larg împotriva infecțiilor bacteriene și a ciupercilor și eficient împotriva paraziților și viermilor intestinali.
Reglează tensiunea arterială
Și antidepresiv, și combate stresul și tulburările nervoase.

Sursa acestor informații este fantastică: vine de la unul dintre cei mai mari producători de medicamente din lume, ei spun că după mai mult de 20 de teste de laborator din 1970, rezultatele au dezvăluit că distruge celulele maligne din 12 tipuri de cancer, inclusiv de colon , san, prostata, plamani si pancreas...

Compușii acestui fruct au arătat un efect de 10.000 de ori mai bun decât Adriamicina, un medicament utilizat în mod obișnuit în chimioterapia împotriva cancerului în lume, care încetinește creșterea celulelor canceroase.
Cel mai surprinzător lucru este că acest tip de terapie cu lămâie ucide doar celulele canceroase maligne și nu afectează celulele sănătoase.  .

Așadar, spălați bine acea lămâie, congelați-o și dați-o pe răzătoare.  Întregul corp te va iubi pentru asta!!
🍋🍋🍋🍋🍋

Rugăciunea Sfântul Efrem Sirul / Sirianul

 Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei , al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al vorbirii în deşert nu-l da mie! (o metanie

 Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, slugii Tale! (o metanie)

 Aşa, Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşelile mele şi să nu osândesc pe fratele meu; că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin. (o metanie)

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului “Dulcea sărutare” (Glycophilousa) de la Mănăstirea Filotheu

file:///C:/Users/User/Downloads/Icoana_facatoare_de_minuni_a_Maicii_Domn.pdf

 

Ține-o la piept. E tot ce ai. O mică răstignire. Dar cât în ea se află rai! Cât de multă iubire!

Ține-o la suflet. Strâns legată. Să nu se prăpădească. Îți e și mamă, îți e și tată. O să te-nveșnicească!

Ține-o la inimă. Cu strășnicie. Cu frică și cu teamă. La a Sa sfântă Împărăție. Prin ea Iisus ne cheamă!

Iisus Hristos a murit pentru noi!

 La vârsta de 33 ani, Iisus a fost condamnat la moarte.

La momentul acela, Răstignirea, era cea mai “rea" moarte.
Doar cei mai răi criminali erau condamnați să fie răstigniți. Cu toate acestea, a fost și mai groaznic pentru Iisus, spre deosebire de alți criminali condamnați la moarte prin răstignire, Iisus trebuia să fie pironit pe cruce de mâinile și picioarele Lui.

Fiecare piron: avea între 13 și 18 cm lungime.

Piroanele au fost bătute în încheietura mâinii, nu în palme, așa cum sunt reprezentate în mod obișnuit
Există un tendon la încheietura mâinii care se extinde până la umăr. Gărzile romane știau că, atunci când piroanele erau introduse în încheietura mâinii, tendonul se rupea, forțându-l pe Iisus să-și folosească spatele pentru a se susține, ca să poată respira.

Cele două picioare ale lui, au fost pironite împreună, așa a fost forțat să se sprijine de singurul piron care îi “lega” picioarele de cruce.
Iisus nu s-a putut sprijini doar cu picioarele lui din cauza durerii.
Așa că a fost obligat să alterneze între arcul spinării sale și picioare doar pentru a continua să respire, imaginează-ți lupta, durerea, suferința și curajul cu care a îndurat.

Iisus a îndurat acea realitate timp de peste 3 ore.

Da, mai mult de 3 ore!

Îți poți imagina acest tip de suferință? Cu câteva minute înainte de a muri, Iisus s-a oprit din sângerare, pur și simplu curgea apă din rănile sale.

Din imaginile comune vedem răni pe mâini și pe picioare, chiar și rana produsă de suliță, în lateral...
Dar ne dăm seama că rănile sale în realitate au fost făcute în tot corpul său, un ciocan i-a provocat cele mari răni prin încheietura mâinii, picioarele suprapuse de un piron mare bătut prin artere, apoi un soldat roman care i-a penetrat partea laterală cu o suliță! Dar înainte de piroane și suliță, Iisus a fost biciuit, iar loviturile bicului erau atât de severe încât au rupt carnea de pe corpul său, bătaia atât de oribilă la față încât i-a smuls și i s-a smuls barba de pe față.
Coroana de spini înfipată adânc în pielea capului său. Majoritatea bărbaților nu ar fi supraviețuit acestei torturi.

Nu mai avea sânge, ca să sângereze, doar apă curgea din rănile lui.
Corpul uman, adult, conține aproximativ 4.5 litri, (puțin peste un galon), de sânge.

Iisus a vărsat toți cei 4.5 litri din sângele său; avea trei piroane introduse în
membrele lui; o coroană de spini deasupra capului și, pe deasupra, un soldat roman îi înfige o suliță pe piept..

Toate acestea fără să menționez umilința pe care a suferit-o după ce și-a dus propria crucea aproape 2 km, în timp ce mulțimea îl scuipa în față și arunca cu pietre în el, (crucea avea aproape 30 kg greutate, doar partea cea mai înaltă, acolo unde erau mâinile lui ).

Iisus a trebuit să îndure această experiență, pentru a deschide porțile cerului, pentru a putea avea gratuit acces la Dumnezeu.
Pentru ca păcatele noastre să poată fi "spălate" și duse departe. Toate, fără excepție!
Nu ignora această situație, se apropie săptămana patimilor. Fi mai bun, mai umil, mai empatic... fi uman.

Iisus Hristos a murit pentru noi!

A murit pentru noi! E ușor să promovezi/postezi glume proaste sau poze, dar când vine vorba de Dumnezeu astfel de glume nu își au sensul și nici rostul. Este ca și cum ți-ai batjocori proprii părinți! Da, știu, uneori îți este rușine să apreciezi, să postezi despre Dumnezeu... pentru că îți pasă de ceea ce cred/spun ceilalți despre tine, dar Dumnezeu are planuri pentru tine, pentru fiecare dintre noi.

Dumnezeu să te binecuvânteze!

Și nu uita, El a spus: (Evanghelia după Matei/10/32 și 33): Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. Iar de cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor şi Eu Mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri.