Stiați că... OSTEOPOROZA

Osteoporoza este caracterizata prin reducerea paralela a mineralelor osoase si matricei osoase astfel incat osul este in cantitate scazuta, dar cu o compozitie normala procentual.

In orice moment, densitatea osoasa depinde atat de varful densitatii osoase atins pe parcursul dezvoltarii, cat si de pierderea osoasa ulterioara din perioada adulta. Astfel osteopenia poate fi consecinta cresterii osoase pubertare deficiente, a pierderii osoase accelerate in viata adulta sau a ambelor mecanisme.

Factorii care influenteaza masa osoasa maxima sunt :

• sexul : barbatii au densitate osoasa mai mare decat femeile
• rasa : negrii au densitate osoasa mai mare decat albii
• factorii genetici :
  • densitate osoasa mai redusa la fiicele femeilor cu osteoporoza
  • concordanta mai mare la gemenii monozigoti
  • corelatii cu gena receptorului vitaminei D (in studiu)
• steroizii gonadali : deficit de estrogeni
• hormonul de crestere
• momentul instalarii pubertatii : barbatii cu antecedente de pubertate constitutional intarziata si femeile cu menarha intarziata au risc mai mare pentru aparitia osteoporozei
• aportul exogen de calciu : suplimentarea moderata de calciu in perioada prepubertara amplifica cresterea osoasa
• exercitiile fizice

Cauzele pierderii osoase la adult

• Fiziologice :
  • dupa ce varful densitati osoase este atins, densitatea osoasa ramane stabila cativa ani, apoi descreste. La femei pierderea osoasa incepe inaintea menopauzei si intre 20 - 40 ani la barbati. Dupa instalarea menopauzei rata pierderii osoase este accelerata de cateva ori la femei mai ales la osul trabecular (vertebre, oase late, epifize);
  • rata pierderii osoase variaza considerabil intre femei. O categorie la care osteopenia este mai severa decat ar fi normal pentru varsta pe care o au este considerata a avea osteoporoza postmenopauza sau tip I. Clinic acest tip se manifesta prin fracturi prin "strivire vertebrala";
  • osteopenia rezultata prin procesul normal de imbatranire care apare atat la barbati cat si la femei a fost denumita osteoporoza senila sau tipul II. Apar frecvent fracturi ale soldului, bazinului, articulatiei pumnului, humerusului proximal, tibiei proximale, corpilor vertebrali.
• Secundare :
  • boli endocrine : hipogonadism feminin (hiperprolactinemie, amenoree hipotalamica, anorexie nervoasa, insuficienta ovariana, hipogonadism masculin (insuficienta gonadica primara / secundara, pubertate intarziata), hipertiroidism, hiperparatiroidism, hipercorticism, deficit al hormonului de crestere
  • boli gastointestinale : gastrectomie subtotala, sindroame de malabsorbtie, icter obstructiv cronic, ciroza hepatica
  • afectiuni ale maduvei hematogene : mielom multiplu, limfom, leucemie, anemii hemolitice, carcinom diseminat
  • medicamente : heparina, glucocorticoizi, tiroxina, anticonvulsivante, chimioterapie
  • abuzul de alcool
  • imobilizare
  • poliartrita reumatoida

Osteoporoza este asimptomatica daca nu este complicata cu o fractura (prin compresie vertebrala sau a pumnului, soldului, coastelor, bazinului, humerusului).

Fracturile prin tasare vertebrala apar la eforturi minime (stranut, aplecare, rotire, ridicarea unui obiect usor), mai frecvent in regiunea toracica medie si inferioara sau lombara superioara. Durerea de spate debuteaza acut cu iradiere in lateral si in fata, pentru ca apoi sa se reduca treptat in cateva saptamani. La cei cu mai multe fracturi apare deformarea coloanei vertebrale (cifoza dorsala + lordoza cervicala), o durere cronica de spate accentuata in picioare si pierderea din inaltime. Uneori aceasta modificare poate sa apara lent si asimptomatic.

Fracturile de sold apar dupa cadere, mai ales cele pe o parte sau chiar inainte de cadere. Complicatiile acestor fracturi au o rata a mortalitattii de 15 - 20 % la batrini si duc la incapacitate fizica severa cu necesitatea ingrijirii la domiciliu timp indelungat.

Diagnosticul de osteoporoza se stabileste prin urmatoarele investigatii paraclinice :

• examenul radiologic - osteodensitometria DEXA
• tomografia computerizata cantitativa a coloanei vertebrale - cea mai sensibila metoda pentru diagnosticul initial; nu pentru masuratori repetate datorita costului ridicat si dozei mari de radiatii
• absorbtiometria unifotonica la nivelul antebratului proximal - putin sensibila in stadiile precoce
• absorbtiometria bifotonica la nivelul coloanei vertebrale si soldului - limitata de numeroasele artefacte
• dubla absorbtiometrie cu raze X la nivelul coloanei lombare sau asoldului - metoda de preferat

Tratamentul osteoporozei

Odata instalata osteoporoza, nu este posibila refacerea masei osoase. Totusi interventia precoce poate preveni osteoporoza iar cea terdiva poate opri progresia bolii. Daca este prezenta o cauza secundara tratamentul specific are scopul indepartarii cauzei.

Metode fizice :

• corset / brau ortopedic
• exercitii fizice cu consultarea unui fizioterapeut

In faza acuta a tasarii :

• analgezice
• miorelaxante
• caldura
• masaj
• repaus conform indicatiilor medicului

Tratamentul cronic farmacologic ( numai la indicatiile medicului de specialitate) :

• Calciu
  • 1000 - 1500 mg / zi la femeile postmenopauza
  • 1500 mg / zi la adolescenti si adultii tineri pentru preventie
• Estrogeni pe cale orala sau transdermica
  • la femeile cu uter intact se asociaza obligatoriu cu o progestina
  • la femeile cu histerectomie se administreaza zilnic fara asocieri
• Calcitonina
  • pare sa reduca pierderile numai la nivelul coloanei vertebrale / are si efect impotriva durerii deci se foloseste predominant la cei cu dureri cronice legate de fracturi sau deformari scheletice
• Bifosfonatii (etidronat,a lenronat)
  • mijloc terapeutic important pentru ca pot creste densitatea osoasa si scad riscul producerii fracturilor
• Vitamina D si metabolitii sai
  • 800 UI / zi asociate cu calciu scad semnificativ riscul aparitiei fracturilor de sold
• Terapii de viitor
  • antiestrogeni (tamoxifen, raloxifen)
  • florura de sodiu cu eliberare lenta
  • parathormonul in doza mica

Cu speranta descoperirii unor tratamente care sa poata reface masa osoasa nu uitati ca pentru a trata o afectiune ea trebuie sa fie in primul rand diagnosticata.

Toti cei care va regasiti in categoriile de risc mentionate prezentati-va la medic inaintea aparitiei fracturilor sau a durerilor pentru ca in aceste situatii posibilitatile terapeutice sunt mai reduse si mai traumatizante pentru pacient.

OSTEOPOROZA este o afectiune care afecteaza sistemul osos. Oasele devin atat de fragile incat o simpla cazatura sau chiar actiuni obisnuite, cum ar fi aplecarea sau tusea, pot provoca o fractura.

Cele mai frecvente fracturi asociate osteoporozei apar la sold, incheietura mainii sau la coloana vertebrala.

Desi afecteaza in special femeile, osteoporoza apare inclusiv la barbati.

Factori de risc:

>Sexul - femeile au risc mai mare de a dezvolta osteoporoza decat barbatii;

>Varsta - riscul de osteoporoza creste odata cu varsta;

>Rasa - femeile caucaziene sau de origine asiatica au cel mai mare risc de osteoporoza;

>Istoricul familial - persoanele care au cazuri de osteoporoza in familie, in special daca rudele au suferit o fractura de sold, au un risc mai mare de osteoporoza;

>Constitutia fizica - femeile si barbatii de statura mica tind sa aiba un risc mai mare de osteoporoza;

>Instalarea precoce a menopauzei;

>Nivelul hormonal - osteoporoza este mai frecventa la persoanele care au fie un nivel prea mare sau prea mic de anumiti hormoni, cum ar fi hormoni sexuali, hormoni tiroidieni, dar si hormoni secretati de glandele suprarenale;

>Dieta - persoanele cu un aport scazut de calciu si vitamina D;

>Alte afectiuni precum: boala celiaca (intoleranta la gluten), boala inflamatorie intestinala (Boala Crohn), boli renale sau hepatice, lupus, cancer, artrita reumatoida;

>Consumul excesiv de alcool;

>Fumatul;

>Sedentarismul;

>Excesul de cafeina (mai mult de patru cesti de cafe ape zi);

>Medicatii utilizata pe termen lung (glucocorticoizii, hormonii tiroidieni in exces, anticonvulsivantele,diuretice );

>Hipoponderabilitatea.

Semne si Simptome:

De obicei, persoanele aflate in stadii incipiente ale pierderii osoase nu au niciun simptom.

De cele mai multe ori, primul simptom este producerea primei fracturi.

In unele cazuri, pacientele constata ca sunt mai scunde decat erau in tinerete sau ca au facut “cocoasa”.

Odata ce oasele au fost slabite si osteoporoza a avansat este posibil sa apara:

• Dureri de spate, cauzate de o vertebra fracturata sau tasata;

• Pierderea in inaltime a aproximativ 1,5 cm pe parcursul unui an;

• Postura incovoiata;

• Scaderea distantei dintre rebordul costal si pelvis, pliuri cutanate toraco-lombare, aparitia sau accentuarea cifozei dorsale cu anteproiectia capului.

Desi boala afecteaza toate oasele, fracturile apar mai frecvent la nivelul vertebrelor coloanei vertebrale, incheieturii pumnului si soldului.

Prima fractura nu va fi si ultima, atata timp cat osteoporoza va ramane netratata.

Diagnostic:

Diagnosticul este standardizat folosind scorul T (calculat prin osteodensitometrie sau DEXA).

Scorul T arata cu cate deviatii standard este mai mica densitatea minerala osoasa DMO a pacientei testate fata de valoarea medie a femeilor tinere cu varsta de 30 ani.

Valoarea densitometriei osoase (DEXA) consta in: diagnosticul standardizat al osteoporozei, aprecierea riscului de fracturi osteoporotice, precum si monitorizarea raspunsului la terapia antiosteoporotica.

Obiectivele tratamentului

*Diminuarea durerii ;

*Scaderea ritmului de pierdere osoasa cu varsta ;

*Cresterea densitatii minerale osoase (DMO) ;

*Imbunatatirea calitatii osului ;

*Reducerea riscului de fractura.