Acatistul Sfintei Cuvioase Monica, mama Fericitului Augustin (4 mai)

iul.25

Condacul 1

Lăudați-L pe Dumnezeu de la munți la mări, de la Răsărit la Apus, în orașe și la țară, în catedrale și în deșert, cu inimi curate și minți rugătoare și prin cuvinte sincere care se ridică mereu de pe pământ în Rai. Lăudați-L pentru sfinții Săi minunați, pentru că astăzi o cinstim pe Sfânta Monica a Africii care a strălucit in răbdare, credință, speranță și râvnă în toate faptele ei bune. Suntem cinsitiți să o slavim in fiecare biserică și mănăstire și in fața icoanelor din casă: Bucură-te, Sfântă Monica, biruitoarea durerii prin rugăciune!

Icos 1

Sfânta Monica, ai fost o femeie căsătorită care ai trăit o viață de rugăciune ca și cum ai fost monahie, dar fiind soție și mamă; ca și cum ai fost un înger, dar fiind o muritoare. Te-ai daruit cu totul vietii de familie, traind mereu cu dăruire în ciuda ispitelor, pastrandu-ti credința si cerând îndurarea Tatălui Atotputernic. Esti renumită în întreaga creștinătate pentru dragostea ta neclintită față de fiul tau Fericitul Augustin, al cărui suflet a fost salvat prin rugacinule tale din inimă. Prin urmare, dorim să te laudam:

Bucură-te, model de părinți atât pentru mame, cât și pentru tați;

Bucură-te, exemplu de rugăciune atât pentru laici, cât și pentru monahi;

Bucură-te, gospodină de încredere și urmașă a lui Hristos;

Bucură-te, îngrijitoare de nădejde și credincioasa în Evanghelie;

Bucură-te, căutătoarea oilor îndepărtate;

Bucură-te, miluitoare cu banuțul vaduvei;

Bucură-te, crescatoare de copii admirabili;

Bucură-te, culegătoare de prieteni drepți;

Bucură-te, căci ți-ai trăit credința prin jertfa de sine;

Bucură-te, căci te-ai rugat lui Dumnezeu cu rugăciuni stăruitoare;

Bucură-te, căci întorci înapoi inimile celor care caută plăceri;

Bucură-te, căci aduci la Dumnezeu mintea gânditorilor mincinoși;

Bucură-te, Sfântă Monica, biruitoarea durerii prin rugăciune!

Condacul 2

„Lăsaţi copii să vină la Mine și nu-i opriţi, căci Împărăţia lui Dumnezeu este a unora ca ei”. Această învățătură a lui Iisus Hristos a fost trăită cu adevărat în viața ta de zi cu zi, Sfânta Monica, pregătind o cale cerească pentru cei trei copii ai tăi – unul dintre aceștia s-a rătăcit, dar apoi a îmbrățișat Sfânta Biserică prin mijlocirea ta fidelă. Ți-ai susținut duhovniceste soțul și soacra dificilă pentru a se uni cu Dumnezeu și i-ai considerat pe toți oamenii ca fiind copii care trebuie conduși în adevărata lor patrie unde sa ii cante lui Dumnezeu cu recunoștință: Aliluia.

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Icos 2

Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne-a spus: „Adevărat zic vouă: De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi precum pruncii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor”. Prin urmare, privim in sus la tine, Sfânta Monica, fiind niște copii plini de speranță care au nevoie de rugăciunile și îndrumările tale. Fie ca noi să spunem și să facem ceea ce este plăcut lui Dumnezeu și să moștenim viața veșnică în Împărăția Sa vesnică. Fii o mamă sfântă pentru noi și pentru a noastră mantuire, căci suntem toti pacatosi, și astfel adevărul și dragostea să triumfe asupra tuturor înșelăciunilor și ispitelor. Ajută-ne să devenim copii adevărați ai adevăratului Dumnezeu și să iti oferim nesfârșite laude:

Bucură-te, mama copiilor pe care ți i-a dat Dumnezeu în trup;

Bucură-te, mamă a tuturor copiilor care se grăbesc spre tine în duh;

Bucură-te, răsăritul celor ce se ridică pentru a face lucrarea lui Dumnezeu;

Bucură-te, raze de soare pentru cei care s-au scufundat în abisul răului;

Bucură-te, că vorbele tale sunt hrănitoare;

Bucură-te, că firea ta este ziditoare;

Bucură-te, că rugăciunile tale sunt pline de bucurie cereasca;

Bucură-te, căci cererile tale sunt ascultate de Dumnezeu;

Bucură-te, fiică devotată;

Bucură-te, soție minunată;

Bucură-te, mamă adâncită în rugăciune;

Bucură-te, prietenă apropiată;

Bucură-te, Sfântă Monica, biruitoarea durerii prin rugăciune!

Condacul 3

Vedem că în tinerețea ta, Sfânta Monica, te ocupai de vinul familiei si a inceput sa iti placa sa degusti vinul mai mult decat era cuviincios. Una din treburile tale gospodărești era să mergi in pivniță și să aduci vin la masă. Nimeni nu știa ca beai in secret, până când, într-o zi, o fată sclavă te-a prins ca erai ametita și te-a numit bețiva. Din acest moment, de rusine ți-ai schimbat cursul vieții și nu ai mai participat niciodată la vreo fapta rusinoasa, caci de atunci singura ta dorință era să spui în fața lui Dumnezeu și a omenirii: Aliluia.

Icos 3

Arată-ne păcatele noastre, Sfântă Monica, arată-ne defectele și patimile, tendințele, înclinațiile si faptele noastre secrete, astfel încât să ne putem schimba cararea vietii și să ne închinăm lui Dumnezeu cu inima curată. Inspira-ne să căutăm și să construim Imparatia lui Dumnezeu începând cu propriile noastre familii, cu prietenii noștri, apoi cu străinii și ajungand pana la dușmani. Întărește-ne credința în zilele grele și sărbătorește cu noi în vremuri triumfătoare, în timp ce ne întoarcem spre tine și spunem:

Bucură-te, că ne rugam ție din toata inima;

Bucură-te, că prin tine ne putem recunoaste fara rusine patimile;

Bucură-te, că ne putem uni cu Dumnezeu prin rugaciunile tale;

Bucură-te, că ne aperi de tot ce e rău;

Bucură-te, că ne ispiri in fapte bune;

Bucură-te, că ne ajuti sa dicernem binele de rau;

Bucură-te, căci esti prietena noastra trainica;

Bucură-te, caci ne ajuti sa intelegem calea vietii spre Dumnezeu;

Bucură-te, ca ne sfatuiesti cum sa reparam ce am stricat;

Bucură-te, că ne indrumi in schimbarea noastra in credinta;

Bucură-te, caci prin rugaciunile tale inimile noastre se sfintesc;

Bucură-te, căci ne sustii in lupta cu cel rau;

Bucură-te, Sfântă Monica, biruitoarea durerii prin rugăciune!

Condacul 4

La vremea cuvenita, Sfânta Monica, te-ai căsătorit cu un bărbat necreștin care avea atât calități bune, cât și rele. El din fire era dificil și iute la mânie, fiind un afemeiat, ceea ce ți-a pricinuit multă durere și nenorocire în căsătoria ta. El a dezaprobat rugăciunile tale fierbinți și faptele de milostenie și nu a permis copiilor să fie botezați, dar totuși ai acceptat această situație, chemandu-L cu staruinta pe Dumnezeu in rugăciunile tale cerandu-I  mântuirea familiei tale și spunandu-I mereu cu curaj: Aliluia.

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Icos 4

Sfânta Monica, te rugam arată creștinilor calea spre o viață rodnică atât înainte, cât și în timpul căsătoriei și de asemenea îndrumă sufletele rugătoare care vor sa intre în mănăstiri. Roaga-te pentru părinți ca aceștia să-și ajute cu înțelepciune copiii în alegerea unui soț potrivit. Roagă-te pentru preoți ca aceștia să se alăture sufletelor adevărate în căsătorie. Roaga-te pentru soții și soțiile care sunt năpăstuiti și nefericiți în casnicia lor, aratandu-le calea sfințeniei în viata conjugala. În credința ajutorului tău ceresc, iti aducem laude din inimă:

Bucură-te, sfântă mamă soțiilor și soților necăjiți;

Bucură-te, călăuză duhovnicească a credincioșilor și a celor dragi;

Bucură-te, femeie binecuvântată care ai înțeles înălțimea credinței;

Bucură-te, gospodină devotată care ai realizat puterea rugăciunii;

Bucură-te, cuvioasă creștină care ai purtat crucea lepădării de sine;

Bucură-te, ucenică neclintită care ai avut încredere în Domnul nostru Iisus Hristos;

Bucură-te, căci ai primit Raiul pentru curaj;

Bucură-te, căci ai văzut dincolo de forțele pământești;

Bucură-te, căci cu înțelepciune ai strigat către Dumnezeu;

Bucură-te, căci ți-ai ținut familia împreună în Numele Lui;

Bucură-te, căci suferința ta s-a transformat în pace;

Bucură-te, căci credința ta a fost răsplătită cu victorie;

Bucură-te, Sfântă Monica, biruitoarea durerii prin rugăciune!

Condacul 5

Sfânta Monica, ai avut trei copii și doi dintre ei, un fiu și o fiică, erau tot ceea ce o mamă isi putea dori să fie copiii ei. Cu toate acestea, al treilea copil, care s-a întâmplat să fie cel mai inteligent și talentat, s-a rătăcit și și-a irosit tinerețea în păcate. Felul său de viață rătăcit și convingerile sale eretice ți-au dat multă tristețe, iar tu ca mamă creștină te-ai intristat pentru aceasta, dar ai staruit în rugăciune pentru el și i-ai cantat lui Dumnezeu fara oprire: Aliluia.

Icos 5

Ai trait o viata plina de durere, Sfânta Monica, privind lipsa de credință a sotului si a soacrei tale, precum si ratacirea fiului tau Augustim, dar nu ai renunta la credința ta și nu ai trădat niciodată învățăturile Sfintei Biserici. Ți-ai navigat corabia prin ape furtunoase, Sfânta Monica, ținând mereu ochii la Hristos și dirijându-ți viața de rugăciune spre portul frumos al adevărului și al iubirii Sale. Prin urmare, cântăm cu smerenie laude pentru taria ta:

Bucură-te, că ai fost răstignita cu Mântuitorul Tău;

Bucură-te, că nu ai mai trăit tu, ci Hristos a trăit în tine;

Bucură-te, căci ai fost înălțată de Părintele Atotputernic;

Bucură-te, căci ai mărturisit pe Fiul Său, Iisus Hristos;

Bucură-te, căci ti-ai chemat familia într-o singură Credință și un singur Botez;

Bucură-te, traind în chin până când Hristos s-a format în ea;

Bucură-te, că nu ți-a fost rușine de Evanghelie;

Bucură-te, devenind roabă a dreptății;

Bucură-te, căci ți-ai răscumpărat timpul pe acest pământ;

Bucură-te, căci ai avut trezvie în rugăciune;

Bucură-te, căci ai semănat dragoste;

Bucură-te, căci ai secerat din belșug iubirea lui Hristos;

Bucură-te, Sfântă Monica, biruitoarea durerii prin rugăciune!

Condacul 6

Învață-ne să mijlocim pentru familiile și pentru prietenii noștri, Sfânta Monica, încurajează-ne să ne rugăm chiar și pentru cei cazuti in patimi si care ne fac rau, și fereste-ne sa nu cadem si noi în astfel de nelegiuiri și necredință. Să spunem cu inima curată lui Dumnezeu: Aliluia.

Icos 6

Viața ta sfântă, Sfânta Monica, este o dovadă ca Dumnezeu ascultă rugăciunea spusa cu credință si cu staruință. Tu ne inveti cum toți oamenii pot comunica cu Dumnezeu, în orice moment și indiferent de poziția lor în viață, și pot cere ajutorul și binecuvântările Sale. Dumnezeu știe de ce avem nevoie și cum ne simțim și, prin înțelepciunea și mila Sa, El poate aplica medicamente chiar și la cele mai infectate răni și la cele mai bolnave famili. Din acest motiv, te lăudăm cu drag, Sfânta Monica, pentru că ne-ai luminat drumul înainte:

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Bucură-te, căci ne ajuți sa iesim la liman in toate necazurile noastre;

Bucură-te, caci ne întampini lacrimile si ne mângâi suferința;

Bucură-te, căci prin tine primim izbavire de necazuri si dureri;

Bucură-te, căci ne înmulțesti rabdarea;

Bucură-te, căci sadesti in noi speranța si ne dai putere sa mergem pe căile mântuirii;

Bucură-te, caci ne sfintesti prin rugaciunile tale;

Bucură-te, caci ne esti indrumatoare in viata de familie;

Bucură-te, caci ne imbogatesti sufletele cu dragoste unii fata de ceilalti si fata de Dumnezeu;

Bucură-te, căci tu esti stalpul nostru cand ispitele ne inconjoara;

Bucură-te, caci viata ta ne uimeste si te laudam necontenit;

Bucură-te, căci ne esti mama rugatoare inaintea lui Dumnezeu să nu ne ratacim de credinta;

Bucură-te, caci ne invalui cu caldura ta și ne dai har sa izbavim;

Bucură-te, Sfântă Monica, biruitoarea durerii prin rugăciune!

Condacul 7

Fiul tău, fericitul Augustin, a cazut in pacat cu o sclavă si i s-a nascut un fiu; el urma învățăturile unei secte eretice și nu cele ale Bisericii Adevărate. Dar pentru tine, Sfânta Monica, prima si ultima iubire adevarata a fost Iisus Hristos, pentru că El ne-a iubit mai întâi și doar apoi noi L-am iubit. De aceea, nu ai incetat sa te rogi pentru intoarcerea la credinta a fiului tau, Sfântă Monica, și pentru aceasta ai plans la Dumnezeu și I-ai spus: Aliluia.

Icos 7

Conform Noii Porunci, trebuie să ne iubim unii pe alții și, prin urmare, toți membrii familiei ar trebui să își exprime dragostea pură unul față de celălalt: soția cu soțul, tată si mamă cu copii, soră cu frate, purtând cu devotament poverile celuilalt și devenind exemple de puritate asemănătoare lui Hristos. Mereu obisnuiai, Sfânta Monica, să spui femeilor: ”Sa fiti blande, sa va ascultati sotii si sa nu cautati niciodata motive de cearta. Casatoria inseamna liniste, dar si tacere si intelegere” căci știai că familia ta trebuie să fie o mica biserică, plină de închinare și bunăvoință, iar ca soție și mamă te-ai luptat mereu in rugaciune ca Dumnezeu sa ii aduca pe toti dragi ai tai pe calea mantuirii. Suntem datori sfințeniei tale și te lăudăm:

Bucură-te, purtătoare slăvită a problemelor și necazurilor noastre;

Bucură-te, Ajutor ceresc pentru cei cinstiți și curajoși;

Bucură-te, ascultătoare minunată a laudelor și cererile noastre;

Bucură-te, sprijin minunat al celor rugători și blânzi;

Bucură-te, că felul tău de a gândi era cel ai Evangheliei;

Bucură-te, că felul tău de a trăi era teologic;

Bucură-te, că scopul tău era să iti aduni inima în Hristos;

Bucură-te, căci rugaciunea ta era să traiasca toti in Biserica Adevărată;

Bucură-te, urmașă credincioasă;

Bucură-te, învățătoare adevărată;

Bucură-te, izbăvitoare grabnică;

Bucură-te, unificatoarea famililor;

Bucură-te, Sfântă Monica, biruitoarea durerii prin rugăciune!

Condacul 8

Augustin locuia în Cartagina împreună cu sclava lui și cu fiul lor – și tu l-ai acceptat din suflet pe acest băiețel ca pe nepotul tău de drept, dar totusi când Augustin s-a întors acasă cu un fiu, ai fost îngrijorată. Ca întotdeauna, Sfânta Monica, răspunsul tău a fost să te încrezi în purtarea de grija a lui Dumnezeu și să spui: Aliluia.

Icos 8

Sfânta Monica, în temerile tale de mamă Dumnezeu ți-a dat mângâierea Sa. Ai avut o viziune în care ți-a apărut o figură, care ti-a vorbit si ti l-a aratat pe fiul tău lângă tine. Când i-ai spus asta lui Augustin, el a crezut greșit că însemna că ar trebui să te lepezi de Biserică și să mergi pe caile sale. Dar în înțelepciunea ta, Sfântă Monica, ai înțeles bine că într-o zi Augustin va renunța la erezie și va sluji Adevăratului Dumnezeu. De asemenea, dorim să-L slujim oferind aceste laude:

Bucură-te, că Dumnezeu este cu noi;

Bucură-te, căile Lui sunt tainice;

Bucură-te, că Dumnezeu este Tatăl nostru Ceresc;

Bucură-te, că toată viața este prețioasă înaintea Lui;

Bucură-te, că Dumnezeu este sfânt;

Bucură-te, că suntem chemați să fim sfinți;

Bucură-te, că Dumnezeu l-a trimis pe singurul Său Fiu;

Bucură-te, că noi rămânem în Hristos;

Bucură-te, că Dumnezeu este Unul;

Bucură-te, că suntem temple ale Duhului Sfânt;

Bucură-te, că Dumnezeu este pretutindeni;

Bucură-te, că noi alegem viața vesnică împreună cu tine;

Bucură-te, Sfântă Monica, biruitoarea durerii prin rugăciune!

Condacul 9

Dacă ne-am rătăcit, Sfântă Monica, arată-ne calea. Dacă am devenit neglijenți, crește-ne credința. Dacă am obosit, dă-ne putere. Dacă suntem pierduți, găsește-ne. Dacă ne înșelăm, luminează-ne. Dacă suntem neascultători în vreun fel, miluiește-ne și mântuiește-ne prin sfintele tale rugăciuni. Sfânta Monica, te implorăm să ne duci în brațele lui Dumnezeu, așa cum l-ai dus pe fiul tău Augustin în răscumpărare din înșelăciune și stricăciune, pentru ca noi toți să putem spune: Aliluia.

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Icos 9

Cel mai greu este să ne împăcăm cu noi înșine: să urcăm în lumină, să creștem în credință, să fim un exemplu de credință. Dar o avem în față pe curajoasa Sfânta Monica, simbolul celor care se pocăiesc de toate faptele rele și care își inchină viața lui Dumnezeu. Iar noi, plini de recunoștință pentru faptele si viata ei, ii cantam:

Bucură-te, laudă intre soții virtuoase și mamă devotata;

Bucură-te, conștiința soților cinstiți și a părinților iubitori de copii;

Bucură-te, sprijinul copiilor și al adolescenților sănătoși;

Bucură-te, integritatea si generozitatea bunicilor;

Bucură-te, protectoarea mănăstirilor;

Bucură-te, hrănirea orfanilor și a văduvelelor, sfântă cu inima bună;

Bucură-te, că ai iubit toată creația lui Dumnezeu;

Bucură-te, că ai iubit viața copiilor tăi;

Bucură-te, că ți-ai ajutat cu bucurie prietenii și vecinii;

Bucură-te, că i-ai luminat cu har pe cei nevoiași și saraci cu duhul;

Bucură-te, gospodină desăvârșită;

Bucură-te, că ai ingrijit mica biserică adica familia ta;

Bucură-te, Sfântă Monica, biruitoarea durerii prin rugăciune!

Condacul 10

Datorită rugăciunilor tale statornice și cu harul lui Dumnezeu, soțul tău s-a convertit la creștinism dar a murit un an mai târziu. Soacra ta a fost și ea botezată, iar în aceasta ai văzut zidirea bisericii tale din familie, precum și Împărăția lui Dumnezeu. Ca răspuns la mântuirea care a venit în casa ta, Sfânta Monica, I-ai cântat cu bucurie și mulțumire lui Dumnezeu: Aliluia.

Icos 10

La moartea tatălui său, Augustin era încă un adolescent și studia în Cartagina. El căzuse în erezie și trăia în păcat, dar după ce s-a întors în orașul său natal, Tagaste, în Africa de Nord, te-ai rugat si mai mult pentru el, Sfânta Monica, pregătind o cale către Împărăția lui Dumnezeu pentru fiul tău iubit, dar pierdut. În semn de recunoștință pentru faptele și rugăciunile tale, iti oferim sincere laude:

Bucură-te, căci ne întărești în toate necazurile căsniciei;

Bucură-te, că ne atragi inima si sufletul spre rugaciune;

Bucură-te, că ne chemi la pocăință si la răbdare;

Bucură-te, că ne pregătești pentru viata vesnica;

Bucură-te, că ne luminezi cu har de la Dumnezeu să înțelegem caile Lui;

Bucură-te, că ne împaci în certurile familiale si nu lasi familia sa se destrame;

Bucură-te, că ne mângâi si ne ocrotești mereu;

Bucură-te, că ne indrepți mânia si alungi ispitele;

Bucură-te, ca ne ajuți sa păstrăm speranța si credința în vindecare si izbăvire;

Bucură-te, că ne inveți sa fim blânzi si buni cu cei care ne supără;

Bucură-te, că ne susții să ne vedem greselile;

Bucură-te, că ne dai puterea să ne indreptăm greșelile;

Bucură-te, Sfântă Monica, biruitoarea durerii prin rugăciune!

Condacul 11

Sfânta Monica, anii au trecut și Augustin a devenit un om adult, dar rugăciunile tale în numele lui nu au încetat niciodată. El a devenit profesor de retorică și a decis să se angajeze la Roma iar tu ai vrut să mergi cu el. Cu toate acestea, el te-a înșelat cu privire la data plecării si a plecat pe furiș intr-o noapte în timp ce tu vegheai în biserica Sfântului Ciprian. Aceasta ti-a adus mare tristete, pentru că ai fost trădată și nedorită de propriul tau copil, dar ai pornit singură spre Roma și ai continuat să ii strigi lui Dumnezeu: Aliluia.

Icos 11

În timp ce erai la bordul navei, s-a ridicat o furtună mare, Sfânta Monica, dar tu i-ai mângâiat tovarășii de călătorie cu credința ta în purtarea de grija a lui Dumnezeu, iar nava a ajuns în siguranță la Roma. Totuși, destinul tău nu era încă împlinit, pentru că ai aflat că Augustin a plecat la Milano – orașul marelui episcop Sfântul Ambrozie, care urma să aibă o legatură sfântă cu fiul tău. Mirându-ne de căile misterioase ale lui Dumnezeu, ne plecăm înaintea Lui și iti cantam aceste laude:

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Bucură-te, că ai călătorit pe uscat și pe mare pentru familia ta;

Bucură-te, că ai călătorit departe pentru a-ți completa mica ta biserică;

Bucură-te, că ai făcut milostenie la Milano ca la Tagaste;

Bucură-te, căci ai continuat să trăiești ca o lumină strălucitoare a virtuților creștine;

Bucură-te, că ai iertat repingerea fiului tau si l-ai iubit la fel de mult;

Bucură-te, că te-ai întors către Dumnezeu pentru vindecarea tuturor durerilor sufletești;

Bucură-te, că ți-ai eliberat soțul de întunericul necredinței;

Bucură-te, că ți-ai eliberat soacra de pustiire;

Bucură-te, că ți-ai urmărit fiul fară să te temi de pericole;

Bucură-te, că te-ai rugat lui Dumnezeu și El te-a ascultat;

Bucură-te, că mijlocesti pentru cei care te cheamă în rugăciune;

Bucură-te, că ne călăuzești prin mările furtunoase ale vieții;

Bucură-te, Sfântă Monica, biruitoarea durerii prin rugăciune!

Condacul 12

Mult te-ai rugat pentru sufletul fiului tau, Sfânta Monica. Un episcop ti-a spus: ”Du-te pe drumul tău că nu se poate ca fiul unor astfel de lacrimi să rămână pierdut”. Cu mila si ajutorul lui Dumnezeu, Augustin s-a convertit la creștinism, datorită rugăciunilor tale și datorită Sfântului Ambrozie care l-a sfătuit. Sfântul Ambrozie a fost și pentru tine un tată duhovnicesc, si l-a botezat pe Augustin care a L-a primit ca Tată pe Tatăl nostru din Ceruri. Nimic nu s-a pierdut, Sfânta Monica: nici o singură rugăciune, nici o jertfă, nici viața care a fost încredințată în grija ta și nici o singură rostire catre Dumnezeu: Aliluia.

Icos 12

Deși ai fi vrut ca Fericitul Augustin să se căsătorească cu o femeie creștină, el a ales să ducă o viață de celibat și să-i dea întreaga lui ființă lui Dumnezeu, primind calea pe care el credea că Dumnezeu i-a pregătit-o. Cu toate acestea, Sfântă Monica, fericirea ta a fost completă cu mântuirea fiului pentru care te-ai rugat cu o răbdare uimitoare. Iti mulțumim pentru toate daririle oferite Sfintei Biserici, pentru modelul tău de mamă crestină și te rugăm să primesti umilele noastre laude:

Bucură-te, mamă victorioasă a copiilor cu frică de Dumnezeu;

Bucură-te, războinică triumfătoare a înșelăciunii și stricăciunii;

Bucură-te, credincioasă fermă care i-ai ridicat pe cei necredincioși la Dumnezeu;

Bucură-te, roabă loială care ai slujit cu demnitate și smerenie;

Bucură-te, că toți copiii tăi au fost botezați;

Bucură-te, că toți apropiații tăi au fost ajutați;

Bucură-te, căci toate femeile au fost încurajate;

Bucură-te, că toți creștinii sunt luminați;

Bucură-te, credincioasă lui Dumnezeu până la sfârșitul vieții;

Bucură-te, putere sobră;

Bucură-te, răsplată bogată;

Bucură-te, binecuvântare îmbelșugată;

Bucură-te, Sfântă Monica, biruitoarea durerii prin rugăciune!

Condacul 13

Sfânta Monica, ai dus la bun sfârșit viața ta pământească făcând doar fapte bune și văzându-ți rugăciunile împlinite. Te-ai jertfit pentru familia ta, fiind model de mamă și soție creștină, iar apoi Dumnezeu te-a luat in Lăcașurile Cerești după botezul fiului tău Augustin. Fiind acum langă Tornul Sfintei Treimi, roaga-te ca si când am fi toti copii tăi pentru mântuirea sufletului nostru, iar noi te slavim si te cinstim împreună cu Dumnezeu Iisus Hristos: Aliluia. Aliluia. Aliluia. (Acest Condac se spune de 3 ori)

Icos 1

Sfânta Monica, ai fost o femeie căsătorită care ai trăit o viață de rugăciune ca și cum ai fost monahie, fiind soție și mamă; ca și cum ai fost un înger, dar fiind o muritoare. Te-ai daruit cu totul vietii de familie, traind mereu cu dăruire în ciuda ispitelor, pastrandu-ti credința si cerând îndurarea Tatălui Atotputernic. Esti renumită în întreaga creștinătate pentru dragostea ta neclintită față de fiul tau Fericitul Augustin, al cărui suflet a fost salvat prin rugacinule tale din inimă. Prin urmare, dorim să te laudam:

Bucură-te, model de părinți atât pentru mame, cât și pentru tați;

Bucură-te, exemplu de rugăciune atât pentru laici, cât și pentru monahi;

Bucură-te, gospodină de încredere și urmașă a lui Hristos;

Bucură-te, îngrijitoare de nădejde și credincioasa în Evanghelie;

Bucură-te, căutătoarea oilor îndepărtate;

Bucură-te, miluitoare cu banuțul vaduvei;

Bucură-te, crescatoare de copii admirabili;

Bucură-te, culegătoare de prieteni drepți;

Bucură-te, căci ți-ai trăit credința prin jertfa de sine;

Bucură-te, căci te-ai rugat lui Dumnezeu cu rugăciuni stăruitoare;

Bucură-te, căci întorci înapoi inimile celor care caută plăceri;

Bucură-te, căci aduci la Dumnezeu mintea gânditorilor mincinoși;

Bucură-te, Sfântă Monica, biruitoarea durerii prin rugăciune!

Condacul 1

Lăudați-L pe Dumnezeu de la munți la mări, de la Răsărit la Apus, în orașe și la țară, în catedrale și în deșert, cu inimi curate și minți rugătoare și prin cuvinte sincere care se ridică mereu de pe pământ în Rai. Lăudați-L pentru sfinții Săi minunați, pentru că astăzi o cinstim pe Sfânta Monica a Africii care a strălucit in răbdare, credință, speranță și râvnă în toate faptele ei bune. Suntem cinsitiți să o slavim in fiecare biserică și mănăstire și in fața icoanelor din casă: Bucură-te, Sfântă Monica, biruitoarea durerii prin rugăciune!

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Rugaciune:

O, Sfânta Monica, ne rugăm tie pentru noi înșine și pentru cei dragi, ca familia noastră și toate familiile să-L iubească pe Adevăratul Dumnezeu și să se iubească între ei. Te rugăm ca toți tații și mamele să se închine la adevărata credință în Iisus Hristos, să înțeleagă învățăturile Bisericii și să fie modele și învățători pentru copiii lor. Te rugam, Sfânta Monica, să fii ocrotitoarea celor căsătoriți, dandu-le pace si întelepciunea duhovnicească pentru a se mântui împreună; fii sprijinitoarea femeilor care suferă în căsnicii, ajutându-le în rabdare și în pocăință; fii mama tuturor copiilor din famiiile necredincioase ca prin rugaciunile tale să se mântuiască; fii apărătoarea celor abuzați, a celor indurerați, a celor înșelați și a celor căzuți în patima beției. Sfânta Monica, roagă-te pentru noi așa cum te-ai rugat pentru propria ta familie, pentru că ne grăbim spre tine ca sfântă mamă și mijlocitoare sfântă a noastră, si ne inchinăm Sfintei Treimi, Tatălui și Fiului si sfântului Duh, acum si pururea și în vecii vecilor. Amin.

Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim. 

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Minciuna versus adevărul !

 Minciuna = frica de a fi judecat sau rănit de cineva
Adevărul= încredere deplină , conexiune , liniște sufletească

Minciuna, izvorăște deseori dintr-o teamă – fie că e frica de a fi judecat, de a fi respins, sau de a dezamăgi. Ea poate să pară, în momentul respectiv, o metodă de protecție, dar, pe termen lung, aduce o încărcătură grea asupra sufletului și a relațiilor.

Pe de altă parte, adevărul înseamnă libertate și încredere, atât în sine, cât și în celălalt. Atunci când există sinceritate, se creează o legătură autentică și o stare de liniște profundă. Nu mai e nevoie de „măști” sau de „scuturi” care să ne ascundă adevăratele intenții sau emoții; totul devine mult mai simplu și natural.

Adevărul cere curaj, dar odată ce alegi calea aceasta, recompensele – precum liniștea sufletească și sentimentul de conexiune reală – sunt de neprețuit.

Iubirea va schimba lumea ....

 

Dragii mei dragi.... clepsidra timpului curge ...... nu se oprește niciodată....

Vă uitati ce se întâmplă pe toată Terra ?

Știți că ceea ce semanam culegem ?

Va plac roadele culese în ultimii ani ?

Toată lumea se întreabă cum am ajuns în situația actuală.....

Am uitat de Dumnezeu Sursa .....

Am uitat că El trăiește in noi și în tot ce este viu ....

Am vrut noi să preluam controlul ..... atât de mult încât am uitat sa mai dăruim.... Nu am mai vrut sa vedem și nici nu ne-a mai interesat ce se întâmplă în jurul nostru .

Totul s-a învârtit intrun cerc : EU SUNT , EU VREAU ... EU POT ... EU TREBUIE ...

NU a contat că , pentru ambițiile noastre am început să călcăm vieți în picioare... am otrăvit râurile , atmosfera ... am tăiat pădurile .....am otrăvit pământul .. ne-am îmbolnăvit din cauza stresului... am uitat să iubim .... sa ne relaxam și să mai visam ....

Și ce este cel mai rău , am uitat că după noi , pe acest pământ miraculos , rămân copiii , nepoții , stranepotii.... noștrii .

Ce le lăsăm ca moștenire dragilor ?

Știți că violența aduce violența și bunătatea, pacea și iubirea aduc prosperitatea și abundența ?

De azi înainte vom fi mai atenți la cuvintele , gândurile, emoțiile și sentimentele noastre .

.De câte ori va apărea mania , reproșul și răutatea noi vom fi blânzi , răbdători și vom intra în acceptare .

Așa , ușor și cu răbdare ne vom vindeca pe noi și pământul pe care locuim , aducând frumusețea și bucuria unui nou început , a unei noi ere .

Iubirea va schimba lumea ....

Salvează-ți vecinii cât poți de mult - pe cei care încă mai pot auzi.

 “Dacă oamenii ar ști ce îi așteaptă după moarte, s-ar ruga lui Dumnezeu zi și noapte, altfel cred că sunt morți și totul sa terminat. Viața noastră după moartea pământească abia începe -ne câștigăm Eternitatea prin suferințele noastre pământești. Cine Îl cunoaște pe Dumnezeu rabda totul.

Să aveți mereu cu voi pomenirea morții și de asemenea, păstrați in minte gândul - orice a-ți face, faceți în prezența lui Dumnezeu..

Credința noastră a fost adusă din Cer așa că nu vă supuneți circumstanțelor acestui veac.
Un adevărat creștin ortodox nu se teme de moartea pământească, ci de moartea veșnică. Cel mai rău lucru este să-ți fie frică de orice altceva.

Trebuie să aveți frică de Dumnezeu și de păcat.

Mucenicia de dragul lui Hristos este calea noastră, iar dacă Domnul ne pedepsește, este de dragul mântuirii noastre de chinurile veșnice.

Acceptați toate necazurile pământești cu recunoștință..

 Mântuirea este dată numai prin conștientizarea păcatelor, și prin pocăință sinceră, precum și prin răbdarea necazurilor. Orice s-ar întâmpla, primiți cu smerenie și dragoste. Salvează-ți vecinii cât poți de mult - pe cei care încă mai pot auzi.
Nu disprețui, nici pe cel bătrân, nici pe cel tânăr, chiar și un strop de sfințenie vărsat în sufletul aproapelui tău îți va da răsplată..

Cine spune nu mai mult de șapte cuvinte pe zi: va fi salvat.

Tăcerea protejează de toate relele...

Rugăciunea lui Iisus conține întreaga Evanghelie..

Lucrezi, mergi, stai în picioare, stai așezat, stai întins? rostește Rugăciunea lui Iisus, ține-ți mintea și inima îndreptate către Domnul, pentru că Domnul te poate chema în orice moment.

Rostește Rugăciunea lui Iisus și bucură-te că Mântuitorul îți îngăduie, ți-e nevrednicului și păcătos, să rostești Numele Său Sfânt.

Rugăciunea lui Iisus arde demonii, alungă gândurile rele, insuflă frica de Dumnezeu, curăță sufletul și trupul...

Rugăciunea lui Iisus ne unește cu Domnul și ne aduce mântuirea.

Rugăciunea lui Iisus este mai mult de zece mii de rugăciuni, astfel încât să nu existe nici măcar o mică pauză .. rostește-o neîncetat."

Sfântul Teodosie din Caucaz

Sfantului Mucenic Trifon

 

In partile Frigiei, in satul ce se numea Campsada, care era aproape de cetatea Apamia, s-a nascut Sfantul Trifon, din parinti dreptcredinciosi. Inca de cand era prunc, preabunul Dumnezeu a binevoit a salaslui intr-insul harul Sfantului Duh si a-i harazi darul de a face minuni, ca nu numai din gura pruncului aceluia, ci si din faptele lui cele minunate sa se savarseasca lauda. Tamaduia toate bolile, dar mai ales avea stapanire asupra diavolilor. Numai cat auzeau pomenindu-se numele lui, fugeau din cei ce patimeau. Deci, spre incredintarea minunilor lui celor multe pe care le-a savarsit, vom descrie una, ca de la inceput sa intelegeti toata viata lui.

Dupa moartea lui August, Cezarul, in anul 295 a pus stapanire pe imparatia Romei Gordian care, desi era inchinator de idoli, nu-i prigonea pe crestini. Acela avea o fiica preafrumoasa, invatata si inteleapta, anume Gordiana, pe care, fiind la varsta casatoriei, multi dintre cei mai mari si slaviti boieri doreau sa o logodeasca cu fiii lor, din cauza frumusetii si intelepciunii ei. In acea fecioara insa, prin voia lui Dumnezeu intrand diavolul, o muncea neincetat, aruncand-o in foc si in apa. Si nu putina mahnire aveau parintii si plangeau amar. Deci aduceau la ea doctori intelepti si nimic nu-i puteau face.

Atunci, singur diavolul, prin vointa lui Dumnezeu, a strigat, zicand: "Nimeni nu va putea sa ma izgoneasca de aici, decat numai tanarul Trifon!" Indata imparatul a trimis in toata lumea ca sa-l caute pe Trifon. Au adus multi cu acel nume, dar nici unul n-a putut sa izgoneasca pe diavol din fiica imparatului, pana ce l-au aflat pe Sfantul Trifon, tanarul, in partile Frigiei, in satul Campsada, langa un izvor, pascand gistele. Acesta a fost adus degraba la Roma, avand pe atunci numai 17 ani.

Cand s-a apropiat sfantul de Roma, a cunoscut diavolul venirea lui si, muncind cumplit pe fecioara, striga: "Nu pot sa locuiesc aici mai mult, ca aproape este Trifon, care dupa trei zile va sosi si nu pot sa rabd mai mult". Asa strigand vicleanul duh, a iesit dintr-insa. A treia zi, sosind in cetate Sfantul Trifon si ducandu-l in palatele imparatesti, a fost primit cu dragoste de catre imparat, pentru ca l-a cunoscut imparatul dupa cuvintele acelea pe care le-a grait diavolul cand a iesit din fiica lui. Dar, ca sa stie mai cu incredintare cum ca Trifon a tamaduit pe fiica lui, l-a rugat sa le arate pe diavol, ca sa-l vada cu ochii lor. Atunci sfantul a petrecut in post si in rugaciune sase zile si a primit de sus mai mare si mai puternica stapanire peste duhurile cele necurate.

A saptea zi, rasarind soarele, a mers imparatul la fericitul Trifon cu suita sa, vrand sa vada pe diavol cu ochii lui. Sfantul Trifon, plin de Duhul Sfant si cu ochii mintii privind pe nevazutul duh, i-a zis: "Tie iti graiesc, duhule necurat, in numele Domnului meu Iisus Hristos, arata-te inaintea celor ce sunt aici si le descopera chipul tau cel nerusinat, apoi, spune-le neputinta ta". Deci, indata s-a aratat diavolul inaintea tuturor, in chip de ciine negru, avand ochii ca de foc si capul plecat spre pamant. Atunci il intreba sfantul: "Cine te-a trimis aici, demone, ca sa intri in aceasta fecioara? Pentru ce ai indraznit a intra in cea creata dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, singur fiind, fara de chip, neputincios si plin de toata rusinea?" Raspuns-a diavolul: "Sunt trimis de tatal meu, care este incepator a toata rautatea. El se numeste Satana si locuieste in iad; el mi-a poruncit sa chinuiesc pe fecioara aceasta".

Apoi l-a intrebat sfantul iarasi: "Cine v-a dat voua putere sa indrazniti spre faptura lui Dumnezeu?" Diavolul, desi nu voia, dar fiind silit de puterea cea nevazuta a lui Dumnezeu, a spus adevarul in auzul tuturor: "Noi nu avem putere asupra celor ce cunosc pe Dumnezeu si care cred in Hristos Fiul, Unul nascut, pentru care Petru si Pavel au murit aici. De aceea noi cu frica fugim afara numai cand vom avea voie sa-i aducem cuiva ispite usoare. Dar asupra celor ce nu cred in Dumnezeu si in Fiul Sau si asupra celor ce umbla in toate poftele lor, facand lucrurile cele placute noua, asupra acelora luam stapanire, ca sa-i chinuim pe ei. Lucrurile cele placute noua sunt acestea: inchinarea la idoli, hula, desfranarile, farmecele, zavistia, uciderea si mandria. Cu aceste lucruri si cu cele urmatoare lor, infasurandu-se oamenii ca in niste lanturi, se instraineaza de Dumnezeu, Ziditorul lor, si de bunavoie se fac prieteni noua si impreuna cu noi vor lua chinurile vesnice".

Auzind acestea, imparatul si cei ce erau impreuna cu el s-au umplut de spaima si multi, lepadandu-se de paganatate, au crezut in Hristos; iar credinciosii s-au intarit in credinta si au preamarit pe Dumnezeu. Sfantul Trifon a poruncit diavolului sa se duca in mijlocul focului din iad; apoi diavolul a pierit. Imparatul, dand multe daruri sfantului, l-a liberat cu pace la locasul lui, insa sfantul, tot ceea ce a luat de la imparat a daruit saracilor pe drum si intorcandu-se in patria sa singur, se indeletnicea in lucrurile cele obisnuite lui, tamaduind bolnavii si placand lui Dumnezeu prin viata cea sfanta si neprihanita.

Dupa Gordian imparatul, a venit la imparatie Filip, dar si acela, neimparatind mult, a fost ucis de ostasii sai, iar dupa dansul a imparatit Deciu, tiranul. Acesta, prigonindu-i cumplit pe crestini, a ucis multi dintre ei prin diferite chinuri, iar pe multi fricosi i-a intors de la Hristos, aducandu-i la inchinarea de idoli poruncind tuturor eparhilor sai si ighemonilor, care erau prin toata lumea, sa verse fara crutare nevinovatul sange al crestinilor care nu voiau sa se inchine idolilor.

In acea vreme era la Rasarit un eparh, anume Acvilin. La acela a fost clevetit Sfantul Trifon ca este crestin si ca stiind mestesugul doctoricesc, umbla prin tari si tamaduieste bolnavii si apoi invata pe multi si ii inseala a crede in Hristos, iar porunca imparateasca n-o asculta si batjocoreste pe marii zei. Deci, indata a trimis ostasi in partile Frigiei, ca sa caute pe Trifon, pe care degraba l-au gasit, pentru ca nu putea sa se ascunda faclia ce ardea cu ravna cea dupa Dumnezeu, luminand pe oameni prin credinta cea dreapta si prin fapte bune. Dar Sfantul Trifon, auzind de cei ce-l cautau, n-a fugit de ei in pustie, nici nu s-a ascuns in munti sau in prapastiile pamantului, ci, inarmandu-se cu rugaciunea si cu semnul crucii, cu indrazneala s-a apropiat de cei ce-l cautau si, dandu-se in mainile lor, mergea cu veselie la Acvilin, eparhul, care atunci era in cetatea Niceei. Cand Acvilin a stat la judecata cu multa mandrie, inconjurandu-l purtatorii de arme, fiind de fata fruntasii, slugile si mult popor, atunci Pompian Scriniarie, cel mai mare dregator, a zis catre eparh: "Tanarul din cetatea Apamia, cel trimis la maria ta, iata sta inaintea judecatii tale celei stralucite".

Acvilin, eparhul, a zis: "Cel ce sta de fata sa ne spuna numele sau, patria, slujba si norocul sau, apoi sa-si marturiseasca credinta". Sfantul a zis: "Numele imi este Trifon, iar patria imi este Campsada, care este aproape de cetatea Apamia; noroc la noi nu este, nici nu s-a auzit candva; caci credem ca toate se fac cu dumnezeiasca purtare de grija si cu negraita Lui intelepciune, iar nu cu norocul, nici prin mersul stelelor, nici din intamplare, precum credeti voi. Sunt liber si numai lui Dumnezeu slujesc, iar Hristos este credinta mea, Hristos slava mea si cununa laudei mele".

Eparhul zise: "Socotesc ca pana acum n-ai auzit de porunca imparateasca cum ca tot omul care se numeste crestin si nu se inchina zeilor sa se dea la moarte silnica; deci, intelepteste-te si intoarce-te de la acea inselatoare credinta, ca sa nu fii aruncat in foc". Sfantul Trifon a raspuns: "O! de m-as invrednici sa ma sfarsesc prin foc si prin toate muncile, pentru numele lui Iisus Hristos, Domnul si Dumnezeul meu!". Eparhul a zis: "O! Trifon, te sfatuiesc sa jertfesti zeilor, caci te vad tanar cu trupul si desavarsit cu intelepciunea si nu voiesc sa mori asa rau". Sfantul Trifon a raspuns: "Desavarsita intelepciune voi avea de voi aduce Dumnezeului meu cea mai desavarsita marturisire si de voi pazi neschimbata dreapta credinta in El, ca pe o comoara de mare pret, si de voi fi adus jertfa Celui ce s-a jertfit pentru mine". Eparhul a zis: "Focului voi da trupul tau, iar sufletul tau cu pedeapsa si mai cumplita il voi chinui". Sfantul a raspuns: "Tu ma ingrozesti cu focul care se stinge si al carui sfarsit este cenusa. Eu pe voi necredinciosii va ingrozesc cu focul cel vesnic si nestins. Departeaza-te de la inselaciune si cunoaste pe adevaratul Dumnezeu, ca sa nu te caiesti mai pe urma, cand vei cadea in focul cel vesnic".

Acvilin, umplandu-se de manie, a poruncit sa-l bata pe sfantul, spanzurandu-l pe lemn. Auzind aceasta, fericitul Trifon, indata si-a dezbracat hainele cu indrazneala si cu osardie si-a dat trupul cel frumos in mainile prigonitorilor, spre batai. Deci, legandu-i mainile la spate, l-au spanzurat si au inceput sa-l bata. Fiind batut tare, trei ceasuri, a rabdat barbateste, caci n-a strigat, nici n-a gemut, ci tacea, primind nenumarate lovituri. Dupa bataia aceea, eparhul Acvilin i-a zis: "Pocaieste-te Trifon, lepadand nebunia ta; fagaduieste a te inchina zeilor, pentru ca nimeni, impotrivindu-se poruncii imparatesti, n-a putut sa scape de moartea cea amara". Sfantul a raspuns: "Si eu iti zic ca nimeni, lepadandu-se de Hristos, cerescul Imparat, nu va putea sa mosteneasca viata vesnica, ci va fi trimis in focul cel vesnic, care niciodata nu se stinge".

Zis-a eparhul: "Imparat ceresc nu este altul decat numai Zeus, fiul lui Saturn, acela este tatal zeilor si al oamenilor, caruia de nu i se inchina cineva, nu poate sa fie viu. Aceluia si tu esti dator a te inchina, ca sa te arati vrednic de aceasta viata dulce".

Sfantul a raspuns: "Sa fie asemenea lui Zeus, zeului tau, toti cei care se inchina lui si toti cei ce nadajduiesc in el si despre care se povesteste ca era, la inceput, intre vrajitori si fermecatori, cel mai nelegiuit incepator a tot lucrul necurat si fara de Dumnezeu. Dupa a carui moarte, oamenii care au urmat faptelor lui cele rele i-au facut idoli de aur si de argint si l-au numit zeul lor, ca astfel sa-l aiba sprijinitor la necuratia si faradelegea lor. De vreme ce zeul lor era astfel, cu aceste obiceiuri, zei s-au numit de urmatorii lor si ceilalti oameni rai. Deci, voi, urmand predaniilor celor necurate si basmelor celor mincinoase, va inchinati idolilor celor neinsufletiti si muti, defaimand pe Dumnezeul cel viu, care a facut cerul, a intemeiat pamantul pe ape, a revarsat vazduhul si, dupa ce a dat fiinta la toata materia cea zidita, a pus stapan peste toate pe omul pe care l-a creat. Acesta, fiind inselat de zavistnicul sarpe si cazand in nenumarate rautati, Dumnezeu Cuvantul s-a milostivit a se intrupa, apoi a murit pe cruce si s-a ingropat, iar a treia zi, inviind, s-a suit la ceruri si sade de-a dreapta lui Dumnezeu Tatal, pana ce-L va cunoaste pe El toata zidirea. Dupa aceea, iarasi va veni din ceruri, cu putere si cu multa slava, cand va rasplati fiecaruia dupa faptele lui. Acesta este Dumnezeul dumnezeilor si Imparatul imparatilor, Judecatorul viilor si al mortilor, iar cei ce va par voua ca sunt dumnezei, aceia sunt para focului celui vesnic, impreuna cu toti cei ce se inchina lor".

Dupa aceasta, eparhul Acvilin mergand la vanat, a poruncit sa duca dupa el pe Sfantul Trifon, legat de un cal. Nu era usor chinul acela al sfantului, caci i se rupeau degetele picioarelor, nu numai ca erau goale, fiind atunci ger cumplit, ci si fiindca il calcau picioarele calului, iar talpile se roseau. Insa mucenicul, privind catre Dumnezeu si infierbintandu-se de dragostea lui, nu socotea durerea, ci canta cuvintele lui David: Savarseste pasii mei in cararile Tale, ca sa nu mi se clatine pasii. Si iarasi: Indreapta Tu pasii mei, Doamne, dupa cuvantul Tau si fa sa nu ma stapaneasca toata faradelegea. Apoi rostea adeseori si cuvintele Sfantului intai mucenic Stefan, zicand: "Doamne, nu le socoti lor pacatul acesta!"

Atunci eparhul, intorcandu-se tarziu de la vanat, a pus de fata iarasi pe mucenic si i-a zis: "Acum, o! ticalosule, socotit-ai intelepteste a aduce jertfe zeilor sau petreci inca in nebunia ta cea veche?" Sfantul raspunse: "Tu singur esti plin de nebunie si de necunostinta, ca te-a orbit diavolul, incat nu poti sa cunosti pe Ziditorul tuturor si sa I te inchini Lui, iar eu sunt intelept, nedepartandu-ma de Hristos, Care ma mantuieste". Atunci eparhul a poruncit sa duca pe sfantul in temnita, iar el s-a dus in hotarele dimprejur si a zabovit acolo cateva zile. Apoi, intorcandu-se iarasi in Niceea, a stat la judecata si, punand de fata pe Sfantul Trifon, i-a zis: "Nu te-a pedepsit de ajuns vremea cea indelungata, fiind in legaturi, ca sa te supui poruncii imparatesti si sa te inchini la zei?" Sfantul raspunse: "Domnul si Dumnezeul meu, Iisus Hristos, Caruia ii slujesc cu inima curata, m-a certat si m-a intarit ca sa-mi pazesc credinta neschimbata si nemiscata. Deci Lui, unuia, adevaratului imparat si Dumnezeu ma supun si catre El ma plec; iar mandria ta si pe a imparatului tau o defaimez si ma intorc de la cei ce se cinstesc de voi".

Eparhul a zis catre slujitori: "Bateti-i piroane ascutite in picioare si, purtandu-l prin cetate, bateti-l mereu". Indata facand slujitorii acestea, purtau pe sfantul si il tarau prin toata cetatea batandu-l, incat patimea cumplita durere la picioare, nu numai pentru piroanele cele batute intr-insele, dar si din pricina gerului cel greu si a omatului, pentru ca atunci era iarna grea. Insa bunul patimitor, avand pe Hristos inaintea sa si privind la rasplatirile ce au sa fie, toate acelea le rabda cu multumire. Apoi, aducandu-l iarasi inaintea eparhului, se mira de o rabdare ca aceea a sfantului si i-a zis: "Pana cand, o, Trifon, vei dispretui chinurile? Pana cand nu te va atinge multimea durerilor?" Sfantul raspunse: "Pana cand si tu nu vei cunoaste puterea lui Hristos care este in mine? Pana cand nu incetezi a ispiti pe Duhul Sfant, o, ticalosule? Oare inca n-ai inteles ca este nebiruita puterea cea mare a lui Hristos?"

Atunci tiranul, umplandu-se de manie, a poruncit sa-i lege mainile la spate si, spanzurandu-l iarasi de lemn, sa-l bata cu toiege fara crutare, apoi cu faclii sa-i arda coastele. Facand acestea toti slujitorii prigonitorului cu mare sarguinta, indata a stralucit o lumina din cer si o cununa prea frumoasa se pogora pe capul lui si pe care vazand-o, prigonitorii au cazut de frica. Sfantul Trifon, simtind ajutorul care ii venise de sus, s-a umplut de bucurie si de veselie, incat zicea: "Multumesc, Tie, Doamne, ca nu m-ai lasat sa fiu fara ajutor in mainile vrajmasilor mei si mi-ai umbrit capul in ziua cea de razboi, mi-ai dat scapare de mantuire si dreapta ta m-a primit. Acum ma rog Tie, Doamne, sa fii totdeauna cu mine, intarindu-ma si aparandu-ma, ma invredniceste ca, fara de impiedicare, sa savarsesc aceasta nevointa si sa ma invrednicesc sa castig cununa dreptatii, cu toti cei ce au iubit numele Tau cel sfant, ca Tu unul esti preamarit in veci, amin".

Dupa aceasta, tiranul, chemand iarasi inaintea sa pe sfantul, fiind dezlegat, a inceput a-l maguli si a-i zice: "Adu jertfa, Trifone, marelui Zeus, inchina-te chipului imparatului si te voi elibera cu cinste si cu daruri!". Sfantul Trifon, zambind, a zis: "Daca pe imparatul singur l-am defaimat si am nesocotit poruncile lui cele nebune, apoi oare sa ma inchin chipului celui neinsufletit? Aceasta nu se poate. Cat despre Zeus si despre ceilalti zei mincinosi ai tai, sa intrebi pe cei ce li se pare ca sunt intelepti intre voi: ce fel de basme se nascocesc despre dansii. Caci ei, sarguindu-se sa acopere faptele lor necurate, au schimbat numele lor la alte lucruri, numind cerul Zeus, vazduhul Ira, pamantul Demetra, marea Poseidon, soarele Apolon, luna Diana. Ai vostri facatori de basme au dat numele zeilor vostri la obiceiurile si patimile omenesti, astfel: mania si razboiul le-au numit Ares, iar patima desfranarii Afrodita; si asa, parasind pe Dumnezeu, ziditorul tuturor, nebuneste ati umplut lumea de idoli si ati cinstit mai mult faptura decat pe Facatorul. Dar nu numai singuri cazand din intelegerea cea sanatoasa si din calea cea dreapta in prapastia cea pierzatoare de suflet va surpati cu capul in jos, ci si pe noi va sarguiti a ne trage acolo cu voi, ca sa fim partasi la aceeasi prapastie si pierzare a voastra. Nimic nu veti spori, o, inselatorilor, pentru ca nu veti putea, ca pe cei ce nadajduiesc cu adevarat spre Dumnezeul cel tare si viu sa-i intoarceti din calea cea dreapta si sa-i plecati la idolii vostri".

Auzind Acvilin, s-a mirat de niste cuvinte ca acestea si, umplandu-se mai mult de manie, a poruncit sa-l bata mai aspru. Deci batura pe sfantul, fara mila, multa vreme. Vazand tiranul ca nu poate sa urneasca stalpul cel nemiscat si sa-l intoarca de la credinta lui Hristos, a dat impotriva lui aceasta porunca: lui Trifon cel din Apamia, care s-a impotrivit poruncii imparatesti si nevrand sa aduca jertfa zeilor, dupa multe chinuri ce i-am dat, sa i se taie capul. Atunci indata l-au luat ostasii si l-au scos la locul de taiere. Sfantul mucenic, stand spre rasarit, s-a rugat lui Dumnezeu, spunand: "Doamne, Dumnezeul Dumnezeilor si Imparate al imparatilor, mai sfant decat toti sfintii; Iti multumesc ca m-ai invrednicit a savarsi nevointa aceasta fara poticnire. Acum ma rog tie, sa nu se atinga de mine vicleana mana a vrajmasului celui nevazut, nici sa ma pogoare in adancul pierzarii, ci sa ma duci cu sfintii Tai ingeri in locasurile cele iubite si fa-ma mostenitor al imparatiei Tale celei dorite. Primeste in pace sufletul meu si pe toti care ma vor pomeni pe mine, robul Tau, si intru pomenirea mea Iti vor aduce sfinte jertfe. Asculta-i din inaltimea sfintirii Tale si cauta spre dansii din sfant locasul Tau, dandu-le lor indestulate si nestricacioase daruiri, ca Insuti esti bun si indurat datator in vecii vecilor".

Astfel rugandu-se sfantul, mai inainte de a i se taia capul, Domnul a luat sufletul lui in mainile Sale, iar cinstitul lui trup a ramas mort la pamant, pe care fratii cei ce erau in Niceea invelindu-l cu panze subtiri si curate si ungandu-l cu arome voiau sa-l ingroape la dansii, pentru apararea cetatii lor. Dar sfantul li s-a aratat si le-a poruncit sa duca moastele sale in satul Campsada, unde s-a nascut; si au facut dupa porunca lui. Astfel, Sfantul Trifon, cel din tinerete placut lui Dumnezeu si sfintit, aducand multime de oameni la Hristos si tamaduind nenumarate boli in popor, dupa multe chinuri - pe care pentru adevar le-a suferit -, s-a incununat cu cununa nestricaciunii de la Tatal, de la Fiul si de la Sfantul Duh, cel Unul in Treime Dumnezeu, Caruia se cuvine slava in veci. Amin.

Acatistul Sfintei Nina, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoarea Georgiei 14 Ianuarie

 

De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.

Slavă...

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Apoi:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu fă-cut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;

Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.

Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;

Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Apoi:

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).

(Troparul)

Doamne, miluiește (de trei ori).

Apoi:

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)

Condacul 1

A Cuvântului dumnezeiesc aleasă slujitoare și faptelor Sfinților Apostoli următoare, în semn de cinstită binecuvântare, crucea de la Maica lui Dumnezeu ai primit și în Iviria o ai înălțat, de aceea, lăudându-te, îți mulțumim ție, alăută duhovnicească și Sfântă Nina. Tu însă, având multă râvnă către Domnul, nu înceta să te rogi pentru noi, de necazuri și scârbe să fim izbăviți, căci te chemăm cu umilință și zicem: Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Icosul 1

Creatorul tuturor făpturilor asemenea unui înger minunat în Iviria te-a înfățișat, ca să aduci la credință popoarele acestui pământ, aflate în întunericul morții, în minciună idolească, și să le chemi pe ele la lumina adevărului și la înnoirea sufletului. De aceea, mulțumind lui Dumnezeu, te preamărim ca pe o luminătoare și rugătoare a noastră și cu osârdie te chemăm pe tine:
Bucură-te, aleasă preaminunată a Proniei dumnezeiești;
Bucură-te, vlăstar răsărit din rădăcină cucernică;
Bucură-te, lăcaș al puterii binefăcătoare;
Bucură-te, a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu credincioasă solitoare;
Bucură-te, a Apostolilor prealăudată următoare;
Bucură-te, că la propovăduire asemenea Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat te-ai silit;
Bucură-te, că minciuna idolească ai nesocotit;
Bucură-te, că sfânta credință ai răspândit;
Bucură-te, că ne-ai arătat calea către ceruri;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 2-lea

Treimică oblăduire pentru oameni văzând, a Tatălui Ceresc, a Unicului Său Fiu și a Sfântului Duh, Care prooroci și apostoli a ridicat spre slujirea mântuitoare, iar pentru întoarcerea noastră către lumina adevărului evanghelic pe Sfânta Nina, cea întocmai cu Apostolii, a ales, lui Dumnezeu Îi cântăm așa: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Dorind înțelepciunea dumnezeiască să pătrundă, de multe ori Sfânta Nina pe îndrumătoarea sa, Niofora, despre Mântuitorul Hristos și despre cămașa Lui sfântă o întreba. Când Niofora adevărurile de credință o învăța, Sfânta Nina să se închine voia cămășii preascumpe și locului faptelor Sfinților Apostoli. Noi însă, plini de evlavie pentru viața ei, o preaslăvim astfel:
Bucură-te, că adevărurile împărăției lui Dumnezeu le-ai descoperit;
Bucură-te, că din tinerețe pe Hristos L-ai iubit;
Bucură-te, că de mama ta, Suzana, din pruncie cu evlavia ai fost învățată;
Bucură-te, liniștea tatălui tău, Zabulon;
Bucură-te, că de Preasfințitul Iuvenalie în frica de Dumnezeu ai fost păzită;
Bucură-te, că dumnezeieștile cuvinte ai învățat;
Bucură-te, că în sfântul oraș Ierusalim te-ai întors;
Bucură-te, că încă din pruncie cu dorirea și înclinările tale pentru Dumnezeu pe mulți i-ai mirat;
Bucură-te, că fericirea cerească în loc de cea pământească ai ales;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 3-lea

Ca pe o făclie luminoasă, Sfântă Nina, la dragostea cucernică, la dorirea de închinare la cămașa Domnului și la râvna apostolească puterea Celui Preaînalt te-a înălțat, iar toți cei care au primit de la tine lumina înțelepciunii lui Dumnezeu Îi cântă Domnului așa: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având Sfânta Nina râvnă nestrămutată să mulțumească Maicii Domnului, în Iviria din inimă a dorit să meargă și la locurile sfinte de acolo să se închine. Pentru aceasta, văzând la ea o asemenea râvnă curată, îi cântăm:
Bucură-te, că deșertăciunile lumii acesteia din tinerețe ai urât;
Bucură-te, că adevărata înțelepciune ai îndrăgit;
Bucură-te, că în dumnezeiasca învățătură comoara înțelepciunii ai aflat;
Bucură-te, că pe iubitorii de deșertăciuni lumești, prin traiul plin de binefaceri, i-ai întrecut;
Bucură-te, că pe nestrămutata piatră a poruncilor lui Hristos te-ai întărit;
Bucură-te, că de credința ta îngerii și oamenii s-au uimit;
Bucură-te, că prin post și rugăciune trupul l-ai supus sufletului;
Bucură-te, că dragostea ta pentru Biserica lui Dumnezeu multora le-a fost de învățătură;
Bucură-te, că bunătatea firii la slujirea apostolească te-a adus;
Bucură-te, că prin viață bineplăcută vas al Duhului Sfânt te-ai făcut;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 4-lea

Tulburați de viforul patimilor lumești, nu ne pricepem noi cum să lăudăm minunata ta îndrăzneală, Sfântă Nina de Dumnezeu aleasă, căci în Roma păgână nu te-ai înfricoșat să mergi și dorința ta în numele lui Hristos să împlinești. Iar Preacurata Maică, din înseși preacuratele sale mâini, Crucea ți-a dat și la binevestirea cuvântului mântuitor în țara ivireană te-a chemat, pentru toți acei care doreau să-I cânte lui Dumnezeu așa: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind Preasfințitul Iuvenalie că Maica Preacurată la propovăduirea Cuvântului Domnului te-a chemat pe tine în țara sortită ei, Iviria, și Crucea ți-a dăruit în vedenie, pe care cu părul tău ai înfășurat-o, a început să-L slăvească pe Dumnezeu, mântuirea oamenilor, și să-ți zică acestea:
Bucură-te, că de binecuvântarea Domnului ai fost luminată;
Bucură-te, că îndrăzneală către Domnul Iisus și Preacurata Lui Maică prin smerenia Duhului ai dobândit;
Bucură-te, că te-ai bucurat când Maica Domnului ți s-a arătat;
Bucură-te, că de la Preacurata cuvinte preadulci ai auzit;
Bucură-te, că împreună ca niște prietene ați vorbit;
Bucură-te, că de surorile din Ierusalim ai fost cinstită;
Bucură-te, că pentru luminarea noastră cu lumina neapusă ai fost hărăzită;
Bucură-te, lumânare de Dumnezeu aprinsă care ai izgonit întunericul necurăției;
Bucură-te, că ai primit Crucea ca semn al izbândirii tale la mărturisirea adevărului;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 5-lea

Ca o stea de Dumnezeu arătată ai fost, Sfântă Nina, căci la îngăduința Născătoarei de Dumnezeu ai strălucit și ne-ai luminat pe noi cu propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu. Astfel, acestei cerești călăuzitoare ce a strălucit cu slava faptelor binecinstitoare și ne-a alinat cu ajutorul său pe toți cei ce venim la ea rugându-ne, mulțumiri îi aducem cu osârdie, iar Domnului Care ne-a dat o asemenea mijlocitoare Îi cântăm și Îl lăudăm așa: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând miresele lui Hristos și împreună rugătoarele și postitoarele Nina și Ripsimia gândul spurcat al nelegiuitului Dioclețian, de a se căsători cu Ripsimia și slujirii idolești s-o supună, din orașul Roma s-au sfătuit și în Armenia au fugit, iar aici păgânul rege Tiridat la moarte le-a osândit. Din mâinile lui Dioclețian și Tiridat pe Sfânta Nina Dumnezeu a scăpat-o și la mărturisirea cuvântului evanghelic în Iviria a îndemnat-o. Iar noi, bucurându-ne de acest gând al Domnului pentru mântuirea oamenilor, pe Sfânta Nina, solitoarea Domnului, o lăudăm și o chemăm:
Bucură-te, că la venirea ta în Roma calea mărturisirii ai ales;
Bucură-te, că în slujirea Cuvântului lui Dumnezeu prin bărbăție și duh tare te-ai proslăvit;
Bucură-te, că pentru slava lui Dumnezeu greul drum al Iviriei fără cârtire l-ai străbătut;
Bucură-te, că din mâinile lui Dioclețian și Tiridat harul Domnului te-a scăpat;
Bucură-te, că în munții Tialeti smeritul tău glas cu adevărat a răsunat;
Bucură-te, că pacea în suflete cu chipul blândeții ai întărit-o;
Bucură-te, că buna mireasmă a cuvintelor lui Hristos pe mulți i-a înmiresmat;
Bucură-te, că pe drumul mântuirii ne întărești;
Bucură-te, că prin tine de fericirea veșnică ne bucurăm;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 6-lea

Mărturisitoare mare ai fost, Sfântă Nina, căci, prin truda și nevoințele tale, Biserica lui Hristos în Iviria s-a răspândit, întunericul orbirii s-a izgonit, lumina dreptății s-a ivit, iar noi, cei care de tine am fost izbăviți din întunericul slujirii idolești, cu vrednicie pe Domnul Îl vom chema așa: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Lumina adevărului în Iviria a strălucit, când Sfânta Nina în orașul Urbnisi binevestea și când mulțimea de lume spre capitala Georgiei se îndrepta, ca zeilor mincinoși Armaz și Zaden să li se închine; dar pe acești idoli Sfânta Nina cu rugăciunile sale i-a zdrobit. De aceea, ca pe o biruitoare a demonilor o lăudăm pe ea zicând:
Bucură-te, că puterea adevăratului Dumnezeu pentru prima dată în Iviria ai arătat;
Bucură-te, că pe idolul Armaz puterea Celui Preaînalt l-a zdrobit;
Bucură-te, că mândria lui cu rugăciunile tale a fost rușinată;
Bucură-te, că neputința duhului rău prin rămășițele idolului a fost descoperită;
Bucură-te, că pe demonul Zaden și pe îngerii lui în picioare i-ai călcat;
Bucură-te, că pe stăpânitorii întunericului i-ai alungat;
Bucură-te, că zadarnica lor împărăție ai nimicit-o;
Bucură-te, că flacăra necurăției diavolești ai stins-o;
Bucură-te, că prin suflu năvalnic și foc din cer slujirea idolească ai putut-o respinge;
Bucură-te, că prin râvna ta numele adevăratului Dumnezeu în Iviria s-a preamărit;
Bucură-te, că fiilor întunericului lumina Evangheliei le-ai arătat;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 7-lea

Deși regele Mirian împreună cu slugile sale să priceapă doreau puterea adevăratului Dumnezeu Care le-a nimicit idolii neputincioși, totuși cu nedumerire se întrebau: „Ce va fi dacă zeii noștri cu adevărat vor cădea?”. Cu toate acestea, mărturisirea Sfintei Nina cu evlavie mare a fost primită de dreptcredincioșii regi, de preotul iudeu Abiatar, de fiica lui Sidonia și de alte fecioare. Astfel, pe Domnul Hristos descoperind, I-au cântat Lui așa: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Fiii Iviriei de o nouă viață s-au învrednicit când cuvintele Adevărului de la Sfânta Nina au primit, căci pentru luminarea și curățirea de păcate prin baia botezului toți au trecut și tămăduiri să primească de la Domnul vrednici s-au făcut, cu rugăciunile fericitei mijlocitoare; regele Mirian, cu harul Domnului, vederea a dobândit și, astfel, pe Hristos L-a mărturisit; regina Nana din patul de boală s-a ridicat, iar copilul lor de duhul cel rău a scăpat, împreună cu pace în cristelnița vieții renăscând. Popoarele lumii aceste minuni văzând, cu cinste mare pe Sfânta Nina o proslăvesc și îi cântă:
Bucură-te, că necredința regelui Mirian în credință ai schimbat-o;
Bucură-te, că dreapta lui mărturisire ai primit-o;
Bucură-te, că orbirea i-ai vindecat de îndată;
Bucură-te, că închinarea la idoli ai stins;
Bucură-te, că de rătăcirile păgânești ai scăpat;
Bucură-te, înlăturarea obiceiurilor rele;
Bucură-te, izbăvirea noastră de ispite;
Bucură-te, că celor care cer binefaceri le dăruiești;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 8-lea

Mare minune de Dumnezeu ni s-a arătat, când în milostivirea Sa Preacurata Născătoare prin sorți și-a ales Iviria, iar în semn de bunăvoință față de locuitorii ei, chiar din primele zile ale mărturisirii mântuirii oamenilor, cinstita cămașă a Domnului Hristos le-a dat și deasupra ei Trunchiul de Viață dătător a înălțat, de la care credincioșii tămăduiri în neputințe și în dureri primesc; de asemenea, Preacurata, spre întărirea sfintelor sale daruri de credință, pe Sfânta Nina cu Crucea în Iviria a îndreptat. De aceea, bucurându-ne cei pământești, mintea și inima noastră către Împărăția cerurilor le înălțăm și pe Binefăcătorul nostru Dumnezeu neîncetat Îl preaslăvim și Îl chemăm așa: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu gândul la cele cerești, Sfântă Nina, pe toate ai căutat să le cuprinzi, de aceea, pe cei pământești, care nu L-au cunoscut pe Mântuitorul Hristos, i-ai chemat la vorbirea cu moștenitorii Împărăției cerești, căci acei pământești, aflând măreția slavei Unicului și adevăratului Păstor ceresc și pământesc, Îl vor slăvi pe El cu o gură și o inimă împreună cu locuitorii cerești. Asemenea și noi, privind la râvna ta pentru mântuirea noastră, cu umilință te chemăm pe tine, zicând:
Bucură-te, deschizătoarea ușilor botezului;
Bucură-te, că la Hristos ne-ai adus;
Bucură-te, că încreștinând Georgia, pe sfinții îngeri cu mare bucurie i-ai cuprins;
Bucură-te, că pe regele Mirian, în numele Dumnezeului adevărat, la construcția bisericii de mână omenească l-ai îndemnat;
Bucură-te, că în ea cinstita Cruce din viță-de-vie ai așezat;
Bucură-te, că mărturia dragostei tale pentru Hristos tuturor fiilor Sfintei Biserici prin aceasta ai lăsat;
Bucură-te, că împreună cu mulțimea ucenițelor tale la Sfântul Botez pe toți i-ai chemat;
Bucură-te, că pe fiii Iviriei din cristelniță i-ai primit;
Bucură-te, că pe mulți la minte i-ai luminat;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 9-lea

Toate puterile cerești s-au bucurat, când fiii Iviriei s-au botezat; căci Unul dintre Puteri în chip de om minunat s-a arătat și a întărit Trunchiul făcător de minuni la rădăcina căruia era cămașa Domnului, învățându-i pe toți să cânte lui Dumnezeu, împreună cu Sfânta Nina: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Nici o limbă și nici un grai nu va putea să te laude după cuviință, cea întocmai cu Apostolii Nina, căci slava lui Dumnezeu și mântuirea aproapelui tocmai din Mtskheta kartalina și din pământul kahetin la toate neamurile de acolo s-au răspândit, Cuvântul lui Dumnezeu de la tine auzind și mântuirea primind. Noi însă, cuprinși de bucurie și mulțumire pentru dragostea ta, te chemăm pe tine astfel:
Bucură-te, că ne-ai acoperit pe noi cu veșmântul botezului;
Bucură-te, val de desfătări, care ne-ai adăpat pe noi cu apa evlaviei;
Bucură-te, apărătoare preaminunată a credinței lui Hristos;
Bucură-te, că raiul ceresc pe pământ ai răspândit;
Bucură-te, izbăvirea noastră din robia păcatului;
Bucură-te, nimicirea curselor vrăjmașe;
Bucură-te, că te-ai luptat cu rău cinstitorii;
Bucură-te, biruință slăvită asupra necredinței;
Bucură-te, netrebnicirea obiceiurilor rele și a superstițiilor;
Bucură-te, dulce alăută a credinței;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 10-lea

Dorind să scapi de moarte veșnică sufletul tău și al apropiaților tăi, cea întocmai cu Apostolii Nina, cu multă râvnă te-ai silit pentru slava lui Dumnezeu, împlinind această faptă istovitoare și mărturisitoare, de aceea cu dreptate ai fost încununată de Dumnezeu în ceruri cu cunună apostolească, unde împreună cu toți sfinții mijlocești pentru noi în rugăciuni și cânți Lui așa: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Ca pe un zid puternic Dumnezeu te-a înălțat și apărătoarea noastră de felurite năpaste te-a arătat, Sfântă Nina, iar nestricăciosul tău trup izvor de tămăduiri s-a făcut, așezat fiind în pământul kizic, în localitatea Bodbis, unde pe prințesa Sofia împreună cu poporul de acolo ai luminat, căci toți pentru care mijlocești multă milă primesc de la Domnul și te cheamă pe tine astfel:
Bucură-te, zid și acoperământ, care nu te ascunzi la venirea noastră;
Bucură-te, că celor care caută mântuirea și luminarea adevărată ești gata ajutătoare;
Bucură-te, izvor nesecat al binecuvântărilor și milelor dumnezeiești pentru cei care te cinstesc pe tine;
Bucură-te, apărătoarea noastră de năpaste și moarte primejdioasă;
Bucură-te, ajutătoarea oamenilor evlavioși;
Bucură-te, potolirea trupurilor zbuciumate;
Bucură-te, bucuria sufletelor noastre;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 11-lea

Cântare preasmerită Preasfintei Treimi a adus Sfânta Nina, pe Unicul Dumnezeu Cel întreit în Persoane, până la sfârșitul vieții, cu mintea și cu fapta iubindu-L. Primește deci de la preacinstitorii tăi cântare de umilință și nu te scârbi de noi, căci la tine și la Preacurata Născătoare în dureri și nevoi alergăm și, nădăjduind la mijlocirile tale, Sfântă Nina, pe Dumnezeu Îl chemăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Ca o lumânare aprinsă, Sfântă Nina, în întuneric ai luminat, căci de la pământ la cer te-ai mutat, înainte de aceasta pe credincioșii tăi fii ca pe niște vlăstare tinere la tine i-ai chemat și, tămăduindu-le neputințele, preacuratul tău duh în mâinile Domnului l-ai dat. Sfârșitul tău cucernic văzând, regele Mirian și apropiații lui amarnic plângeau și la despărțire cu lacrimi îi cântau acestea:
Bucură-te, înger ceresc care în chip omenesc te-ai arătat;
Bucură-te, mireasă a lui Hristos, care pe Mirele Ceresc cu Biserica Iviriei ai unit;
Bucură-te, fericită luminătoare a noastră, care mulțime de fapte bune zi și noapte ai săvârșit;
Bucură-te, hrănitoare neobosită care cu cuvinte dumnezeiești ne-ai hrănit;
Bucură-te, porumbiță neprihănită, care de la pământ spre lăcașurile cerești ai zburat;
Bucură-te, că sfintele tale moaște de mireasmă bună sunt cuprinse;
Bucură-te, că de această bună mireasmă noi, fiii tăi, acum ne desfătăm;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 12-lea

Cu harul dat ție de Dumnezeu ne călăuzești, căci preacinstita ta pomenire, Sfântă Nina cea întocmai cu Apostolii, o prăznuim și cu umilință venim la chipul tău împodobit cu cinstita Cruce, din suflet rugându-te: păzește-ne pe noi în viața aceasta în credință dreaptă, în evlavie și curăție, ca la adormirea noastră să ne învrednicim a-I cânta Domnului așa: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântăm plecarea ta la Domnul, prealăudată Nina, cinstim fapta ta apostolească, preamărim râvna ta pentru Dumnezeu, lăudăm îndelunga ta răbdare, slăvim smerenia ta și mulțumim pentru asemenea sfârșit cucernic, căci minunile pe care pentru mulți le-ai săvârșit încă din timpul plecării tale s-au preaslăvit, de aceea, de ele uimindu-ne, îți cântăm ție acestea:
Bucură-te, că în cinul îngerilor și de sfinți cu dragoste ai fost primită;
Bucură-te, că soborului apostolesc ești părtașă;
Bucură-te, că împreună cu fețele aleșilor de Dumnezeu în lăcașul ceresc te-ai sălășluit;
Bucură-te, cădelniță de aur, care înalți tămâia rugăciunilor noastre la Dumnezeu;
Bucură-te, că prin vederea celor cerești de veșnica fericire ai parte;
Bucură-te, că de Constantin și Elena cei întocmai cu Apostolii ai fost slăvită;
Bucură-te, că de poporul georgian și de toți dreptcredincioșii ești preamărită;
Bucură-te, comoara minunilor lui Hristos;
Bucură-te, că de la cinstita Cruce înfășurată cu părul tău tămăduirea sufletească și trupească primim;
Bucură-te, că de la sfintele tale moaște ajutor mult folositor dobândim;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 13-lea

O, preaslăvită și preaminunată luminătoare a Iviriei, pururea noastră rugătoare în fața Mântuitorului Hristos și a Preacuratei Sale Maici, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii! Primește acum prinoasele noastre bogate, rugându-L cu osârdie preaplăcută pe Dumnezeu să ne izbăvească pe noi de toate năpastele, necazurile și scârbele și să ne învrednicească de veșnica fericire în ceruri, ca împreună cu tine Domnului să-I cântăm așa: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăși Icosul 1: Creatorul tuturor făpturilor…, Condacul 1: A Cuvântului dumnezeiesc aleasă slujitoare…,

Icosul 1

Creatorul tuturor făpturilor asemenea unui înger minunat în Iviria te-a înfățișat, ca să aduci la credință popoarele acestui pământ, aflate în întunericul morții, în minciună idolească, și să le chemi pe ele la lumina adevărului și la înnoirea sufletului. De aceea, mulțumind lui Dumnezeu, te preamărim ca pe o luminătoare și rugătoare a noastră și cu osârdie te chemăm pe tine:
Bucură-te, aleasă preaminunată a Proniei dumnezeiești;
Bucură-te, vlăstar răsărit din rădăcină cucernică;
Bucură-te, lăcaș al puterii binefăcătoare;
Bucură-te, a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu credincioasă solitoare;
Bucură-te, a Apostolilor prealăudată următoare;
Bucură-te, că la propovăduire asemenea Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat te-ai silit;
Bucură-te, că minciuna idolească ai nesocotit;
Bucură-te, că sfânta credință ai răspândit;
Bucură-te, că ne-ai arătat calea către ceruri;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul 1

A Cuvântului dumnezeiesc aleasă slujitoare și faptelor Sfinților Apostoli următoare, în semn de cinstită binecuvântare, crucea de la Maica lui Dumnezeu ai primit și în Iviria o ai înălțat, de aceea, lăudându-te, îți mulțumim ție, alăută duhovnicească și Sfântă Nina. Tu însă, având multă râvnă către Domnul, nu înceta să te rogi pentru noi, de necazuri și scârbe să fim izbăviți, căci te chemăm cu umilință și zicem: Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

și această

Rugăciune către Sfânta Nina

O, atotlăudată și preaminunată Nina, cea întocmai cu Apostolii, mare podoabă a Bisericii dreptmăritoare și laudă cinstită a poporului ivirean, cea care întreaga țară georgiană cu învățătura dumnezeiască a Evangheliei ai luminat; cu faptele apostolești ai învins vrăjmașul mântuirii noastre, cu munca și rugăciunile ai sădit aici grădina lui Hristos, care a dat roade multe. Prăznuind sfântă amintirea ta, ne înfățișăm cinstitului tău chip și cu evlavie sărutăm atotlăudatul dar dat ție de Maica Domnului – Crucea de minuni făcătoare, pe care ai înfășurat-o cu părul tău prețios, și te rugăm cu umilință ca pe o veșnică ocrotitoare a noastră: de toate relele și scârbele păzește-ne, pe dușmanii Bisericii Sfinte a lui Hristos și pe potrivnicii evlaviei înțelepțește-i, turma ta ocrotește-o și roagă-L pe Atotbunul Dumnezeu și Mântuitorul nostru, în fața Căruia te afli, pace țării noastre să dăruiască, oamenilor viață îndelungată și spor în tot lucrul bun și mijlocește pentru noi să ne primească în Împărăția Sa cerească, unde toți sfinții laudă Preasfânt numele Lui, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Apoi se face otpustul.

Sfânta Nina, luminătoarea Georgiei

 

Sfânta Nina – icoană din Georgia, 1681, din manuscrisul Acatistului Buneivestiri a Maicii Domnului, Institutul Manuscriselor “K. Kekelidze”, Academia Ştiinţifică Georgiană, Tbilisi

Sfânta Nina, luminătoarea Georgiei „cea asemeni cu Apostolii”, se pare că era înrudită cu Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință. Ea s-a născut la sfârșitul secolului al treilea în Capadocia și provenea dintr-o familie aristocrată. Tatăl ei, Zabulon, era un renumit comandant la curtea imperială din Roma. Mama ei, Suzana, era sora patriarhului Iuvenalie din Ierusalim. Atunci când Nina a împlinit doisprezece ani, părinții ei au decis să-și dedice restul vieții lor lui Dumnezeu, au vândut toată averea și au împărțit banii săracilor. Zabulon a plecat și a dispărut în deșertul Iordanului. Suzana a mers la Ierusalim și a fost rânduită diaconiță la Sfânta Biserică a Învierii Domnului, pentru a avea grijă de femeile sărace și bolnave, iar pe Nina a dat-o în grija evlavioasei starețe Niofora pentru a o crește.

Sfânta Nina, Mănăstirea Iviron, secolul XV

Sfânta Nina a învățat bine Sfânta Scriptură și textele liturgice iar la un moment dat, a aflat despre cămașa fără cusătură a Mântuitorului (vezi Ioan 19, 23-24) și a început să se roage Preasfintei Născătoare de Dumnezeu să o învrednicească să se închine sfântului veșmânt. Preasfânta Născătoare i-a ascultat rugăciunile și, arătându-i-se în vis i-a pus în mână o cruce pentru a o apăra de vrășmașii văzuți și nevăzuți și i-a poruncit să meargă în Georgia să predice Evanghelia și să găsească sfânta cămașă. Când s-a trezit, Sfânta Nina a văzut că ținea în mână, cu adevărat, acea cruce.

Crucea Sfintei Nina

Această cruce se afla până astăzi Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Sion, în Tiflida Georgiei, fiind îmbrăcată în argint.

Cu ajutorul acestei Sfinte Cruci primite din mâinile Maicii Domnului nostru, Sfânta Nina a predicat Evanghelia și a aflat, de asemenea, cămașa cea fără cusătură. Săvârșind multe minuni, până la urmă a crezut și împăratul închinător la idoli al iviriților (georgienilor), primind botezul și dorind să întemeieze biserică lui Hristos.

După mulți ani roditori de slujire apostolică, și-a dat sufletul ei în pace, în mâinile lui Hristos, pe data de 14 Ianuarie, probabil în anul 338, la vârsta de 67 de ani, cerând să fie înmormântată în coliba sărăcăcioasă în care se găsea. Împăratul, episcopul și tot poporul, plângând moartea marii învățătoare a credinței, au vrut să mute moaștele sale la biserica din Mitsheta. În ciuda eforturilor lor, nu au putut să mute racla Sfintei din locul pe care l-a ales ea. Astfel, au îngropat-o în coliba smerită din satul Bodbe, acolo unde mai târziu s-a înființat o mănăstire de maici spre pomenirea ei.

Prea Bunul Dumnezeu a slăvit-o pe Sfânta Nina, păstrându-i trupul ei neputrezit. Prima „sămânță” a Ortodoxiei în Georgia a sădit-o Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, dar și Simon Cananeul, în vremea Apostolilor, însă biruința creștinismului s-a petrecut la mijlocul secolului al patrulea prin cea întocmai cu Apostolii, Sfânta Nina.

Prima biserică a Sfintei Nina s-a construit în Grecia la Edipsa, insula Evia, la Mănăstirea Sfântului Gheorghe.

Tropar, glasul al IV-lea:

O, slujitoare a Cuvântului lui Dumnezeu, care prin propovăduire te-ai arătat de-o seamă cu Apostolul cel Dintâi Chmat, Andrei, și te-ai asemănat și celorlalți apostoli, Luminătoarea a Iviriei și trâmbiță a Duhului Sfânt, Sfântă Nina, cea asemnea Apostolilor, roagă-te lui Hristos Dumnezeu

Sfânta Nina cea întocmai cu apostolii, luminătoarea Georgiei

Date: ianuarie 27, 2024

Author: uliana

Născută în Capadocia, în vremea sfântului împărat Constantin cel Mare, sfânta Nina a fost singura fiică a generalului Zabulon, rudenie a Sfântului M. Mc. Gheorghe.
Crescută în dragoste de Dumnezeu și în cunoașterea Sfintelor Scripturi, ea fu răpită de iviri (numiți de atunci georgieni) și dusă în robie în țara lor.
Acest popor păgân se închina idolilor și focului, însă acestea nu au împiedicat-o pe sfânta Nina să-și păstreze credința și nevoința și să propovăduiască fără frică Evanghelia.
Ajunsă la Mtskheta, către anul 324, capitala regatului Kartli (aflat în Georgia centrală), ea locui în grădina regelui, sub un cedru măreț, despre care se spune că fusese plantat deasupra mormântului unei evreice venite la Hristos, Sidonia, care fusese înmormântată ținând în brațe cămașa Domnului.
Într-o noapte, pe când sfânta Nina se ruga afară, văzu un nor de păsări negre zburând spre grădină. După ce se scăldară în râul de lângă cedru, deveniră dintr-o dată albe ca neaua și se așezară pe ramurile copacului, umplând grădina de cântecul lor duios. Era un semn al Domnului ce prevestea creștinarea păgânilor și ridicarea unei biserici în acel loc binecuvântat.
În acea vreme, pruncul unei femei nobile se îmbolnăvise grav. Neavând cine să o ajute, aceasta ceru ajutorul sclavei creștine, sfânta Nina. Atunci, sfânta aduse la ea pruncul, îl așeză pe locul unde dormea și de cum ridică mâinile spre cer pentru a cere mila Domnului, acesta se ridică sănătos, spre uimirea barbarilor.
Vestea despre puterile minunate ale sfintei Nina ajunse până la regina Nana, închinătoare la idoli, care suferea de o boală grea. Negăsind niciun leac, regina o rugă pe sfânta să o ajute cu rugăciunile ei, deși nu prea o îndrăgea. Sfânta Nina o însemnă cu semnul sfintei cruci, cu o cruce pe care o primise în chip minunat de la Maica Domnului, și regina se vindecă deîndată, mărturisindu-și credința în Hristos. Sfânta Nina nu voi să primească daruri pentru tămăduirea reginei, socotind că nu ea săvârșise aceasta ci Hristos, Fiul lui Dumnezeu și Făcătorul cerului și al pământului, Care S-a întrupat pentru a slobozi pe oameni și ghearele morții.
Aflând despre minune, regele Mirian , deși se minună de cele întâmplate, voi să o alunge din regatul său pe sfânta Nina dimpreună cu toți creștinii care se aflau într-însul. Însă, după o vreme, în timpul unei vânători într-o pădure deasă, fu deodată orbit ca de o ceață și se înfricoșă foarte. Cum zeii nu ajutară cu nimic, regele ceru ajutorul, în cele din urmă, Dumnezeului sfintei Nina și deîndată se tămădui, primind nu numai vederea trupească ci și lumina credinței celei adevărate.
Întors în capitală, regele Mirian merse degrabă la sfânta Nina și, îngenunchind, cu lacrimi în ochi, hotărî să se boteze întreg norodul, trimițând apoi un sol la sfântul împărat Constantin cel Mare (pomenit la 21 mai), rugându-l să trimită un episcop și preoți.
La sosirea acelora, regele, regina și toată casa lor se botezară și, îndemnați de sfânta Nina, ridicară o biserică lângă cedrul din grădină (331). După o vreme, regele trimise preoți să propovăduiască Evanghelia în regatul întreg.
Atunci sfânta Nina se retrase în ținutul uscat Aragva, unde se ruga cu lacrimi, cerând lui Dumnezeu întărirea norodului în dreapta credință. Din lacrimile sale, țâșni un râu minunat care mai apoi le-a ajutat pe mamele care nu aveau lapte. Apoi, văzând pe cer o cruce luminoasă deasupra bisericii Mtskheta, sfânta Nina, însoțită de câțiva preoți plini de râvnă, plecă să propovăduiască Evanghelia la popoarele barbare din Caucaz. Prin puterea dumnezeiască a cuvântului lui Dumnezeu și prin minunile săvârșite, ea îi aduse pe barbari la dreapta credință, făcându-i să renunțe la idoli și să se boteze. Tot prin propovăduirea ei, veni la lumina adevăratei credințe și regina Sofia, din regatul vecin, Kakhetie, la est de Mtskheta.
După aceste osteneli ale răspândirii dreptei credințe, sfânta Nina se retrase într-o colibă unde își dădu sufletul în mâinile Domnului, în anul 339, înconjurată de rege, de oamenii de la curte, de preoți și de credincioșii care veniseră să-i fie alături în ultimele clipe.
„Cu Harul dat ție de Dumnezeu ne călăuzești, căci preacinstita ta pomenire, Sfântă Nina cea întocmai cu Apostolii o prăznuim și cu umilință venim la chipul tău împodobit cu cinstita Cruce, din suflet rugându-te: păzește-ne pe noi în viața aceasta în credință dreaptă, în evlavie și curăție, ca la adormirea noastră să ne învrednicim a-I cânta Domnului așa: Aliluia!
Tulburați de viforul patimilor lumești, nu ne pricepem noi cum să lăudăm minunata ta îndrăzneală, Sfântă Nina de Dumnezeu aleasă, căci la Roma păgână nu te-ai înfricoșat să mergi și dorința ta în numele lui Hristos să împlinești. Iar Preacurata Maică, din înseși preacuratele sale mâini, Crucea ți-a dat și la binevestirea cuvântului mântuitor în țara ivireană te-a chemat, pentru toți acei care doreau să-i cânte lui Dumnezeu așa: Aliluia!„ (Din Acatistul Sfintei)

să mântuiască sufletele noastre

Rugăciunea din inimA Sfântul Maxim Capsocalivitul*

 Rugăciunea din inimă asemenea inimii bate,
Rugăciunea din inimă - odată cu răsuflarea,
Rugăciunea lăuntrică este lumina cea dinlăuntru.
Prin Maxim s-a arătat aceasta în Athos.
Asemenea netrupescului duh înălțatu-s-a Maxim,
Prin rugăciune s-a pătruns de lumină,
Prin rugăciune s-a umplut de bucurie,
Prin rugăciune umplutu-s-a de mulțumire,
Prin rugăciune văzut-a cerurile deschise.
Prin rugăciune firea omenească s-a preaslăvit,
Prin rugăciune simțit-a venirea lui Hristos,
Arătatu-s-a lui în față Sfânta și Una Preacurată;
Sfântul lui Maxim s-a îndestulat cu cerul.
L-a întrebat odată Grigorie Sinaitul:
"Spune-mi, o, dreptule Maxim, cum de știi
Că vederile tale sunt bune, iar nu înșelătoare
Și că toate acestea nu sunt închipuiri drăcești,
Ispite mincinoase și amăgiri ale Satanei?
Grăit-a el: din aceasta cunosc că nu sunt minciuni:
Vederile acestea îmi mângâie duhul și trupul,
Căci duhul meu pururi tânjește după ele
Și nu se risipesc la semnul Crucii.
Bucuria cea dulce știu că nu e amăgire,
Sfințita bucurie cu totul mă încălzește."

Zâmbește la toate lucrurile bune din viața ta. 👍

 

Ești înconjurat de oportunități nesfârșite.

 
Nu trebuie să le creezi, nu trebuie să le cauți, nu trebuie să le inventezi.

Trebuie doar să-ți schimbi perspectiva și să lași oportunitățile să ți se prezinte.

Trebuie doar să te deschizi către acest câmp infinit de posibilități.

Și ce e mai important: ai ocazia să dai drumul, să fii în pace, să fii liber.

Aceste oportunități sunt în fața ta, în orice moment.

Nu este ușor întotdeauna să le vezi, dar poți fi sigur că sunt mereu acolo.

Primul lucru de făcut este să le recunoști, să le simți în tine și în jurul tău.

După aceea, trebuie să le vizualizezi și să le lăși să înflorească precum o floare frumoasă.

În acel moment, e nevoie doar să ai credință și să te predai puterii sacre a sufletului tău."

Sufletele străvechi nu au vârstă

 

"Sufletele străvechi nu au vârstă.

Sunt creaturi care rătăcesc prin timp.

Joc pe plaja vieții.

Sunt drăguți, dar știu cum să primească puterea,

dansând cu mintea,

ei trec prin și depășesc moda lumii,

merg dincolo de inimă, dar umplu golul,

pentru că aud fără să vorbească.

Au ochi care îți citesc sufletul,

a-i întâlni înseamnă a-i cunoaște pentru totdeauna, a-i întâmpina.

Când bărbații le trec peste ele

Se văd în ochii lor

şi în sfârşit se întâlnesc.

Poartă un parfum cu ei

care pare incredibil de familiar

și la ei rămâi, chiar și atunci când te muți.

Ei au darul intuiției.

Și de o empatie aproape naturală,

sunt conștienți de amintirea inimii.

Ei știu să reflecteze, să se oglindească în suflet, să se amestece.

În curând te vor convinge că șansele nu există,

că viața ta este predestinată să te apropii

de oameni și locuri care te așteaptă dintotdeauna.

Experiențele lor sunt vise, farmece, viziuni clare.

fiecare dintre ele sunt multe femei, în același timp.

Să le trăiești nu este ușor.

Dacă vrei să-i cucerești trebuie să te lași luat,

Dacă vrei să le vezi, trebuie să știi cum să privești.

Dacă vrei să le găsești, trebuie să știi cum să te pierzi.

Și te vei regăsi. "