Hanul din Moinesti se intoarce din Cehia

O opera de importanta muzeala semnata de Stefan Luchian va fi repatriata prin intermediul licitatiei Artmark din data de 11 iunie. Este vorba despre lucrarea Hanul din Moinesti (1909), ce revine dupa o indelungata vietuire in Cehia, intr-o colectie de arta romaneasca. Moinestiul inceputului de secol XX era un loc frecventat de turisti, in special pentru baile tamaduitoare. Frumusetea locului atrage insa si pe unii artisti, cum ar fi de pilda Stefan Luchian. La Moinesti lucreaza mai cu nerv, tusele de culoare devin mai intense si prevestesc o etapa de varf a artistului.

Intr-o scrisoare adresata catre prietenul sau Virgil Cioflec, ii marturiseste profund impresionat: ... Simt ca locurile astea ma iubesc. Frumos e un biet cuvant care nu spune nimic din splendoarea scanteietoare a peisajului din Moinesti.
Hanul din Moinesti, ce va fi licitat in data de 11 iunie, a facut parte din colectia istorica a generalului Ilie Steflea (mana dreapta a maresalului Ion Antonescu) si a fost cel mai probabil achizitionata direct de la artist. Opera a participat la expozitia personala Stefan Luchian, din martie 1910, de Ateneul Roman.

Theodor Pallady, Natura statica cu crinul pacii

Stai ca imi strici natura moarta! Asta ar fi exclamat Pallady atunci cand criticul de arta Ionel Jianu, vizitandu-l pe artist in atelierul sau din Paris, a vrut sa isi puna palaria si manusile pe o masa. Era un aranjament la care Theodor Pallady meditase multa vreme, iar dovada reusitei se gaseste in licitatia Artmark prin opera Natura statica cu crinul pacii.
Zeci de alte capodopere demne de un muzeu al artei clasice vor fi prezente in seara de 11 iunie, ora 19.00, la Athenee Palace Hilton din Bucuresti, in cadrul licitatiei de vara.
https://www.daciccool.ro/timp-liber/evenimente/9555-hanul-din-moinesti-se-intoarce-din-cehia

Patru manifestari cunoscute publicului au incheiat primul semestru expozitional 2019 al Romexpo

In perioada 30 mai - 2 iunie, Romexpo a organizat patru manifestari de referinta: TIBCO - Targul international de bunuri de larg consum si Bio Life & Style - Expozitia pentru o viata verde, Antique Market II - Targul de obiecte de arta si antichitati si Expo Funerare - Salonul pentru servicii funerare. Evenimentele s-au desfasurat concomitent cu Bookfest - Salonul International de Carte - un concept al industriei editoriale cu o vizibilitate considerabila in randul vizitatorilor Centrului Expozitional Romexpo.

Timp de patru zile, in Pavilionul B1 al Romexpo, numerosi vizitatori au avut ocazia de a testa, proba si achizitiona produse la preturi speciale si au participat la o serie de activitati conexe de interes.
TIBCO a reunit companii din Romania si din strainatate care si-au prezentat cele mai recente produse si servicii de pe piata bunurilor de larg consum si au contribuit la identificarea tendintelor din acest sector. Expozantii au venit cu articole de calitate superioara, la preturi de producator: textile si tesaturi decorative, haine şi accesorii vestimentare, preparate culinare, electrice si electronice, dar si multe creatii hand-made.
Detalii suplimentare despre editia viitoare se gasesc pe www.tibco.ro.
Prin intermediul Bio Life & Style, Romexpo a promovat importanta unui stil de viata sanatos pentru adulti si copii, aducand in prim plan factorii care influenteaza starea de sanatate a fiecarui individ. In cadrul expozitiei, vizitatorii au primit sfaturi utile de la specialistii din domeniu, au invatat cum sa-si imbunatateasca sanatatea si calitatea vietii si au beneficiat de oferte speciale la produse  naturiste, cosmetice si de curatenie, carti de specialitate, produse hand-made si multe altele. In plus, pe durata celor cateva zile de manifestare, publicul a participat si la activitatile conexe organizate in scop educativ, pe teme precum: alimentatia gluten free, cosmetica naturista, arta culinara, terapia prin parfum, parenting alimentar, importanta sportului in viata adultilor si a copiilor.
Detalii suplimentare despre editia viitoare se gasesc pe www.bioromexpo.ro.
In aceeasi perioada, in Pavilioanul B1 al Centrului Expozitional Romexpo, s-a desfasurat si Antique Market II, manifestarea dedicata atat artistilor, cat si iubitorilor de arta si colectionarilor. Antique Market a reunit si la aceasta editie piese de mobilier si decoratiuni interioare, arta plastica, obiecte personale si de colectie, argintarie si portelanuri, bijuterii vechi si jucarii. La Antique Market vizitatorii au avut posibilitatea de a alege articole marcate de istorie la cele mai avantajoase preturi, expozantii intrecandu-se in oferte promotionale si reduceri intre 10 si 50%.
Detalii suplimentare despre editia viitoare se regasesc pe www.antiquemarket.ro.
Expo Funerare a reprezentat platforma de intalnire a celor mai importanti manageri din industria funerara romaneasca. In cadrul evenimentului, expozantii au avut ocazia sa stabileasca relatii de afaceri cu producatorii, importatorii si distribuitorii din industrie, iar cei interesati au primit consultanta din partea specialistilor. Expo Funerare a fost destinat atat prestatorilor de servicii complete in domeniul funerar, dar şi publicului larg, care a putut achizitiona produse si servicii la preturi de producator.
Detalii suplimentare despre editia viitoare se gasesc pe www.expofunerare.ro.

Despre Romexpo
Romexpo S.A., societate comerciala cu capital privat, are ca actionar majoritar Camera de Comert si Industrie a Romaniei, unul dintre cele mai importante foruri de reprezentare a oamenilor de afaceri romani.

https://www.daciccool.ro/timp-liber/targuri-si-festivaluri/9556-patru-manifestari-cunoscute-publicului-au-incheiat-primul-semestru-expozitional-2019-al-romexpo

Calatoria nuntii

Prin minunea savarsita la nunta din Cana Galileei, Hristos arata cat de valoroasa este legatura dintre barbat si femeie in fata lui Dumnezeu. Prezenta Sa, a mamei Sale si a ucenicilor este iarasi o incredintare ca Insusi Dumnezeu se bucura si participa in mod direct la aceasta unire. Chiar inainte de a iesi la propovaduire, inainte de orice tamaduire miraculoasa, Hristos binecuvanteaza legatura dintre barbat si femeie, ridicand nunta la rang de Taina.
Prin preschimbarea apei in vin, El incuviinteaza ca aceasta legatura trebuie sa fie una a bucuriei, a bunastarii, a indestularii. Salveaza si daruieste ca un boier, cel mai bun vin, pentru ca nimeni sa nu se supere si pentru ca nimic sa nu puna in umbra importanta acestui eveniment. Indeamna la veselie. Cand toate conditiile impreuna-vietuirii sunt indeplinite, Dumnezeu binecuvanteaza si uneste. Tot la nunta din Cana Galileei s-a propovaduit si cea mai inalta teologie a ortodoxiei, cand Maica Domnului le-a spus servitorilor: Faceți orice va va spune(Ioan 2:3-5). Prin aceasta se arata ca ascultarea de Dumnezeu este implinirea Tainei Cununiei. Ascultarea are un rol deosebit si in cadrul familiei. Sotii asculta unul de celalalt, copiii asculta de parinti, parintii asculta si implinesc nevoile copiilor, iar toti impreuna implinesc cuvantul lui Dumnezeu.
Casatoria dintre un barbat si o femeie are ca scop insotirea in viata, iar daca Domnul randuieste, aceasta legatura rodeste prin nasterea de prunci. Iubirea si respectul dintre soti sunt esentiale in Taina Cununiei. In traditia noastra, vedem ca nunta a fost un eveniment central al dainuirii neamului. Tinerii ajunsi la vatra casatoriei nu au pregetat in a se uni prin Taina Cununiei si a pune bazele familiilor crestine, care au dat generatii si generatii de prunci, care au facut ca neamul nostru sa existe vreme de milenii.
Traditiile si obiceiurile nascute in vechile vetre satesti s-au centrat in jurul nuntii, facand din aceasta un izvor identitar. Nunta romaneasca are caractere unice, specifice poporului nostru, si chiar specifice diferitelor zone ce alcatuiesc Romania de astazi. Una e nunta in Moldova, alta in Bucovina, alta in Muntenia... si tot asa, imbracand haina traditiei in felurite moduri. Din nefericire, o parte din bogatele datini si obiceiuri din jurul nuntii s-au pierdut pe parcurs, s-au pervertit si s-au demodat, cum spunem adesea. Modernitatea ne-a adus un trai mai usor si multe alte lucruri bune, insa am lasat uitarii multe dintre frumoasele si firestile obiceiuri. Nunta de azi nu mai seamana cu cea de ieri, si nicidecum cu cea de acum cateva generatii in urma. Totul avea o masura, un rost, un firesc, insa multe s-au schimbat si pe alocuri si-au pierdut firescul. Familia pare sa nu mai fie ceea ce a fost odata, nu mai este pretuita nici de oameni si nici de societate.
Daca in trecut fetele erau numai bune de maritat in jurul varste de 18-20 de ani, iar feciorii pana pe la maximum 30 de ani, astazi vedem ca lucrurile stau cu totul diferit. Presiunea de a urma o facultate, de a gasi un job, de a urca in cariera, de a dobandi o casa si alte cateva bunuri materiale "indispensabile" vietii face ca gandul casatoriei sa fie mereu amanat si impins dupa 30 de ani la fete si chiar peste 40 de ani la baieti. Diferenta intre sotii de odinioara era de pana la maximum 5-7 ani, acum se poarta cu mandrie chiar si o diferenta de 15-20 de ani. Cei care depaseau varsta casatoriei erau imediat etichetati: fete batrane si feciori batrani. Era o rusine sa fii fata batrana, acum insa e o tragedie sa te casatoresti prea de tanara. Fata trebuia sa fie musai harnica, cinstita, inteleapta, statornica, cu zestre si... fecioara. In zilele noastre, aceste trasaturi, luate adesea in ras, sunt tot mai rare si tot mai putin cautate... O alta conditie era ca fiecare fecior sa ia fata din satul sau, insa nu ruda. Nu era agreata casatoria cu o fata din sat strain. Din intelepciunea poporului s-a nascut probabil si acest proverb romanesc: E mai buna hula din satul tau, decat lauda din satul strain. Nu scapa de "gura satului", daca lua muiere straina. Nu incapea vorba de casatoria cu persoane de alta nationalitate sau de alta religie. De cand insa satele s-au pustiit si tinerii au migrat la oras sau peste granite, lumea s-a amestecat.
Foarte importanta pentru intemeierea unei familii era intelegerea cu parintii. Se stia probabil proverbul strabun: Binecuvantarea parintilor intareste casa fiilor, iar blestemul parintilor risipeste casa fiilor. Acordul parintilor era ca o asigurare de viata, care garanta buna intelegere din sanul noii familii. Rapirea sau plecarea de acasa era considerat un obicei rau, deoarece tinerii nu aveau binecuvantarea parintilor. Era o rusine pentru intreaga familie. In zilele noastre, parintii nu mai sunt consultati in aceasta privinta. Tinerii ajung sa petreaca impreuna chiar si ani buni fara ca parintii sa stie.
S-a pierdut si obiceiul petirii, cand mirele impreuna cu parintii si cativa cunoscuti mergeau acasa la fata sa se inteleaga in privinta nuntii. Dupa ce avea loc intelegerea, se facea si "foaia de zestre", care era un mic inventar al lucrurilor pe care fata le primea ca zestre: pamant, bani, vite, imbracaminte (port popular), asternuturi, perne mari si mici, plapuma, prosoape, fete de masa, cateva camasi, cojoace etc. Imbracamintea si toate asternuturile erau lucrate in casa, din materiale naturale de in si canepa, frumos brodate si ingrijit asezate in lazi de zestre. Mamele, bunicile si chiar fetele de maritat lucrau ani buni pentru a pregati cum se cuvine zestrea. Toate erau notate in foaia de zestre, care se semna si de catre parinti, si de catre tineri.
In zilele noastre se obisnuieste ca mirii sa primeasca lucruri scumpe, moderne, care de regula se cumpara. Cei care au averi dobandite inaintea casatoriei incheie chiar contracte care sa le asigure bunurile in caz de divort. Simtul proprietatii devine a doua natura; stapaneste proprietarul. Ramane o delimitare clara intre "al meu" si "al tau", iar fiecare stie ce are de luat atunci cand neintelegerile distrug casnicia. In trecut, toate pregatirile pentru masa se faceau acasa. Gospodinele preparau de zor paine, colaci, cozonaci, sarmale si alte bunatati. Butoaiele cu tuica si damigenele cu vin asteptau rabdatoare in racoarea beciurilor. Chemarea la nunta se facea prin strigare. Cu o zi inainte, pe la amiaza, cativa tineri, umblau prin sat si chemau la nunta. Tot satul participa. Acum nunta se face la restaurant, iar chemarea se face printr-o invitatie, transmisa cu cel putin o luna inainte. Participa evident doar cei invitati.
Un frumos obicei era gatitul miresei. Mireasa purta pe cap o cununa de flori impletita si imbraca haine lucrate manual, brodate cu motive populare. Nici mirele nu era mai prejos. El era barbierit de prieteni si ajutat sa se pregateasca pentru cel mai important moment al vietii lui de pana atunci. Traditia spune ca mirii nu se vedeau in preziua cununiei. Si acum miri au pastrat obiceiul de a nu se vedea inaintea cununiei. Ei se distreaza separat o ultima noapte, cand are loc asa-numita petrecere a burlacilor.
Inainte de a porni la nunta, mirele si mireasa isi cereau iertare de la parinti, care ii binecuvantau si apoi plecau impacati la cununie.
Satenii lasau lucrul, se gateau cu straiele cele bune (port popular) si se adunau mai intai la mire. Apoi mergeau cu totii la mireasa. Tot satul prindea viata.
Impreuna plecau la biserica enoriei pentru ca mirii sa se cunune. Mirii intrau in biserica, alaturi de nasi. Apoi veneau parintii, rudele si celelalte cunostinte. Nasii tineau cate o lumanare de ceara de albine, frumos impodobita cu flori de gradina sau chiar de camp. Incarcati de emotie, primeau Taina Sfintei Cununii. De acum alcatuiau un singur trup. Uniti pentru totdeauna in fata lui Dumnezeu. Un legamant numit "familie", un drum de urmat impreuna, la bine si la greu.
Dupa cununie se intorceau acasa la mire, impreuna cu tot alaiul, unde masa ii astepta ticsita cu cozonaci, racituri, zama, sarmale, paine, rachiu, vin. Veselia intretinuta de lautari dura pana dimineata. Jocul, rapirea sau furatul miresei, inhobotarea miresei si multe alte obiceiuri stramosesti erau sarea si piperul acestei seri. Datina spune ca se aduceau daruri mirilor. Datina aceasta se pastreaza si astazi, insa putin exagerat. Acum nunta se face cu cheltuiala mare si cu mult fast, iar darul trebuie sa fie pe masura, pentru acoperirea cheltuielilor.
Desi contextul s-a schimbat, Taina ramane Taina. Perceptia noastra despre viata s-a schimbat. Atunci viata exprima realitatea, acum totul e imagine. Traditiile si obiceiurile nascute in inimile satelor nu-si mai gasesc rostul in fastul de la oras. Oricat am vrea, lucrurile nu merg impreuna. O bunica de la tara in opinci, imbracata in port popular si imbrobodita, ar starni hohote de ras printre rochiile de seara cu decolteuri adanci si sandalele cu strasuri de la oras. Fie ca admitem, fie ca nu, depopularea satelor inseamna secatuirea izvoarelor civilizatiei romanesti. Odata cu plecarea noastra spre oras, s-au rupt, incet, incet si radacinile pe care le aveam la sat. S-au pierdut traditiile si obiceiurile mostenite de la strabuni.
https://www.daciccool.ro/romania-mea/articole-despre-romania-mea/9554-calatoria-nuntii

Fabricuta de Perdele - Decorint

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=652465661832959&set=ms.c.eJwzMzUyMTM1MzO0MDayNLXUM4PwjcB8M2MAZisGYA~-~-.bps.a.303645476714981&type=3&theater

Campania nationala Sa intelegem mai bine alimentele, un mod activ de informare si educare a consumatorilor

RO.aliment organizeaza, in premiera nationala, campania de informare, educare si constientizare a beneficiilor consumului inteligent si echilibrat de alimente. Scopul este atat clarificarea ideilor gresite despre continutul alimentelor, cat si consolidarea imaginii producatorilor de alimente, oferind publicului acces la informatii reale, verificate, singurele care pot sta la baza unor alegeri corecte. Ajutandu-i pe consumatori sa cunoasca mai bine alimentele reprezinta un avantaj atunci cand in piata sau in media apar informatii negative, chiar false despre continutul alimentelor.

Teoriile alarmiste, interpretate gresit, contribuie pas cu pas la distrugerea industriei alimentare din Romania! Campania isi propune sa educe consumatorii in sensul unei mai bune intelegeri a felului in care sunt produse alimentele pe care ei le gasesc la raft, sa ofere raspunsuri la intrebari precum "ce contin alimentele?".
Am simtit ca a venit momentul sa demaram o actiune cu impact national pentru a incuraja consumul inteligent si echilibrat de alimente si pentru a demonta stirile false despre acestea. Este momentul sa punem punctul punctul pe "i" in sensul unei mai bune intelegerii a felului in care sunt produse alimentele pe care ei le gasesc la raft, oferind raspunsuri avizate la intrebari precum "ce contin alimentele?", "care sunt efectele negative asupra sanatatii in cazul consumului produsului "x"?, a declarat Claudia Bocean, general manager RO.aliment, initiatorul campaniei.
Sustinatorii campaniei la aceasta data sunt: CRIS-TIM, Aldis, Comtim, Zuzu Divin, Eco Extract, Five Continents, Perutnina, Ital Prod, Mestesugari de Gusturi, Mirdatod, Olympus, Tano Prod, Zimbria si Napolact, impreuna cu asociatiile profesionale Asociatia Romana a Carnii (ARC), Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui (APRIL), Romalimenta, Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc (APAR), Asociatia Specialistilor din Morarit - Panificatie din Romania (ASMP), Federatia Nationala a Degustatorilor Autorizati (FNDA), Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA).

Programul campaniei Sa intelegem mai bine alimentele
Campania Sa intelegem mai bine alimentele dureaza timp de 6 luni si debuteaza pe 7 iunie in Mall Promenada, unde timp de doua zile vor fi organizate zone de sampling si vanzare produse, workshopuri si „scoala pentru presa”, zona special amenajata pentru copii de Perutnina, Cris-Tim si RO.aliment, unde se vor desfasura diferite concursuri, demonstratii culinare la rece, tombole, pictura pe fata etc.
Se estimeaza aproximativ 10.000 de vizitatori care vor putea degusta si cumpara produse ale partenerilor, dar se vor putea si informa direct de la producatori in legatura cu procesul tehnologic si aportul nutritional al alimentelor respective, in intervalul orar 11:00-20:00.
In prima zi, va avea loc si un workshop, urmat de conferinta de presa, pe tema „Demotam stirile false despre alimente”, pentru a pune stop fake news-urilor. Jurnalistii prezenti vor putea adresa intrebari reprezentantilor industriei, precum: Dana Tanase (director executiv ARC), Dorin Cojocaru (presedinte APRIL), conf. dr. ing. Nastasia Belc (director general Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare), conf. dr. Corina Zugravu (medic primar in nutritie si igiena alimentatiei), Cristian Popa (director general KUK Romania) si masterchef BAZ. Acesta din urma va invita, pe 8 iunie, si la un cooking show, in care va utiliza produsele partenerilor care s-au alaturat campaniei. Activitati similare vor avea loc si in Constanta, Cluj si Iasi, pentru care se vor anunta datele in perioada urmatoare. 

https://www.daciccool.ro/timp-liber/evenimente/9552-campania-nationala-sa-intelegem-mai-bine-alimentele-un-mod-activ-de-informare-si-educare-a-consumatorilor

Nostalgia aplicata, expozitie de fotografii, la MTR

Cu ocazia Presedintiei Romaniei la Consiliul UE, Ambasada Republicii Serbia din Bucuresti si Muzeul National al Taranului Roman va asteapta joi, 6 iunie 2019, ora 17.30, la deschiderea expozitiei de fotografie Nostalgia aplicata, reprezentand orasele Belgrad si Bucuresti. Aceasta editie a expozitiei Nostalgia aplicata este organizata cu ocazia Presedintiei Romaniei la Consiliul UE de catre Ministerul Integrarii Europene al Republicii Serbia, in cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei.

Autorul din Serbia, Mitar Mitrovic, a vizitat Bucurestii in luna mai a acestui an si a fotografiat locuri, evenimente, scene si oameni care i-au amintit de Belgrad. In acelasi timp, autorul din Romania, Petrut Calinescu, a vizitat capitala Belgrad si a fotografiat orasul si locuitorii sai, folosind obiectivul fotografului nostalgic. Fotografiile pe care le-au facut Mitar si Petrut alcatuiesc expozitia Nostalgia aplicata.
Proiectul Nostalgia aplicata este conceput ca o serie de expozitii comune de fotografii a doi fotografi, unul din Serbia si unul din tara care detine Presedintia Consiliului UE. Ideea principala este ca, si in acest fel, sa se stimuleze schimbul cultural dintre cele doua tari, precum si sa se promoveze valorile europene si colaborarea Serbiei cu tarile membre UE. Aceasta expozitie reprezinta una dintre activitatile de comunicare sustinute de catre Ministerul Integrarii Europene al Republicii Serbia.
Mitar Mitrovic, autor de fotografie de presa si documentara, a absolvit Scoala Superioara Politehnica la Belgrad, sectia Design industrial. Fotografiile sale surprind momente ale activitatilor din viata de zi cu zi a omului obisnuit, izvor nesecat de inspiratie. Pana acum a avut trei expozitii individuale, Discarded pieces – Lucrari abandonate, la galeria Proces, Iz dvojke u iks – Din doi in X, la Centrul de Cultura Vlada Divljan si Impresionizam - Impresionismul la Centrul de Cultura Grad, dar si numeroase expozitii de grup.
Fotograf premiat, care, printre altele, in anul 2017 a primit premiul pentru cea mai buna fotografie de presa Press photo Serbia. Momentan lucreaza ca fotoreporter si redactor la Casa de Presa Ringier Axel Springer.
Petrut Calinescu este un fotograf si videograf documentarist din Bucuresti, Romania. Este reprezentat de agentiile Panos Pictures si Iaif Agentur. In prezent, este freelancer si co-fondator al Centrului de Fotografie Documentara care urmareste producerea, stimularea si promovarea celor mai reusite proiecte de fotografie documentara din Romania. Dintre proiectele personale recente ale lui Petrut, mentionam: Mandrie si Beton, Marea Neagra, Periferia B.
Fotografiile lui Petrut au fost publicate in diverse ziare si reviste din strainatate – de la Sunday Times Magazine, Businessweek si New York Times Lens. De asemenea, a lucrat pentru diversi clienti din zona ONG-urilor si a companiilor comerciale: Orange, Ericsson, Renault, Robert Bosch si Discovery Channel. Petrut este castigatorul unor premii de fotografie internationale, printre cele mai recente numarandu-se: Documentary Award/Humanity Photo Awards in China, sprijinit de UNESCO si Honorable Mention/China International Press Photo award in 2015.
Expozitia va putea fi vizitata la Sala Irina Nicolau, pana pe 16 iunie 2019, de marti pana duminica, orele 10.00 si 18.00. Intrarea este libera.

https://www.daciccool.ro/timp-liber/evenimente/9551-nostalgia-aplicata-expozitie-de-fotografii-la-mtr

Pagini de istorie la Memorialul victimelor comunismului si al rezistentei

Memorialul victimelor comunismului si al rezistentei din Sighetu Marmatiei este situat pe strada Corneliu Coposu, in centrul istoric al orasului, in fosta inchisoare construita in anul 1857 de catre autoritatile austro-ungare. Primul muzeu dedicat victimelor comunismului a fost infiintat prin efortul comun al Fundatiei Academia Civica, a carei presedinta era poeta Ana Blandiana, si al Centrului International de Studii asupra Comunismului, fondat de catre Romulus Rusan. Ana Blandiana a fost cea care a inaintat Consiliului Europei, in anul 1993, propunerea de infiintare a unui Memorial care sa expuna o parte a istoriei, spre a nu fi lasata uitarii.

Muzeul, inaugurat oficial in anul 1997, prezinta istoria comunismului din Romania, asa cum ar trebui sa o cunoasca orice roman adevarat. Fiecare celula este amenajata cu o anumita tematica, spre a putea intelege mai bine atrocitatile la care au fost supusi cei care s-au opus regimului comunist.
Detentia politica la Sighet a inceput la 29 august 1948, cand au fost inchisi 18 elevi acuzati ca au manifestat impotriva regimului comunist. In anul 1950, inchisoarea a devenit de maxima securitate. Fosti ministri, academicieni, militari, istorici, ziaristi, politicieni, preoti au fost condamnati la pedepse grele. Metodele de tortura erau cutremuratoare. Intre elitele politice care au fost aduse la Sighet mentionez pe Iuliu Maniu, presedintele Partidului National Taranesc, care s-a stins intr-una dintre celule, Dinu Bratianu, presedintele Partidului National Liberal, decedat dupa 3 luni de detentie, Corneliu Coposu, secretar al lui Iuliu Maniu, apoi secretar general adjunct al Partidului National Taranesc, arestat in anul 1947 si eliberat in anul 1962. In curtea muzeului se afla un loc de reculegere si rugaciune, unde fiecare dintre cei care ajung acolo pot aprinde o lumanare pentru sufletele celor care au suferit in inchisoare.
Daca va aflati in Maramures, nu ocoliti Memorialul victimelor comunismului din Sighetu Marmatiei! Chiar daca ororile prezentate sunt sfasietoare, trebuie sa cunoastem cu totii adevarul, oricat de dureros ar fi el. Este istoria noastra, a romanilor, o istorie care trebuie transmisa copiilor nostri! 

https://www.daciccool.ro/romania-mea/articole-despre-romania-mea/9550-pagini-de-istorie-la-memorialul-victimelor-comunismului-si-al-rezistentei