Cum se citește Acatistul Sf. Ier. Nectarie? Nu există o rânduială care să lege împlinirea cererii de un număr de zile. Dar există un fel de a te ruga care îl schimbă pe cel ce se roagă – și despre acela merită vorbit.
Cei mai mulți dintre cei care ne întreabă despre Acatistul Sf. Ier. Nectarie nu întreabă, de fapt, cum se citește. Întreabă dacă nu cumva îl citesc greșit.
Au auzit că trebuie patruzeci de zile. Au sărit o zi și nu știu dacă s-a stricat totul. Nu cunosc rugăciunile începătoare. Nu știu dacă e nevoie de binecuvântarea preotului, dacă se citește dimineața sau seara, în picioare sau așezat. Iar peste toate stă o teamă tăcută: dacă greșesc, poate nu se împlinește.
Vă spunem de la început, ca să puteți citi mai departe cu inima ușurată: nu este așa.
Cum se citește acasă
1. Rugăciunile începătoare – „Împărate ceresc”, „Sfinte Dumnezeule”, „Preasfântă Treime”, „Tatăl nostru”, „Crezul”
2. Acatistul – cele 13 condace și 12 icoase, în rânduiala lor
3. Rugăciunile de la sfârșitul acatistului
4. Cererile dumneavoastră, cu numele celor pentru care vă rugați
Rugăciunile începătoare nu sunt o formalitate. Ele așază omul: îl cheamă pe Duhul Sfânt, mărturisesc credința în Treime, rostesc rugăciunea pe care ne-a dat-o Însuși Mântuitorul. Sunt ca pragul unei case – treci prin el ca să intri, dar casa e înăuntru. și unde se citește
Cel mai adesea, acatistele se citesc dimineața, înainte de mâncare, când mintea e limpede și ziua încă nu s-a năpustit peste noi. Dar aceasta e o povață, nu o lege.
Dacă dimineața plecați la lucru cu noaptea în cap, citiți seara. Dacă lucrați în ture, citiți când vă întoarceți. Ceasul cel mai bun este acela la care puteți cu adevărat – fiindcă un acatist citit seara, în fiecare seară, prețuiește mai mult decât unul început dimineața și lăsat după trei zile.
Se poate citi acasă, în odaia dumneavoastră, singur sau împreună cu familia. Se poate citi în biserică. Se poate citi la căpătâiul unui bolnav.
Întrebări pe care ni le pun credincioșii
Trebuie binecuvântarea preotului?
Pentru rugăciunea de acasă, nu este de trebuință. Orice creștin poate citi un acatist oricând. Dar dacă vă hotărâți să începeți cele patruzeci de zile pentru o pricină grea – o boală, o cumpănă în familie – este bine să spuneți duhovnicului. Nu ca să primiți învoire, ci ca să nu fiți singur în osteneala aceea. Și orice lucru început cu binecuvântare are rodul lui.
Se citește în picioare sau așezat?
Însuși cuvântul acatist vine din grecescul akáthistos, care înseamnă „neșezut” – imnul care se cântă stând în picioare. Aceasta e rânduiala. Dar dacă sunteți bolnav, în vârstă sau ostenit, citiți așezat, fără nicio tulburare. Sfântul Nectarie a petrecut cincizeci de zile în pat, la spital, înainte de sfârșitul lui. Știe ce înseamnă să nu te poți ridica.
Pot citi de pe telefon?
Da. Cuvintele sunt aceleași, fie că stau pe hârtie, fie pe un ecran. Închideți doar notificările (înștiințările), ca să nu vă întrerupă.
Cu glas tare sau în gând?
Cum vă e mai lesne. Rostirea cu glas ajută mintea să nu rătăcească – de aceea o povățuiesc mulți duhovnici. Dar dacă e cineva care doarme în casă, citiți în șoaptă sau în gând.
Pot citi pentru altcineva?
Da, și este un lucru bun. Multe mame citesc pentru copii, multe soții pentru soții bolnavi. Pomeniți numele celui pentru care vă rugați la sfârșit, acolo unde se rostesc cererile.
Pot citi mai multe acatiste în aceeași zi?
Se poate, dar nu grăbiți. Mai de folos este un acatist citit cu luare-aminte decât trei rostite în fugă, ca o datorie bifată. Rugăciunea nu se măsoară în cantitate.
Ce fac după cele patruzeci de zile?
Mulțumiți! Oricare ar fi fost răspunsul primit – sau chiar dacă încă nu se vede niciunul. Iar dacă rânduiala v-a prins bine, urmați-o mai departe, fără să mai numărați. Cei mai mulți dintre cei care vin vinerea la noi au început așa: cu patruzeci de zile, și au rămas.
La biserica noastră, în fiecare vineri
Dacă vă e greu să duceți singur cele patruzeci de zile – și multora le este – veniți să le ducem împreună!
La Parohia Sf. Ier. Nicolae și Sf. Ier. Nectarie din Pitești, Acatistul Sfântului Ierarh se c
Un cuvânt la sfârșit
Sfântul Nectarie a fost el însuși un om al rugăciunii scrise: a alcătuit imne și rugăciuni, dintre care cea mai cunoscută este „Cuvioasă Fecioară” – Agni Parthene – cântată astăzi în toată lumea ortodoxă. Știa, așadar, ce înseamnă să cauți cuvintele potrivite ca să spui ce ai pe suflet.
Dar știa și celălalt lucru: că, la urmă, cuvintele nu sunt cele care mântuiesc. A murit într-un salon de spital pentru săraci, după cincizeci de zile de dureri răbdate fără cârtire, iar cea dintâi minune s-a făcut nu prin vreo rugăciune anume, ci prin cămașa lui pusă din întâmplare pe patul unui om paralizat.
Așa că citiți-i acatistul cum puteți. În picioare sau așezat, dimineața sau seara, de pe hârtie sau de pe telefon, patruzeci de zile sau câte veți apuca.
El nu numără zilele. Numără lacrimile.
Cum se citește Acatistul Sf. Ier. Nectarie. Cele 40 de zile
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.