Sinaxar 26 Iunie

În această lună, în ziua a douăzeci şi şasea, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru David cel din Tesalonic (sec. VI).

Acest fericit, fiind cu neamul dinspre Răsărit, a strălucit la Apus ca un luceafăr prea luminos. Căci din pruncie supunându-şi poftele trupeşti cu cumpătarea şi cu curăţenia, s-a arătat ca un înger cu trup. De vreme ce făcându-şi cuib într-un sad de migdal, ca o pasăre ce cânta bine, bucura pe toţi cu cuvintele sale, iar gândul lui şi-l înălţa spre înălţime dumnezeiască. Drept aceea s-a îmbogăţit cu lucrarea minunilor, arătându-se stâlp luminos, care lumina pe toţi cu minunile, pentru că îngheţând de răceala frigului, şi fiind ars de arşiţa soarelui pe vremea secerişului, se afla nepătimind. Şi ca şi cum i-ar fi fost arse simţirile trupului, luând în mâinile sale jăratic de cărbuni şi stând înaintea împăratului şi tămâindu-l, nu-l ardea. Drept aceea spăimântând el toată firea omenească cu viaţa sa şi cu minunile, s-a mutat către Domnul, pe Care din pruncie îl dorise.

Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Ioan, episcopul Goţiei.

Acesta a fost din ţara tavroschiţilor, şi a trăit pe vremea lui Constantin şi a lui Leon Isaurul, fiind dintr-un oraş ce se afla sub stăpânirea goţilor, al unui oarecare Leon şi Fotini. Fiind sfinţit din pruncie ca Ieremia proorocul şi ca marele Samuil, născut fiind din făgăduinţă, îndată a fost dăruit lui Dumnezeu. Şi când a ajuns la măsura vârstei celei duhovniceşti, şi trebuia să fie numit în scaunul arhieresc, a fost trimis de poporul său la arhiereul Iviriei, şi a luat de la acesta hirotonia; pentru că tot mai era eresul hulitorilor de icoane spre părţile greceşti. Iar după moartea lui Constantin şi a lui Leon se duse la Constantinopol, şi vorbind cu împărăteasa Irina pentru credinţa ortodoxă s-a întors iarăşi în ţara lui şi răbdând multe primejdii, că vrea să-l dea poporul lui la boierii lazilor, a fugit la Amastrida din Pont, şi s-a mutat către Domnul. Iar cinstitele moaşte i-au fost aduse cu o corabie la Mănăstirea Sfinţilor Apostoli, şi au fost puse acolo, izvorând multe minuni din cinstitul său mormânt, pentru cei ce cu credinţă mergeau întru slava şi lauda lui Dumnezeu celui ce l-a mărit pe el.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Antion, care cu pace s-a săvârşit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Luna iunie, in 26 de zile: pomenirea Precuviosului Parintelui nostru David, cel din Tesalonic (+548).

   Acest fericit parinte David, s-a nascut si a crescut in stralucita cetate a Tesalonicului. Si, din pruncie, supunandu-si poftele trupului, cu infranarea si curatia, s-a aratat ca un inger in trup, stralucind ca un luceafar. Asemenea, si-a parasit prietenii si averea, pe care impartit-o saracilor si a mers la manastirea Cunuliaton, unde s-a facut monah. Deci, a ramas acolo, nevoindu-se in post si rugaciune si pazind toata fapta buna, iubind, mai ales, infranarea si smerenia, ca unul ce socotea ca traiul imbelsugat aduce trandavia sufletului, iar alergarea dupa laude intuneca si risipeste faptele cele bune.                 Citind, fara odihna, minunatele fapte si patimiri ale Sfintilor, se minuna de puterea credintei lor si se osandea pe sine, socotindu-se nevrednic si slab in sufletul sau. Afland, din acele carti, ca stapanindu-si trebuintele cele trupesti, dobandeau Sfintii tarie de nezdruncinat, pentru sufletul lor, tanarul calugar nazuia sa le urmeze pilda, infranandu-si pornirile pamantesti si cautand a creste in dragostea pentru cele duhovnicesti. Iubea, cu deosebire viata Sfantului Simeon si indelunga rabdare a Sfantului Daniil Stalpnicul. Asa a crescut in inima Cuviosului David hotararea de a se face urmasul acestora. Drept aceea, facandu-si cuib intr-un migdal, ca o pasare ce canta, din acel loc bucura pe toti prin cuvintele sale, legandu-se sa nu coboare de acolo, trei ani de zile. Si rabda, cu vitejie, gerul si viscolul, ploaia si arsita soarelui. Si, cu cat isi chinuia mai mult trupul, cu atat cobora, in sufletul sau, mai multa liniste si pace. Si, s-a imbogatit, astfel cu lucrarea minunilor. Iar, cand s-au implinit trei ani, ucenicii i-au ridicat o chilie si a fost multora povatuitor. Deci, primind a merge la Constantinopol, ca trimis, cu cererea cetatii sale, fericitul David a minunat pe marele Iustinian imparatul prin intelepciunea cuvantului sau si cu nepatimirea, cea mai presus de fire, a trupului sau. Ca, luand in mana sa carbuni aprinsi si tamaind pe imparatul, focul nu-i ardea mana. Si si-a aflat obstescul sfarsit, pe drumul de intoarcere, cu vestea buna a dobandirii celor cerute de tesalonicienii sai, de la imparat.

  

Intru aceasta zi, cuvant din Pateric..

        Ne-a povestit noua Paladie, ca el, oarecand, intrand in Alexandria impreuna cu ava Daniil, pentru o anumita trebuinta, a intalnit pe un oarecare tanar, iesind din baie, ca se scaldase. Si, vazandu-l pe el, batranul a suspinat si a zis catre ava Paladie: Vezi, pe acest frate? Se va defaima numele lui Dumnezeu, printr-insul. Deci, sa mergem dupa el, ca sa vedem unde petrece. Si, mergand pe urma lui, au intrat dupa el. Si, batranul, luandu-l deoparte i-a zis: "Frate, tanar fiind si sanatos, nu ti se cuvine sa te scalzi la baia de obste. Ca, sa fii incredintat, fiule, ca pe multi smintesti." Raspuns-a acela batranului: "De as placea oamenilor, n-as mai fi sluga lui Hristos, dar scris este. Nu judecati si nu veti fi judecati." Atunci, batranul i-a pus lui metanie, zicand: "Iarta-ma pentru Domnul ca am gresit, ca un om." Si am iesit de la dansul. Iar batranul, suspinand si lacrimand, a zis: "Sa te incredinteze pe tine adevarul, frate: mai multi decat cincizeci de draci am vazut inconjurandu-l pe dansul si turnand peste el noroi, iar, o arapoaica, sezand pe umerii lui, il saruta pe el, si alta arapoaica, jucand inaintea lui, nerusinari il invata, iar dracii, mergand imprejurul lui, se bucurau de el. Iar pe Sfantul Inger nu l-am vazut, nici aproape, nici departe de el. Pentru aceasta socotesc ca era el plin de toata necuratia. Si o dovedesc aceasta si hainele lui care sunt de caprioara, moi si impodobite cu fir: apoi, si, petrecerea lui asa fara de rusine, in mijlocul acestei cetati, intru care si cei ce au imbatranit in nevointa, cand intra pentru trebi de neinlaturat, se sarguiesc sa iasa indata, ca sa nu sufere vatamare. Apoi, de nu era el iubitor de sine si iubitor de dezmierdari si iubitor al desfranarii, nu s-ar fi dezgolit pe sine fara de rusine in fata tuturor, si n-ar fi privit si pe altii, asemenea goi, ca si el, cand Sfintii, Parintii nostri, Antonie si Pahomie, Amon si Serapion si ceilalti purtatori de Dumnezeu parinti, au legiuit ca nimeni intre calugari, fara de mare boala si nevoie, sa nu se dezgoleasca pe sine. Ca si ei insisi, pentru oarecare trebuinte, avand nevoie sa treaca rauri si nefiind luntre, nu sufereau sa se dezgoleasca, pentru ca se sfiau de Sfantul Inger, care urma dupa dansii si de soarele care-i lumina, desi nu-i vedea vreun om; ci se rugau lui Dumnezeu si treceau prin vazduh, fiindca Iubitorul de oameni si Atotputernicul Dumnezeu primea indata cererea lor, plina de evlavie, si, preaslavit, o implinea si o savarsea cu fapta." Acestea spunandu-mi-le, batranul a tacut. Iar, dupa ce ne-am intors noi la Schit, n-au trecut multe zile si au venit fratii de la Alexandria, care ne-au povestit ca fratele cutare, cel ce, cu putin mai inainte, venise de la Constantinopol, acela despre care vorbise batranul, s-a aflat ca se desfranase cu femeia lui Selentarie si, fiind prins de slugile lui si de vecini, a fost ucis, facandu-se tuturor rusine si ocara. Iar eu, auzind, sculandu-ma, m-am dus la ava Daniil si i-am povestit lui cele ce s-au intamplat. Si, auzind, batranul a lacrimat si a zis: "Pedeapsa celui mandru, este caderea." Cu aceasta batranul arata ca acela, de nu bolea cu mandria, si ar fi primit sfatul sau, nu ar fi patimit una ca aceasta, pe care si altii mandri o vor suferi, daca nu se vor invata, prin aceasta cadere, sa fuga de o prapastie ca aceasta. Drept aceea, parintele a poruncit sa se scrie acestea, ca vrednice de scris, si sa se puna in cartea de semne a purtatorilor de Dumnezeu Parinti, spre folosul si zidirea celor ce o vor citi.

  

Intru aceasta zi, cuvant al Sfantului Vasilie, ca nimeni sa nu se deznadajduiasca de mantuire, cazand in multe pacate, ci sa se pocaiasca.

   Nimeni, umbland in rautatea pacatului, sa nu deznadajduiasca, stiind ca, pentru boala sufletului, leacul sufletesc este pocainta. Pentru ca, prin ea, se poate tamadui toata neputinta si, chiar stalpul cel de intarire de ar cadea, poate, prin pocainta, sa se indrepteze. Frate, sa nu fie hulite de tine ierburile cele de leac, nici sa ti se inchida cetatea marturisirii, nici sa te lasi pe tine in adancul rautatilor si nici sa te dai singur ucigasului de oameni, pentru ca Domnul stie a scula pe cei cazuti. Daca nadejdea mantuirii te-a parasit pe tine, frate, sau pomenirea lui Dumnezeu sau cugetarea bunatatilor, ce vor sa fie, sau frica chinurilor, care sunt gatite celor care nu s-au pocait, nu sunt in mintea ta, apoi, trezeste-te degraba, ridica-ti ochii la cer si vino-ti in simtire, inceteaza cu rautatile tale, scutura de la tine betia ce te-a cuprins si adu-ti aminte de indurarile lui Dumnezeu, ca tamaduieste cu undelemn si cu vin. Sa nu deznadajduiesti de mantuire, ci sa-ti aduce aminte de cele scrise: "Cel ce cade, oare nu se va ridica? Si cel ce se abate, nu au se va intoarce? Cel sfaramat de fiara neimblanzita, oare, nu va birui? Iar cel ce se marturiseste, nu este lepadat, pentru ca Dumnezeu nu voieste moartea pacatosului, ci sa se intoarca si sa se mantuiasca." Chiar si in adancul rautatilor, daca ai cazut, sa nu deznadajduiesti. Este vreme de infranare, este vreme de vindecare, este vreme de indreptare. Ai alunecat? Scoala-te! Ai gresit, paraseste greseala; sa nu stai in calea pacatelor, ci sa fugi. Ca, daca, intorcandu-te, te vei scula, atunci sculandu-te, te vei mantui. Ca, dupa boala, este sanatate si, din pocainta, vine mantuire. Indrazneste, nu deznadajdui. Ca nu este legea lui Dumnezeu, ca legea stapanitorilor, celor ce judeca, care osandesc la moarte, fara mila. Caci traind sub har, harul departeaza osanda, asteptand indreptarea, pana cand este inca deschisa usa, iar, dupa ce se va inchide usa, atunci, Mirele nu se mai auzi pe cei ramasi afara. A Caruia este slava, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Proloagele de la Ohrida 26 iunie 

Pomenirea Sfîntului Cuvios David 

            Acest Sfînt David s-a născut la Tesalonic. El mai întîi s-a nevoit în apropiere decetatea Tesalonicului, într-o chilie pe care şi-a zidit-o sub un migdal. Apoi, el şi-a continuat nevoinţele în Tesalia. Atît de mult şi-a curăţit sufletul lui cu postul, curugăciunea şi cu privegherea, încât s-a învrednicit de mari măsuri ale harului lui Dumnezeu. El odată a luat în palmele sale goale cărbuni aprinşi, a presărat pe ei tămîie şi astfel l-a tămîiat pe împăratul, fără nici o rănire a mîinilor lui. Văzînd aceasta, împăratul s-a închinat adînc pînă la pămînt înaintea lui. Poporul era pururea în uimire văzînd marile şi multele lui minuni. El s-a odihnit cu pace şi s-a strămutat la cereştile locaşuri la anul 540 după Hristos.

 Prăznuirea Icoanei Născătoarei de Dumnezeu din Tikhvin

         Această sfîntă icoană a Născătoarei de Dumnezeu a fost mai întîi laConstantinopole, dar în 1383, cu şaptezeci de ani mai înainte de căderea cumplită a acestei mari cetăţi, ea s-a arătat fără veste pe cerul Rusiei, în partea de nord, în apropiere de oraşul Tikhvin. La locul la care ea a venit pe pămînt s-au ridicat biserică şi mînăstire. De la cetate şi-a luat icoana şi numele. Nenumărate şi mari minuni s-au lucrat înaintea acestei sfinte Icoane, înaintea ei vindecîndu-se mai ales cei suferinzi de boli grele.

Prăznuirea     Icoanei     Născătoarei     de     Dumnezeu     Hodighitria[Povăţuitoarea]

           Această  icoană  s-a pictat pe lemn de către însuşi Sfîntul Apostol şi Evanghelist Luca, iar Preasfînta Născătoare de Dumnezeu însăşi a văzut-o şi a binecuvîntat-o. Sfîntul Apostol şi Evanghelist Luca a dăruit această icoană demnitarului Teofil, căruia îi şi trimisese ca epistolă Faptele Apostolilor. Mai tîrziu, icoana a fost adusă de la Antiohia la Ierusalim; de la Ierusalim, împărăteasa Evdochia a luat-o şi a trimis-o la Constantinopol, ca dar surorii împăratului, dreapta şi binecredincioasa Pulheria. Pulheria a aşezat sfînta icoană în Biserica din Vlaherne, biserică întemeiată de ea. Prasfînta Născătoare deDumnezeu s-a arătat odată înaintea a doi orbi, pe care i-a îndreptat să meargă la Biserica din Vlaherne, înaintea icoanei ei, şi acolo să-şi redobîndească vederea. Din această pricină, icoana a primit numele Hodighitria, adică Povăţuitoarea. Cînd trupele regelui persan Hosroe şi ale celui scit Kagan au atacat Constantinopolul, Patriarhul Serghie a adus icoana şi a mers în procesiune cu ea pe drumul de strajă de la crenelurile zidului împrejmuitor al cetăţii. Atunci s-a arătat marea putere a Fecioarei de a-i apăra pe creştini de necreştini. Oştirile păgîne au căzut în împrăştiere, marea  a  început să ridice valuri mari, corăbiile lor s-au scufundat, iar cei care au rămas vii au scăpat cu fuga. De atunci această preamare minune se prăznuieşte  în  fiecare an, în Sîmbăta a Cincea din Sfîntul şi Marele Post, prin cîntarea Imnului Acatist înaintea acestei sfinte icoane, în timpul sălbaticelor prigoane împotriva cinstirii sfintelor icoane, Hodighitria a fost dusă şi ascunsă la Mînăstirea Pantocrator, zidită fiind într-un zid, după ce înaintea ei a fost aşezată o candelă aprinsă. După multă vreme, la deschiderea zidului, icoana a fost aflată nestricată şi candela aprinsă înaintea ei, întocmai ca în ziua în care fusese pecetluită  în  zid.

Prăznuirea Icoanei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Lydda, 

sau Romana [vezi cîntarea de mai jos]

           Cîntare de laudă la Icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Lydda A Născătoarei de Dumnezeu de la Lydda icoană De Patriarhul Gherman a fost trimisă, cel pentru Credinţă închis. El de la Constantinopol Papei de la Roma a trimis-o Cînd în Răsărit drepţii închinători Ucişi erau pentru-a icoanelor cinstire. Icoana pornit-a pe-ale mărilor ape, Mai iute decît corăbiile ce pe ele plutesc, Mai uşoară decît apa şi chiar decît zefirul; Pe vîrful valurilor plutind, valurile nu o ating. Icoana vreme multă la Roma rămîne, Timp îndelungat, ani lungi, Pînă cînd în răsărit Nebunii împăraţi de oboseală se-opresc Cu Hristos să se mai lupte. Iar cînd cea de aur pace Răsăritul l-a împodobit, Icoana din Lydda s-a întors acasă, Mai uşoară decît apa şi chiar decît zefirul; Pe vîrful valurilor plutind, valurile nu o ating. Două mari capitale, cu mucenicia slăvite, Puterea Pururea Fecioarei o preaslăvesc. Este puterea minunatei  Icoane din Lydda, Care morţii ridică şi tămăduieşte ale oamenilor boli

Cugetare

         Pocăinţa neîncetată  îi  este de neapărată trebuinţă creştinului, pînă la cea mai de pe urmă suflare a lui. Sfîntul Marcu Ascetul zice: „Gîndeşte-te şi vezi că taina evlaviei în sfinţii lui Dumnezeu s-a lucrat prin pocăinţa neîncetată, întotdeauna. "Sfinţii aveau neîncetata pocăinţă, chiar şi pe patul de moarte! Iată următoarea întîmplare: La un moment dat, se pregătea de ceasul ieşirii sufletului un nevoitor bătrîn şi foarte îmbunătăţit. El de aceea a chemat preotul pentru spovedania şi cea mai de pe urmă împărtăşire cu Sfintele Taine. Pe drum,  preotului i s-a alăturat un tîlhar care voia şi el să vadă care este moartea unui om sfânt. Bătrînul a primit cu pace Sfintele Taine şi apoi a vorbit liniştit cu preotul. Atunci tîlharul a plîns şi a zis: „Fericit eşti tu! Iar eu, ticălosul, oare ce fel de cumplită moarte voi avea?" Atunci dintr-o dată bătrînul cel îmbunătăţit, pe patul de moarte fiind, s-a mîndrit şi a zis: „Fii şi tu ca mine şi vei avea şi tu parte de aceeaşi moarte fericită!" Tîlharul atunci s-a întors la sălaşul lui plîngîndu-şi cu amar viaţa lui ticăloasă şi, aşa fâcînd, a căzut jos  şi a murit. Oamenii au putut atunci să vadă pe un nebun pentru Hristos cum plîngea la mormîntul monahului, deplîngîndu-i soarta, dar se bucura la mormîntul tâlharului, fericindu-l. Cînd a fost întrebat de ce făcea acestea, el a zis: “Plâng  pentru că mîndria l-a surpat pe monahul îmbunătăţit în  ceasul morţii,  pe cînd pocăinţa i-a adus tîlharului raiul în ceasul ieşirii lui."

Luare aminte

          Să luăm aminte la minunata vindecare a femeii celei gîrbove (Luca 13:La  cum  Domnul  Şi-a pus  mîinile  asupra  femeii  celei  ţinute  de optsprezece ani de duhul de neputinţă, iar femeia îndată s-a îndreptat şi slăvea pe Domnul; La cum şi sufletul meu este gîrbovit la pămînt, precum era şi trupul femeii; La cum Domnul şi asupra sufletului meu poate să-Şi pună mîinile, adică, Sfîntul Său Duh, iar gîrbovirea mea se va vindeca îndată.

Predică - Despre frica nelegiuiţilor 

          Cel nelegiuit fuge fără ca nimeni să-l urmărească, iar dreptul stă ca un pui de leu fără grijă(Pildele lui Solomon 28: 1). Nelegiuiţilor le este frică pînă şi de umbre; lor umbra unui copac le pare că este o armată întreagă. Oriunde foşneşte ceva, nelegiuitul îşi zice: iată răzbunătorul vine asupra mea! Lui foşnetul frunzelor i se pare un zăngănit de lanţuri, iar sunetele scoase de păsări strigăte de vînător care dau semnalul de asmuţire cîinilor să sară asupra vînatului. El crede că ierburile cele înalte sînt pîndacii faptelor lui nelegiuite, că undele apei sînt martori în contra lui, că soarele este judecător iar stelele chinuitorii lui. O fraţilor cîte minciuni nu se nasc din frică! Căci frica vine de la păcat, păcatul de la diavol, iar diavolul este tatăl tuturor minciunilor. Frica aceasta rea este primul rod al păcatului. Cînd Adam a păcătuit, el s-a ascuns de la faţa lui Dumnezeu. Iar cînd Dumnezeu a strigat şi l-a chemat, Adam a zis: "Am auzit glasul Tău în grădină şi m-am temut"(Facerea 3: 10). Dar Adam nu ştia de nici o frică înainte de a păcătui, nici nu s-a mai ascuns el de la faţa Domnului pînă atunci. Dimpotrivă, el întotdeauna se grăbea cu bucurie în întîmpinarea Domnului. Dar de îndată ce a păcătuit, el s-a temut. Dar dreptul stă ca un pui de leu fără grijă. El stă fără păcat, deci fără punct nevralgic, fără slăbiciune, fără frică. Cei fără păcat sînt puternici, foarte puternici, şi au curaj, un foarte mare curaj. Cei fără păcat sînt puternici şi nu ştiu ce este aceea vreo frică. Astfel sînt drepţii, şi numai drepţii. O Stăpîne Doamne Iisuse Hristoase, Unule  fără de păcat, mîntuieşte-ne pre noi de sataniceasca şi deşarta frică, şi păzeşte-ne pe noi de răutatea păcatului care o zămisleşte pe ea, Căci Ţie Se cuvinte toată slava şi mulţumita în veci. Amin.

Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios David din Tesalonic

Troparul Sfântului Cuvios David din Tesalonic, glasul al 8-lea

Întru tine părinte cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că luând crucea ai urmat lui Hristos; şi lucrând ai învăţat să nu se uite la trup, că este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioase Părinte David, duhul tău.

 

Cântarea 1

Glasul al 5-lea

Irmosul

Calul şi călăreţul în Marea Roşie, Cel Ce a sfărâmat războaiele cu braţ înalt, Hristos, i-a scuturat şi pe Israel l-a mântuit, pe cel ce cânta cântare de biruinţă.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Adunându-ne, cinstim cu cântări purtătoare de lumină şi dumnezeiască pomenirea ta, Părinte David Preafericite, cunoscându-te că eşti moştenitor al luminii şi al zilei, întru dumnezeiescul Duh, Cuvioase.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Omorând pe pământ toate mădularele trupului, ai avut viaţă locuitoare în inima ta pe Hristos, Care a omorât toată puterea diavolului, celui ce a omorât pe om.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Legilor Stăpânului plecându-te, Cuvioase, ai luat pe umerii tăi crucea ta, urmând Lui şi smerindu-te, ai surpat trufia vrăjmaşului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Arătatu-te-ai, Fecioară, Înfrumuseţată cu podoaba virtuţilor şi ai născut pe Hristos Cel Frumos, Care a înfrumuseţat pe oameni cu podoabele cele frumoase ale dumnezeirii, pururea Fecioară.

 

Cântarea a 3-a

Irmos: Cel Ce ai înfipt pe nimic...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Veştejind prin înfrânare frumuseţea trupului, ai primit luminile dumnezeiescului Duh şi ai strălucit razele nepătimirii cele luminoase şi cu darurile tămăduirilor, părinte, cu numele proorocului numite.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Urmând după vieţile sfinţilor, fericite, cu totul te-ai sfinţit prin faptele cele dumnezeieşti; pentru aceea în chip tainic sfinţeşti pe cei ce săvârşesc cu credinţă sfântă prăznuirea ta, părinte, purtătorule de Dumnezeu, preafericite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu rugăciuni de priveghere şi cu nevoinţe adormind dezmierdările trupului, Cuvioase părinte, cu adevărat în pace culcându-te, ai adormit; pentru aceea te avem pe tine păzitor priveghetor, cei ce cu dragoste te cinstim.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Mai cinstită decât îngerii te-ai arătat, Fecioară, căci ai născut pe Cel Ce i-a zidit pe ei. Pentru aceea te rog pe tine, Preacurată, sfinţeşte-mi gândul meu şi-mi luminează inima, alungând norii patimilor.

Irmosul

Cel Ce ai înfipt pe nimic pământul cu porunca Ta şi ai ridicat neţinut pe cel îngreunat pe piatra cea neclintită a poruncilor Tale, Hristoase, întăreşte Biserica Ta, Unule, Bunule şi Iubitorule de oameni.

 

Cântarea a 4-a

Irmosul

Dumnezeiască deşertarea Ta cunoscând-o Avacum, cu mai-înainte vederea Hristoase, cu frică a strigat către Tine: Spre izbăvirea poporului Tău ai venit ca să mântuieşti pe unşii Tăi.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ascultând cuvintele cele izvorâtoare de viaţă ale Duhului, ai părăsit marea vieţii cea sărată şi cu pâraiele lacrimilor ai uscat curgerile patimilor.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Făcându-te plin de înţelegere şi de har, Părinte David, în linişte ai căutat pe Făcătorul de bine al tuturor şi ai dobândit strălucirea Lui.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Arătându-se viaţă ta luminată prin puterea firii şi cu ajutorul Duhului, ai mântuit pe oameni din răutatea cea silnică, Cuvioase David.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Lăudămu-te pe tine, Prealăudată Stăpână, care în chip de negrăit ai născut pe Dumnezeu Cel Prealăudat şi fără asemănare cu frumuseţea ai întrecut cetele îngerilor.

 

Cântarea a 5-a

Irmosul

Cel Ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină, la Tine alerg şi către Tine strig: Luminează sufletul meu cel întunecat, Hristoase, ca un Milostiv.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Întinzându-ţi ochii şi cugetele către Cel Ce a fost spânzurat pe lemn, ai răbdat în pom arşiţa şi ninsorile care te îngheţau, părinte.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu totul te-ai arătat în chipul luminii, Cuvioase, ţinând focul în palme ai tămăduit pe împăratul cu tămâie alcătuită, Preafericite David.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Acum nu prin întuneric, nici prin nălucire vezi dumnezeiasca frumuseţe, preafericite, ci mai vârtos faţă către faţă, Cuvioase, dezlegându-se oglinzile.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Strugure prea frumos al dumnezeieştii vii te-ai arătat, Cuvioase David, izvorând vinul umilinţei, pentru cei ce şi-au ieşit din minţi de beţia patimilor, părinte.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Îndreptează-mi viaţa şi mişcările cugetului meu, Fecioară Preacurată, către voirea cea dumnezeiască, a Celui Ce a venit către noi din tine în chip de negrăit.

 

Cântarea a 6-a

Irmos: Marea patimilor...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Casă dumnezeiescului Duh te-ai cunoscut, Cuvioase David, fiind închis într-o căscioară mică şi alegând mai de folos calea cea strâmtă, decât pe cea largă.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Plecatu-ţi-ai sufletul legilor Stăpânului, părinte şi te-ai făcut plin de lumină şi primitor darurilor Duhului.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Înfrumuseţându-ţi viaţa cu minunile, cu adevărat s-a lăţit până la marginile pământului; pentru aceea cu credinţă te lăudăm, purtătorule de Dumnezeu, părinte.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ţesutu-s-a mai presus de fire, trup din curate sângiurile tale Celui Ce a zidit pe om; pentru aceea cu vrednicie te lăudăm pe tine, Născătoare de Dumnezeu.

Irmosul

Marea patimilor cea sălbăticită cu viforul cel stricător de suflet, potoleşte-o, Stăpâne Hristoase şi din stricăciune mă scoate, ca un Milostiv.

 

CONDAC

Glasul 1

Podobie: Ceata îngerească...

Ca o grădină pururea înflorită şi aducătoare de roadele virtuţilor, te-ai arătat deasupra copacului celui sădit; ca o pasăre cu bun glas şi mai presus decât Raiul, primind în inima ta pomul vieţii, pe Dumnezeu, pe Acesta L-ai lucrat, de Dumnezeu înţelepţite, cu Care ne şi hrăneşti pe noi prin har; roagă-te pururea pentru noi, Preafericite David.

 

Cântarea a 7-a

Irmosul

Domnul părinţilor Cel Preaînălţat văpaia o a stins, pe tineri i-a rourat, pe cei ce cântau cu un glas: Dumnezeule bine eşti cuvântat.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Stătut-ai nemişcat pe ramurile copacului, Cuvioase, adăpându-te adesea cu lacrimile tale şi neîncetat cântând: Dumnezeule bine eşti cuvântat.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Toată dorirea o ai întins către Dumnezeu, toată inima ta o ai făcut primitoare dumnezeieştilor daruri, purtătorule de Dumnezeu în veci.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Îndreptatu-ţi-ai viaţa către voia cea dumnezeiască; ajuns-ai, precum ai nădăjduit, la Maica cetăţilor cea de sus, întru care ai avut vieţuirea ta, cugetătorule de Dumnezeu.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Tu, părinte, fiind preastrălucit, ai luat jăratic în palmele tale, care lucru văzându-l împăratul s-a înspăimântat şi căzând s-a închinat ţie.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Prin naşterea ta, Născătoare de Dumnezeu, s-au dezlegat oamenii de blestem, Ceea ce Singură eşti Binecuvântată; pentru aceasta, ca pe Una ce eşti plină de har, te slăvim în veci.

 

Cântarea a 8-a

Irmos: Ţie Făcătorului a toate...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Zori înţelegători te-ai arătat, celor dintru întunericul vieţii, fericite, strălucind lumina cunoştinţei tuturor, celor ce cu dragoste te laudă şi preaînalţă pe Hristos în veci.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Făcutu-te-ai drept şi smerit şi blând, asemănându-te cu adevărat celui cu numele tău numit, lui David. Pentru aceea împreună cu dânsul ai moştenit, părinte, pământul celor blânzi întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Tu, Fericite David, stâlpule al sihăstriei, de Dumnezeu luminat, te-ai arătat alt prooroc dumnezeiesc, proorocind cele viitoare prin dumnezeiasca însuflare a dumnezeiescului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe tine, Fecioară, frumuseţea lui Iacov, pe care te-a iubit Dumnezeu şi te-a ales, te cinstim, ca pe una ce eşti singură preacurată şi binecuvântată şi te lăudăm întru toţi vecii.

Irmosul

Să lăudăm bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Ţie Făcătorului a toate, tinerii în cuptor dans a toată lumea împreunând cântau: Toate lucrurile pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

 

Cântarea a 9-a

Irmos: Isaie dănţuieşte...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Adunându-ne astăzi toţi să săvârşim cu credinţă sfântă prăznuirea sfinţitului părinte, care a strălucit întru sihăstrie şi s-a dat pe sine cu totul lui Dumnezeu, prin viaţă desăvârşită.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un copac fiind sădit lângă izvoarele apelor, Cuvioase, roadele faptelor bune cele duhovniceşti ai adus; căci ca un vultur în copac ţi-ai înfipt cuibul, părinte, înălţându-ţi către cer gândurile tale.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte David, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tu, Cuvioase David, văzând prooroceşte ieşirea ta, o ai spus popoarelor, când fiind trimis ai încetat mânia cea tare a împăratului împotriva lor, înţelepte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfântă pomenirea ta ne sfinţeşte astăzi pe noi, care cu credinţă o săvârşim, Cuvioase David, căci cu sfinţenie ţi-ai săvârşit viaţa ta, sfinte şi după adormire te veseleşti pururea împreună cu sfinţii îngeri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Uşă purtătoare de lumină te vedea mai înainte Iezechiel, prin care a trecut Lumina cea Adevărată, Hristos Dumnezeul nostru, pe Care roagă-L neîncetat, Preacurată, să-mi deschidă uşile pocăinţei.

Irmosul

Isaie dănţuieşte, Fecioara a avut în pântece şi a născut Fiu pe Emanuel, pe Dumnezeu şi Omul. Răsărit este numele Lui, pe Care slăvindu-L, pe Fecioara o fericim.

 

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe înţelepciunea şi Cuvântul...

Prin înfrânare supunând sufletului patimile trupului, părinte înţelepte, te-ai arătat înger cu trup, fericite şi înfigându-ţi cuibul în pom, ca o pasăre bine cântătoare, ţi-ai întraripat cugetul spre înălţime; pentru aceasta, îmbogăţindu-te cu lucrările minunilor, te-ai mutat către Domnul, pe Care din pruncie L-ai dorit Drept aceea strigăm ţie: Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, ca să dăruiască iertare de greşeli celor ce prăznuiesc sfântă pomenirea ta.

 

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe înţelepciunea şi Cuvântul...

Preasfântă Fecioară, Maica lui Dumnezeu, tămăduieşte patimile cele cumplite ale sufletului meu şi îmi dăruieşte iertare de greşeli mie, celui ce nebuneşte le-am făcut; sufletul meu mi-am spurcat şi trupul mi-am întinat, ticălosul. Vai mie! Ce voi face în ceasul acela, când vor despărţi îngerii sufletul meu de ticălosul meu trup? Fii mie atunci Ajutătoare şi Folositoare, că pe tine te am Nădejde eu robul tău.

 

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe înţelepciunea şi Cuvântul...

Mieluşeaua văzându-şi Mielul şi Păstorul şi Mântuitorul pe Cruce, se tânguia, lăcrimând şi cu amar striga: Lumea se veseleşte luând izbăvire prin Tine, iar pântecele meu arde văzând răstignirea Ta, pe care o rabzi pentru milostivirea milei, Preabunule Dumnezeule, Doamne cel fără de păcate. Acesteia  cu  credinţă  să-i strigăm: Milostivire arată, Fecioară, spre noi şi iertare de păcate dăruieşte celor ce ne închinăm patimilor Aceluia.

Viața este o pânză, iar gândurile noastre sunt tușele de pensulă. Alege-ți culorile cu înțelepciune.

 Puterea pozitivității: transformarea vieții 🌟 tale

"Viața este o pânză, iar gândurile noastre sunt tușele de pensulă.
Alege-ți culorile cu înțelepciune." 🎨

Ați observat vreodată cum unii oameni par să poarte un nor de furtună perpetuă deasupra capetelor lor? ☁️
Chiar și în cele mai însorite zile, ei găsesc o modalitate de a se concentra asupra picăturilor de ploaie.

Lentila lor de percepție este ca o oglindă crăpată, reflectând doar umbrele, în timp ce nuanțele vibrante ale vieții rămân ascunse. 🌈

Negativitatea se strecoară în mintea noastră, se stabilește confortabil,
și îi șoptește poveștile toxice.

Dar dacă ți-aș spune că deții puterea de a rescrie această narațiune?
Că îți poți transforma viața schimbându-ți perspectiva,
Un gând la un moment dat? 🌟

"Radacinile negativitatii sunt adanci, dar la fel si semintele schimbarii." 🌱

De ce unii dintre noi se agață de negativitate ca o molie de un bec slab luminat?

Poate că este confortul familiarității sau poate că este teama de dezamăgire – credința că, dacă ne așteptăm la ce este mai rău,
Nu vom fi luați prin surprindere.

Negativitatea rareori aduce ceva pozitiv în viața noastră.
Deci, să explorăm motivele din spatele perspectivei noastre sumbre. 🔍

"Dorința este scânteia care aprinde transformarea." 🔥

Imaginează-ți un jar mocnit în tine –
Aceasta este dorința ta arzătoare de schimbare.

Este șoapta care spune: "Destul!"
Este foamea de lumina soarelui atunci când ai fost în umbră prea mult timp.

Pentru a nu mai fi negativ, trebuie să aprinzi acel foc. Hrăniți-l cu curiozitate, hrăniți-l cu speranță și urmăriți-l consumând lemnul umed al pesimismului. 🌅
 
Paharul este pe jumătate gol sau pe jumătate plin? 🥂
Percepția noastră ne modelează realitatea.

Este totul cu adevărat negativ sau percepția noastră este cea care pătează pânza?

Imaginați-vă că vedeți viața printr-un caleidoscop – fiecare răsucire dezvăluind un nou model, o nouă posibilitate. Schimbă-ți perspectiva și, dintr-o dată,
Norii gri devin tușe de căptușeală argintie.

Antrenează-ți mintea pentru a vedea răsăritul soarelui chiar și în cele mai întunecate nopți.
Nu este vorba despre negarea furtunilor; Este vorba despre dansul în ploaie. ☔

"Realitatea nu poartă mască; Noi o facem." 👓

Ești într-o cameră fără ferestre.
Pereții sunt oglinzi, reflectându-ți gândurile înapoi la tine.

Dacă crezi că viața este o închisoare, oglinzile devin gratii.
Dar dacă alegeți să vedeți camera ca o pânză goală,
Dintr-o dată, oglinzile se transformă în portaluri.

Practicați gândirea neutră – observați fără judecată. 🌟

"Gândurile sunt arhitecți; Ei construiesc lumea noastră." 🏗️

Gândirea negativă ne modelează realitatea.
Ne sculptează experiențele, relațiile și oportunitățile.

Ce-ar fi dacă ne-am picta realitatea cu nuanțe de speranță, rezistență și posibilitate?
Amintește-ți, tu ești artistul vieții tale. Alegeți paleta cu înțelepciune. 🎨

"Frica este un miraj; Curajul este o oază." 🌊

Slăbiciunea vede amenințări, dar puterea transformă amenințările în provocări.

Înlocuiți frica cu curajul și priviți cum lumea voastră se transformă. 💪

Sper ca această perspectivă pozitivă să rezoneze cu tine!

Simțiți-vă liber să îmbrățișați tușele colorate ale vieții
și creați-vă capodopera. 🌟🎨✨

Valeriu Popa - Curatarea limfei - Tratamente naturiste si dieta

 

Sistemul limfatic este situat de-a lungul corpului, si actioneaza ca un sistem de canalizare in miniatura. El are marele rol de a transporta deseurile din celule, sange, colon si rinichi, intrucat functioneaza ca un filtru pentru bacterii, microorganisme si de eliminiator a celulelor moarte si a deseurilor din corp.

Alimentele pe care le consumam sunt digerate de organism pentru a extrage substantele nutritive necesare pentru fiecare celula vie a corpului nostru. Celulele la randul lor proceseaza acesti nutrienti si astfel sunt eliberate unele deseuri. O detoxifiere regulata este vitala, altfel organismul nostru se va ineca in propriile deseuri si vor aparea blocaje ale ganglionilor limfatici, care vor reduce capacitatea organismului de a rezista la boli.

Cine are nevoie de o curatare a limfei?

Toata lumea are nevoie de o detoxifiere a sistemului limfatic, pentru a scapa de toate deseurile acumulate de-a lungul vietii. Curatarea acestui sistem ajuta la curatarea fiecarui organ din corp. Sistemul limfatic se poate bloca din cauza unui consum excesiv de lactate, tutun, alcool, medicamente, sau din cauza deshidratarii, pesticidelor, bolilor si virusilor.

Simptomele unui sistem limfatic lent, incarcat:

- Incapacitatea de a lupta impotriva infectiilor si bolilor

- Infectii recurente si boli recidivante

- Oboseala persistenta care nu se amelioreaza prin somn si odihna

- Umflarea ganglionilor limfatici constanta (acest simptom poate de asemenea fi un semn al unei boli grave: limfom, leucemie sau tulburari autoimune)

- Umflarea splinei

- Pietre la amigdale

- Circulatia sangelui proasta

- Mancarimi pe corp care nu sunt cauzate de iritatii sau boli de piele

- Transpiratie excesiva

- Tensiune arteriala sistolica mare

- Alergii si sinuzita

I. Curatarea limfei - Tratamente naturiste

1. Clisma cu Coada-Calului

Se prepara 2 litri de ceai de coada-calului din 4 lingurite de planta la 2 litri de apa. Se fac clisme dimineata si seara. Programul dureaza 3 zile si este mai strict: nu se mananca nimic toata ziua, doar se beau 3-4 litri de lichide: 2 litri de apa, un litru de suc de grepfruit, 1-2 pahare de suc de lamaie si portocale.

2. Suc de Afine

Sucul de afine poate curata sistemul limfatic, intestinele si rinichii de diferite tipuri de toxine daunatoare. Afinele contin foarte multi compusi care ajuta la eliminarea grasimii din sistemul limfatic, si antioxidanti (mai ales Vitamina C) care contribuie la detoxifierea rinichilor, fibre dietetice, Vitamina K, potasiu si Vitamina A.

3. Infuzie de plante curatarea limfei

- 2 parti galbenele

- 2 parti lipicioasa

- 1 parte lumanarica

Se pun plantele intr-o cratita si se acopera cu apa rece. Se fierb la foc mic 20-45 de minute. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi, timp de mai multe saptamani.

Galbenelele sunt un tonic imunitar general care ajuta la curatarea limfei si reducerea inflamatiilor pielii. Lipicioasa este o planta care stimuleaza activitatea sistemului limfatic si a organelor, ajuta in congestia limfatica si ganglioni limfatici inflamati. Lipicioasa curata si hraneste de asemenea sangele. Lumanarica decongestioneaza limfa prin activarea functiei sale si tratarea ganglionilor limfatici umflati sau blocati la nivelul gatului, bratelor si regiunii anghinala.

4. Ceai de dragaica

Ceaiul de dragaica (sanziene) se prepara dintr-o lingurita de planta la o cana de apa, si se fierbe 10 minute. Se beau cate 2 litri pe zi. Cura dureaza 3-4 saptamani.

II. Dieta pentru curatarea limfei

- Supa de legume

Vitaminele si mineralele sunt extrem de importante pentru procesul de detoxifiere. Dieta de curatare a sistemului limfatic se bazeaza astfel pe consumul de alimente organice, proaspete: ceapa verde, dovlecei, telina, patrunjel, seminte de mustar, gulii, varza, ardei, spanac, salata verde, broccoli si morcovi. De la unele din aceste legume se pot folosi si radacina si frunzele. Se pot consuma sub forma de supa cu apa distilata, din care se beau cate 3 pahare pe zi, inainte de masa.

- Usturoi si ghimbir

Tot la capitolul alimente detoxifiante, medicii naturisti recomanda usturoiul, ca un asistent puternic pentru sistemul limfatic, care il ajuta sa scurga toate metalele toxice si otravurile din corp, precum si ghimbirul, care stimuleaza circulatia sangelui si lichidelor din corp, inclusiv a lichidului limfatic.

CORPUL ITI ȘOPTEȘTE :

 

1. Piele uscată:
   Corpul tău nu are vitamina E.
   Pentru a-ți satisface nevoile, include în dieta ta nuci, pește gras și ulei vegetal virgin.
2. Păr și unghii fragile:
   Aceste simptome indică o deficiență de vitamine din complexul B și calciu. Mănâncă fasole, mac, drojdie și cereale integrale.
3. Sângerare de la gingii:
   Adică lipsa vitaminei C. Mâncați cât mai des ceapă, usturoi, fructe și legume.
4. Insomnie, crampe și comportament capricios și compulsiv:
   Corpului tău îi lipsește magneziu și potasiu.
   Aceste elemente se găsesc în cacao, ciocolată, banane, cartofi, caise uscate, prune și sfeclă.
5. Piele dură pe coate:
   Acest simptom indică faptul că aveți o deficiență de vitamina C și A care se găsește în fructe și legume, de exemplu în diferite tipuri de citrice, morcovi, roșii, caise și dovlecei
6. Vrei ca preparatele tale sa fie cat mai sarate sau ai tendinta sa plangi:
   Poți avea o infecție sau o inflamație în organism, mai ales în sistemul urogenital.
7. Acest simptom indică faptul că aveți o deficiență de vitamina C și A care se găsește în fructe și legume, de exemplu în diferite tipuri de citrice, morcovi, roșii, caise și dovlecei
8. Vrei ca preparatele tale sa fie cat mai sarate sau ai tendinta sa plangi:
   Poți avea o infecție sau o inflamație în organism, mai ales în sistemul urogenital.
9. Vreau cât mai mult dulce posibil:
   Este posibil să fii epuizat și să ai nevoie de un impuls rapid de energie. În acest caz, este mai bine să consumi miere sau ciocolată neagră pentru a evita problemele gastrointestinale.
10. Gust pentru semințele de floarea soarelui:
    Corpul tău nu are antioxidanți și alți nutrienți.
    Nouă. Aveți un gust pentru acru:
    Corpul are nevoie de aceste produse deoarece dintr-un motiv oarecare trebuie stimulat ficatul sau vezica biliară.
    Include oțet de lămâie, mere și vin și afine în dieta ta.
    Zece. Ai părul plat sau picioarele reci și ești obosit:
    Deficit de iod. Consumați produse marine și în special alge.

Consumul de cuișoare ajută la vindecarea multor boli.

 Dacă cuișoarele sunt consumate înainte de a adormi noaptea, stomacul rămâne curat, ceea ce păstrează prospețimea pe tot parcursul zilei. Consumul de cuișoare este util în protejarea organelor, în special a ficatului, de efectele radicalilor liberi.
De asemenea, cuișoarele trebuie utilizate frecvent dacă ai o răceală, gripă sau febră. Consumul de cuișoare oferă ajutor de la problema umflăturii în gât, amigdale, etc.
De fapt, cuișoarele conțin un element numit eugenol care il face un antiinflamator eficient.
Tot ce trebuie să faci este să mesteci două cuișoare și să bei apă caldă înainte de a merge la culcare.
Cuișoarele se dovedesc, de asemenea, a fi eficiente în diabet, deoarece controlează nivelul de zahăr din sânge, adică cei care au probleme cu zahărul vor beneficia foarte mult de pe urma acestuia.
Trebuie să mai știi că cuișoarele au efect aromaterapeutic, stimulând intens funcțiile cerebrale. Sunt indicate în perioadele de suprasolicitare intelectuală, de oboseală, în perioadele de examene sau în perioadele de stres. Cuișoarele reduc colesterolul rău din organism 

CUISOARE+TURMERIC+POLEN+APA
❗Remediu si Preventie❗
CUISOARE - antioxidant, dezinfectant, antibiotic
Cuisoarele sunt una din plantele dezinfectante cele mai puternice de pe pamant.
TURMERIC - antiinflamator, sofranul indian
Contine curcumin, una din cele mai studiate substante active, datorita beneficiilor.
POLEN Crud - Egiptenii numeau polenul: „praful care da viata”
Tonic sedativ si astringent, dar si un afrodisiac care curata sangele si amelioreaza edemele.
MIERE - cea mai mare putere calorica naturala
APA Vie - de izvor sau de la robinet lasata in cana cateva ore in lumina sau soare
✨PREPARARE:
Cate o lingurita rasa din fiecare si si amesteca cu apa intr-o canuta.
Se bea cu DRAG ❤ in etape, dupa masa.
Minim de 3 ori pe saptamana

Postul Sfântul Petru și Pavel -„Postul de vară” – Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel

 

. Această perioadă de postire ne oferă prilejul de a medita asupra misiunii pe care cei doi mari Apostoli ai Bisericii au desfăşurat-o pentru propovăduirea Evangheliei lui Hristos. Tot prin ținerea acestui post se cinstesc darurile Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfinții Apostoli la Cincizecime, de aceea în vechime acest post se mai numea Postul Cincizecimii.

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este un post ușor

În fiecare sâmbătă și duminică este dezlegare la pește, vin și ulei. Învățătura pentru posturi din Ceaslovul mare arată că lunea, miercurea și vinerea se mănâncă legume fără ulei, marți și joi aceleași cu untdelemn și vin.

Dezlegarea la pește există și luni, marți și joi dacă este serbat un sfânt cu doxologie mare și cu cruce neagră în calendar, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri se dezleagă la untdelemn și vin. Și de hramurile bisericilor se oferă dezlegare la pește.

Dacă însuși praznicul Sfinților Apostoli Petru și Pavel cade miercuri sau joi, se face dezlegare la pește, vin și ulei.

Pe întreaga durată a acestui Post, ca și în cazul celorlalte posturi din cursul anului bisericesc, nu se fac nunți, pentru că perioada de postire nu este compatibilă cu bucuria și petrecerile care însoțesc de regulă nunțile.

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel nu are durată fixă

Spre deosebire de celelalte posturi care au o durată fixă, Postul închinat Sfinților Apostoli Petru și Pavel are o durată variabilă de la an la an, în funcție de data Sfintelor Paști.

Începutul Postului Sfinților Apostoli este în funcție de data Sfintelor Paști. Începe întotdeauna luni după Duminica Tuturor Sfinților.

Conform Pascaliei Bisericii Ortodoxe Române, Postul Sfinților Apostoli poate varia între 28 de zile, atunci când Paștele cade pe 4 aprilie, până în situația în care poate fi desființat, atunci când Paștele este prăznuit după data de 1 mai.

Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Sfântul Apostol Petru era pescar din Betsaida, la Marea Galileei, şi se chema Simon înainte de a se întâlni cu Domnul. Era frate cu Sfântul Apostol Andrei, „cel întâi chemat” la slujirea credinţei. Era cel mai vârstnic dintre cei doisprezece Ucenici şi deseori vorbea în numele Apostolilor, rugând pe Învăţătorul să le tâlcuiască înţelesul tainelor credinţei.

Sfântul Apostol Pavel a fost învăţat, fariseu şi rabin în religia evreilor, ucenic al lui Gamaliel şi cunoscător al întregii învăţături din vremea sa. Se numea Saul înainte de a veni la credinţă şi era de origine din Tarsul Ciliciei.

Împuternicit de sinedriul din Ierusalim, Pavel a prigonit cumplit pe cei ce mărturiseau credinţa în Hristos şi propovăduiau Învierea Lui. Pe când călătorea spre cetatea Damascului, pentru a prinde pe creştinii de acolo, Saul a văzut pe Domnul, Care i S-a arătat în chip minunat, şi a crezut în El, lepădând rătăcirea în care trăise până atunci.

Patriarhul Daniel spune că „deși acești doi Apostoli ai lui Hristos sunt diferiți ca pregătire teologică, spirituală, culturală, sunt foarte asemănători în dragostea jertfelnică pentru Mântuitorul. Ambii au mărturisit dumnezeirea lui Hristos și L-au iubit până la moarte, au avut în comun grija pentru Biserică, apărarea dreptei credințe și a unității acesteia”.

De asemenea Părintele Patriarh Daniel a evidențiat în repetate rânduri că o mare virtute pe care cei doi sfinți o au în comun este pocăința: „Petru s-a lepădat de trei ori de Hristos, din frică, spunând că nu Îl cunoaște pe Hristos, iar Pavel a prigonit Biserica lui Hristos. De aceea, ambii Apostoli au regretat și s-au pocăit toată viața. Râvna lor misionară parcă ar fi vrut tot timpul să recupereze aceste greșeli ale lor”.

• • 

    
    

Creştinii ortodocşi au intrat în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, care durează până pe 29 iunie, ziua de serbare a celor doi sfinţi. Dat fiind rolul major pe care l-au avut aceşti Sfinţi Apostoli ai Mântuitorului în răspândirea dreptei credinţe în lume, Biserica a rânduit ca prăznuirea lor să fie pregătită printr-o perioadă de post, adică printr-o primenire atât trupească, cât şi duhovnicească a creştinilor.

Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel începe după Duminica Tuturor Sfinţilor, sărbătorită la o săptămână după Rusalii. Prin respectarea acestui post, se cinstesc darurile Sfântului Duh, care au pogorât peste Sfinţii Apostoli şi care au postit înainte să propovăduiască Evanghelia. Durata postului Sfinţilor Apostoli depinde de data în care este sărbătorit Paştele. Postul se va încheia de sărbătoarea Sfinţilor Petru şi Pavel, pe 29 iunie.

Despre vechimea acestui post mărturisesc, în secolul IV, Constițutiile Apostolice. Mărturii ulterioare se găsesc la Sfântul Atanasie cel Mare, la Teodoret, Episcopul Cirului, la Leon cel Mare, care numește postul acesta Postul de vară sau al Cincizecimii. Se pare că, la început, acest post era ținut numai în cercurile monahale și abia mai târziu s-a extins și la credincioșii din lume.

După Pravila cea mare și Învățătura pentru posturi din Ceaslovul mare, luni, miercuri și vineri se mănâncă legume fără untdelemn, marți și joi aceleași cu untdelemn (și vin), iar sâmbăta și duminica și pește; dezlegarea la pește se dă și luni, marți și joi, când cade sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri, se dezleagă la untdelemn și vin. La hramuri și la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie) se dă dezlegare la pește, în orice zi a săptămânii ar cădea.

Postul este o perioadă în care avem şansa să îmbinăm rugăciunea cu fapta de milostenie şi să schimbăm răutatea, egoismul şi indiferenţa în favoarea bunăvoinţei şi a dragostei faţă de aproapele, indiferent cum se numeşte şi ce rang social are.

(Pr. Marius Tabarcea, Parohia Poieniţa, Protopopiatul Paşcani)

 Ocrotitori ai celor întemnițați, Sfinții Apostoli Petru și Pavel au pierit la Roma, din pricina iubirii lor pentru Dumnezeu. Cel mai înaintat ca vârstă dintre apostoli, Sfântul Petru, deși nestatornic și aprig la vorbă, era considerat a fi cel mai sensibil dintre toți. Iar Sfântul Pavel, cunoscut mai ales pentru epistolele sale, precum „Imnul Dragostei”, este cel care a lăsat în urmă principiul fundamental al creștinului ortodox.

Născut în secolul I în Betsaida Galileei, Sfântul Apostol Petru (pe numele iudeu Simon) era fratele Sfântului Apostol Andrei. A fost ales de Mântuitorul a fi pescar de oameni, după o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret. Deși a propovăduit cu râvnă iubirea Domnului și dreapta credință, a împlinit și profeția cum că se va lepăda de trei ori de Hristos, când a fost prins pentru a fi răstignit. Plângând cu amar și pocăindu-se, Sfântul Petru a luat cuvântul, după Înălțarea Domnului, și l-a ales pe Matia ca apostol, în locul lui Iuda. De asemenea, prin predica ținută în ziua Cincizecimii, a convertit 3000 de oameni la Ortodoxie, aceștia primind Sfântul Botez. Propovăduind în Ierusalim, Samaria, Asia Mică  și Babilon, spre finalul vieții, Sfântul Petru a ajuns la Roma, loc în care a murit răstingit pe cruce, cu capul în jos.

Născut în Tarsul Ciciliei, Sfântul Pavel a fost elevul învățatului Gamaliel și lupta împotriva creștinilor. Participând la uciderea Sfântului Ștefan, i s-a arătat Mântuitorul pe calea Damascului, într-o lumină orbitoare, spunându-i: „Saule, Saule, pentru ce mă prigonești?”. Sfântul Pavel s-a convertit în urma acestei minuni, a primit Sfântul Botez și a mers în trei călătorii misionare, scriind 14 epistole. A murit la Roma, decapitat, din porunca împăratului Nero.

Sânzienele

 

Sânzienele sunt cunoscute şi sub numele de drăgaică. În lumea leacurilor sânzienele sunt foarte apreciate .

Dincolo de obiceiurile cu semnificație religioasă, sânziana galbenă a avut întrebuințări cât se poate de domestice: a fost folosită ca pigment natural pentru colorarea țesăturilor, ca plantă medicinală și ca plantă culinară:

Semințele prăjite și măcinate se folosesc pentru prepararea unei băuturi energizante calde, asemănătoare cafelei.

Vârfurile înflorite se pun la macerat pentru obținerea unei băuturi răcoritoare, la fel ca florile de soc, sau pentru aromatizarea unor spirtoase. Prin Danemarca există și astăzi o băutură numită bjæsk, preparată în acest fel.

Zeama obținută din zdrobirea plantei era folosită pe vremuri ca enzimă vegetală pentru coagularea laptelui, în procesul obținerii produselor lactate.

CEAIUL DE DRAGAICA (SANZIENE): Se foloseste in bolile de ficat, rinichi, pancreas, splina, este indicat pentru cei care sufera de tulburari ale sistemului limfatic, in cloroza, hidropizie, junghiuri intercostale, epilepsie, isterie, boli ale nervilor, retentie urinara, nisip si piatra (calculi) la rinichi, vezica urinara, in bolile gusei, a glandei tiroide, cancerul limbii, ulceratii canceroase, boli de piele de natura canceroasa. Se beau pana la 4 cesti de ceai pe zi, iar in afectiunile de piele se foloseste si alifia.

Drăgaica (Galium verum), denumită popular și floarea-lui-Sfântul-Ion sau sânzienele (Galium mollugo) are un parfum ce duce cu gândul la miere și poate fi găsită inclusiv iarna pe locuri fără zăpadă, sub iarba uscată.

Cu beneficii uimitoare pentru sănătate și foarte aromat, ceaiul de sânziene sau drăgaică este folosit încă din cele mai vechi timpuri. În afara ceaiului, se mai folosesc în scopuri terapeutice tinctura și maceratul la rece.

Ceaiul de sânziene curăță rinichii, ficatul, pancreasul și splina de factorii patogeni, iar cei care suferă de tulburări ale sistemului limfatic ar trebui să bea zilnic ceaiuri de sânziene sau drăgaică. Medicina populară recomandă drăgaica și în epilepsie, isterie, coree, boli de nervi, retenție urinară, nisip și piatră la rinichi și în urină. De asemenea, poate fi un aliat de nădejde și în afecțiuni ale glandei tiroide. După preotul elvețian Kunzle, ceaiul din această plantă minunată este un leac de încredere și în boli de rinichi sau pionefrite (puroi la rinichi), chiar atunci când nimic altceva pare să nu mai dea rezultate. „Foarte eficace este amestecul de drăgaică, splinuță-de-pădure și urzică-moartă-galbenă în părți egale. În acest caz, efectul se manifestă foarte iute. El (preotul Kunzle-n.red.) vorbește de 14 zile. Se face infuzie de drăgaică și se bea ½ ceașcă pe stomacul gol, 30 de minute înainte de micul dejun, iar restul pe parcursul zilei, înghițitură cu înghițitură. În caz de boală grea trebuie consumate 4 cești pe zi“, scrie Maria Treben în cartea sa Sănătate din farmacia Domnului.

Apreciată și pentru afecțiuni uterine

Potrivit fitoterapeutei Maria Treben, drăgaica a fost foarte apreciată în vremurile străvechi și de femeile care aveau afecțiuni uterine. Femeilor li se punea această plantă în pat pentru a li se declanșa nașterea și pentru a li se ușura durerile facerii. Această credință s-a transpus apoi asupra Fecioarei Maria, Maica Domnului folosind drăgaica în loc de paie pentru culcușul său sfânt. Se mai spune că și pruncului Iisus i-a pus drăgaică pe post de pernă în iesle. De asemenea, o legendă veche din Silezia relatează că Sfânta Fecioară a luat drăgaică pentru că este singura pe care măgarul nu o mănâncă. Deși este căutată pentru a trata diferite afecțiuni, iată că porcii și măgarii nu consumă această plantă. Singurele care caută această plantă ar fi vacile.

Eficientă și în cancer

Botanistul austriac Richard Willfort menționează în cartea sa Gesundheit durch Heilkrauter (Sănătate prin plante medicinale) că băutul ceaiului de drăgaică și clătitul gurii cu acesta reprezintă o modalitate excelentă de tratament în cancerul limbii. Potrivit botanistului Willfort, sucul proaspăt stors și amestecat cu unt ajută chiar în ulcerații canceroase de tot felul și în boli de natură canceroasă. Și doctorul Heinrich Neuthaler a scris în cartea Das Krauterbuch (Cartea despre plantele medicinale) că „drăgaica albă este în unele regiuni recomandată și astăzi împotriva cancerului, lucru nepermis căruia trebuie să ne împotrivim cu hotărâre“.

De ajutor și în cazul unor boli de piele

Se pot obține vindecări cu ajutorul sânzienelor și tratând ulcerațiile canceroase, mai scrie Treben, care amintește de înmulțirea bolilor maligne de piele din ultima perioadă. „În ultimul timp s-au înmulțit bolile maligne de piele care se manifestă sub forma unor pete întunecate, bine conturate și aspre. Se presupune că ar fi vorba de o boală infecțioasă. În acest caz, tratamentul cu suc proaspăt de drăgaică și alifie de filimică dă rezultate. Simultan, trebuie folosit însă neapărat ceaiul depurativ de filimică, urzică și coada-șoricelului“, mai scrie fitoterapeuta a cărei carte a devenit best-seller. Aceasta menționează și cazul unei femei care avea un nodul în cerul gurii, extrem de dureros. Pacienta s-a clătit cu ceai de drăgaică și, în patru zile, a scăpat de nodul și de dureri.

Cum se folosește sânziana

Spuneam că sânzienele sau drăgaicele sunt de folos admnistrate sub formă de ceaiuri, sucuri proaspete și alifii. Pentru ceai este nevoie de o lingurițã cu vârf de plantã la ¼ litru de apã. Planta se opãrește și apoi se lasă să stea acoperită câteva minute. Sucul proaspăt se prepară prin stoarcerea plantei, după spălare, cu ajutorului unui storcător electric de uz casnic. Este important să se consume cât mai repede, în stare proaspătă. Atunci când leacul de care avem nevoie este unguent sau alifie, acesta se prepară amestecându-se cu unt la temperatura camerei până se formează o pastă alifioasă care se păstrează în frigider.

Cine a fost Maria Treben?

Născută Günzl, în 1907, Maria Treben a fost o botanistă și scriitoare austriacă. Considerată o specialistă în domeniul medicamentelor pe bază de plante și a altor metode alternative de tratament în tradiția lui Sebastian Kneipp, Treben a sintetizat puterea plantelor în cartea sa Gesundheit aus der Apotheke Gottes (Sănătate din farmacia Domnului), publicată în peste 20 de limbi străine, în mai mult de opt milioane de exemplare. În ianuarie 1947, în urma expulzării germanilor din Cehoslovacia, Maria Treben a fost adăpostită într-o tabără de refugiați din Wülzburg (Bavaria), scrie Wikipedia. Acolo a avut o erupție cutanată și, după o ședere de trei săptămâni, s-a îmbolnăvit de febră tifoidă. A fost transferată din tabără la un spital, unde, din cauza războiului, nu existau prea multe medicamente și nu era nicio perspectivă de salvare. Surorile i-au dat să bea suc de rostopască, iar starea ei de sănătate s-a îmbunătățit imediat. Această experiență cheie a determinat-o să înceapă să studieze herbalismul. În următorii ani, Treben a studiat ca autodidactă medicina pe bază de plante (fitoterapie). A practicat în Austria și Germania, fără a fi o practicantă recunoscută. Recomandarea folosirii bitterului suedez („ierburile suedeze“) a devenit deosebit de cunoscută, această practică bazându-se pe redescoperirea unei rețete a medicului suedez Claus Samst, care la rândul său a atribuit-o lui Urban Hjärne (1641-1724)