"Bunico, cum faci față durerii? "

"Bunico, cum faci față durerii? "

"Cu mâinile tale, dragă. Când o faci cu mintea, durerea se întărește și mai mult. "

“Cu mâinile, mamaie? "

"Da, da. Mâinile noastre sunt antenele Sufletului nostru. Când le muți coase, gătind, pictând, atingând pământul sau scufundându-le în pământ, ele trimit semnale de îngrijire în partea cea mai adâncă a ta și Sufletul tău se liniștește. În felul acesta nu mai trebuie să trimită durere ca să o arate.

"Sunt mâinile chiar atât de importante? "

"Da, fata mea. Gândește-te la bebeluși: ajung să cunoască lumea datorită atingerii lor.

Când te uiți la mâinile persoanelor în vârstă, ei povestesc mai multe despre viața lor decât orice altă parte a corpului.

Tot ce este făcut manual, așa se spune, este făcut cu inima pentru că într-adevăr este așa: mâinile și inima sunt legate.

Gândește-te la îndrăgostiți: Când mâinile lor se ating, se iubesc în cel mai sublim mod. "

"Mâinile mele, bunico... de când nu le-am mai folosit așa! "

„Mută-i iubirea mea, începe să creezi cu ei și totul în tine se va mișca.

Durerea nu va trece. Dar va fi cea mai bună capodoperă. Și nu va mai durea la fel de tare, pentru că ai reușit să-ți brodezi Esența. ”