Leacurile calugaritei Hildegard

 

O calugarita din secolul XI ne-a lasat mostenire niste sfaturi despre utilizarea anumitor plante in vindecarea maladiilor

• Salvia, leac universal

Florile de galbenele sunt bune in caz de otravire, fiarta in apa si stoarsa. Se leaga calda pe burta. De asemenea, galbeneaua sub forma de alifie ajuta in boli de stomac, dureri la spate si dureri la rinichi. Calugarita considera ca salvia e un remediu universal. O recomanda mai ales in caz de halena, miros rau de transpiratie, digestie proasta. „mancata cruda sau gatita ea este buna pentru cei care sufera din cauza sucurilor rele, caci ele sunt curatate de ea. De aceea, ia frunze de salvie, fa-le praf si mananca des praful asta pe paine si el iti va diminua sucurile rele din corp. Cine are prea multa secretie sau respiratie cu miros urat sa fiarba salvie in vin, sa o strecoare printr-o panza si sa bea asta des si sucurile si secretiile rele il vor parasi“. Pentru rani, planta de leac e coada soricelului. „Cand un om a fost ranit printr-o lovitura, se spala rana cu vin si se pune coada soricelului calda sub forma de compresa pe o panza, dupa ce a fiert-o in apa si a stors-o. Dupa ce rana a inceput sa se stringa si sa se vindece, sa nu se mai puna carpa, ci coada soricelului direct pe rana. De cirpa e nevoie doar ca sa traga puroiul“.

• Planta care trezeste din coma

Hildegard recomanda ciubotica cucului pentru depresie. „Cand melancolia se urca in om, ea il face trist si nelinistit in comportament si il face sa vorbeasca impotriva lui Dumnezeu. De aceea pune planta asta pe inima ca sa se incalzeasca, si spiritele aerului care il chinuie il vor parasi din cauza puterii acestei plante care vine de la soare“. Mai e buna in caz de lesin si coma, pusa pe crestetul capului. Rostopasca este planta otravitoare daca e mancata, dar e buna in alifii pentru bube, ulcere si eczeme. Cu stinjenel trec petele de pe fata si umflaturile, daca sucul plantei e pus in apa de riu mare si cu amestecul se spala fata. „Si pentru cine are greutati cu urinatul din cauza la pietre, aceasta planta ii va inmuia piatra si ceea ce a fost infundat se va desfunda. Zdrobeste radacina intr-un mojar cu un vin bun si incalzeste acest vin dupa ce l-ai strecurat si da-l sa bea cald la cine are pietre“.

• Radacini si unguente

Patlagina ingusta foloseste bolnavilor de artroza si reumatism. Zeama plantei se amesteca cu miere si vin si se bea. „Atunci cand un paianjen sau alta ganganie a atins sau a muscat omul, atunci sa puna imediat zeama de patlagina pe locul cu pricina si lui ii va merge mai bine“. Radacina, mancata pe stomacul gol, inainte mese, dar si pusa pe fracturi, ajuta la vindecarea lor. Lemnul dulce consumat ca atare ajuta la raguseala si furie, curata ochii si stomacul. Un unguent pe baza de viorele ajuta la recapatarea vederii. „Ia un ulei bun si fa-l sa fiarba la soare sau pe foc si atunci cand fierbe arunca viorea in el pana se face gros si dupa aceea pune-l la pastrat in sticlute. Seara, unge-te la ochi pe pleoape, dar ca sa nu atinga ochiul pe dinauntru si ea va alunga intunecarea ochilor“. „Isopul are o putere mare. Gatit sau pulverizat este mai bun decat crud. mancat, el curata ficatul si plamanul. Cine tuseste sau are dureri la ficat si cine are aburi la plamini sa manance isop cu carne sau cu grasime. Cand insa pune isop in vin sau in apa, atunci mai mult isi dauneaza“.

• Inhalatie cu fum de lemn de brad

Zmeura e buna in caz de febra si lipsa poftei de mancare, sub forma de infuzie. „Murele sunt usor de digerat. Putere de vindecare ele insa nu detin“, spune calugarita. Socul e bun pentru cei cu hepatita. „Sa puna frunzele de soc pe piatra incinsa de la baie cu aburi si sa le stropeasca cu apa. Sa puna si vlastarii de soc in vin, asa incat el sa le ia gustul lor si sa bea vinul asta cu masura in timpul baii cu abur. Cand iese din baie sa se puna in pat ca sa transpire. Sa faca asta des si va fi vindecat“. Fructele de maces fierte curata stomacul, iar la cei in convalescenta, le reda vigoarea. Bradul e de folos in caz de raceli. „Cand nasul curge, sa se inhaleze fum de lemn de brad prin nas. Cenusa de brad sa fie amestecata cu apa pentru a face o baza, si cu ea sa se spele pe cap. Apa asta scade secretiile din cap si face ochii limpezi“. „Sucul de pin este foarte folositor la facut alifii precum si pentru remedii de ochi. Cand cineva face alifii sa adauge si sucul din crengi de pin si acele alifii vor deveni mai puternice si mai bune“.

• Carne buna, carne rea

Calugarita Hildegard nu considera ca trebuie sa eliminam carnea din alimentatie decat in perioada de post. Carnea anumitor animale ajuta la vindecarea unor afectiuni. Astfel, ficatul de cerb „scoate reumatismul“, iar cel de caprioara e de folos in caz de cancer. „Cine are dureri in incheieturi si membre sau dureri la stomac sau burta sa fiarba picioare de vaca sau vitel cu zgirci si grasime, din care sa faca o ciorba“. Ficatul de oaie e recomandat celor ce tusesc si respira greu. „Carnea de capra mancata des vindeca maruntaiele rupte si ranite, vindeca si intareste stomacul“. Carnea de strut e buna pentru bolnavii de epilepsie si pentru cei supraponderali. Nu toti pestii sunt sanatosi, crede calugarita. Este bine sa evitam somonul, linul, anghila, platica si toti pestii fara solzi. Heringii nu sunt utili celor bolnavi. Cei mai sanatosi pesti ar fi somnul, stiuca, bibanul, babusca si lipanul. Bolnavii grav sa nu manance carne de gaina, mai ales prajita. La fel, carnea de gasca. Dar, cea mai rea este carnea de porc. „Este un animal necurat, carnea lui nu este sanatoasa si este plina de fumuri rele si nu este buna nici pentru bolnav nici pentru sanatos. Ea sporeste secretiile rele si slabiciunile in om“. in schimb, este buna carnea de capra, mai ales de ied.

Acum 1.000 de ani, o calugarita de origine germana a descris in detalii incredibile leacurile folosite in terapia naturista de azi. Hildegard von Bingen nu este cunoscuta in România, dar retetele ei sunt folosite de unii tamaduitori de la noi. Specialistii chinezi au ajuns si ei la concluzia ca exista o asemanare incredibila intre tratatul acestei calugarite din Evul Mediu si medicina orientala. stia ca in vremea ei nu existau inca unele boli, dar prevedea ca traiul modern va aduce cu el si alte maladii, mult mai complexe. Retetele ei nu sunt de urmat intocmai, ci numai dupa ce le confruntam cu cele actualizate de catre specialisti. Totusi, merita sa aflam ce leacuri recomanda calugarita din secolul XI, o pioniera printre teoreticienii medicinii alternative, cea care a enuntat principiul vietii sanatoase, asa cum il promovam si azi: un mod de viata sanatos si o alimentatie corecta.

• Retete primite prin credinta

Hildegard von Bingen (1098-1179) a fost o calugarita benedictina la Disibodenberg, devenita ulterior stareta, care s-a ocupat de discipline diferite ca: religie, medicina, biologie si muzica. I-a fost greu in acele vremuri sa se remarce in cercetare, dar a reusit, cistigand aprecierea credinciosilor care credeau in viziunile ei. Calugarita a scris si retete si sfaturi de sanatate. Hildegard spune ca omul este in mod natural sanatos, dar, prin modul de hranire si de trai se poate imbolnavi. Pentru a ne pastra sanatatea, ea ne-a transmis 6 reguli de aur: o alimentatie corecta, intoarcerea in natura, o proportie echilibrata intre somn, munca si miscare, detoxifierea organismului. Peste toate acestea se adauga curatirea sufleteasca prin credinta. „Sufletul este, pentru corp, ceea ce sucul vietii din maduva copacului este pentru un copac si puterea sufletului isi creaza forma precum copacul isi creaza forma lui“, spunea aceasta femeie acum 1.000 de ani. Un principiu modern, aplicat in medicina actuala. Desi nu a fost niciodata canonizata, ci doar beatificata, stareta a fost numita de credinciosi „Sfanta Hildegard din Bingen“, sau Sibila Rinului.

• Leac pentru urechi si plamani

Iata cateva din plantele recomandate de Hildegard pntru tratarea anumitor afectiuni, asa cum le descrie ea. Ungurasul „este cald si are destul suc impotriva la multe boli. Cine are urechile surde sa fiarba unguras in apa, sa-l scoata din apa si sa puna apa de pe el in ureche si sa-l puna si cald la urechi si pe cap si in felul asta el va auzi mai bine. si cine este bolnav in gat sa-l fiarba in apa, sa strecoare apa printr-o panza, sa puna de doua ori mai mult vin pe care sa-l fiarba intr-o oala si sa adauge ceva grasime si sa bea asta pana ii trece gatul. Cine are maruntaiele bolnave sau rupte sa fiarba unguras cu vin si ceva miere. si bautura asta sa o puna intr-o oala si sa o bea dupa ce s-a racit si va fi vindecat“. Iarba mare macerata in vin tamaduieste durerile de plamini. „Sa bea moderat inainte si dupa masa si asta ii scoate otrava din plamani, elimina migrena si curata ochii. Sa nu se bea insa prea des, caci atunci dauneaza. in lipsa de vin, se poate folosi si miere cu apa“.

• Cimbru, bun pentru Parkinson

Bobornicul e recomandat de calugarita pentru constipatie si reumatism, sub forma de mancare ca de urzici. Menta de balta consumata cruda e buna pentru cei care vor sa slabeasca. Menta creata ajuta la digestie. Pentru inflamatia pleurei si guta, Hildegard spune ca e buna valeriana. Se amesteca praf de planta cu faina, se fac din amestec biscuiti. Pacientul „sa manance asta des si ii va merge mai bine“. Busuiocul e bun pentru cei cu dificultati de vorbire. „Un om caruia i s-a impietrit limba asa ca nu mai poate vorbi sa-si puna cate o frunza sub limba si el isi va recapata vorbitul. insa si cine are febra puternica, sa fiarba busuioc in vin si sa puna ceva miere si asta sa strecoare si sa bea des pe stomacul gol inainte de masa de seara si febra va dispare“. Bolile de stomac trec cu pelin negru, gatit in mancare. Cimbrul de gradina este leac pentru Parkinson. Bolnavul trebuie sa amestece pulberea acestei plante cu praf de chimen, praf de salvie si apa fiarta cu miere si sa bea acest amestec dupa ce mananca.

• Urzica „elimina secretiile rele“

Urzica este indicata in cancer. „Urzica nu este in nici un caz cruda buna de mancat, cand insa ea iese primavara din pamant este buna de mancat fiarta, caci curata stomacul si intestinele si le elimina secretiile rele. Orice tip de urzica face asta. Bolnavul sa ia sucul de la urzica cu cel de la lumanarica in aceeasi cantitate si frunze de nuc sau scoarta de nuc de doua ori mai mult decat cele doua si ceva otet si miere si sa le fiarba intr-o oala. Sa arunce spuma care se ridica si dupa ce a dat in clocot sa o ia de pe foc si sa bea bautura asta cu masura pe stomacul gol (inainte de mese) timp de 15 zile, iar dupa mese un pic mai mult“. Si amnezia are leac, in viziunea calugaritei. „Cine uita impotriva vointei lui (adica inca stie ca uita), sa ia urzica si ceva ulei de masline si sa-si unga pieptul si timplele. Sa faca des asta si uitarea ii va fi micsorata“.

• Frunze de feriga pentru ochi buni

Mararul este si bun, dar si daunator. „Oricum se mananca, el va face omul trist. Crud nu este deloc bun de mancat caci are mai multa umezeala in el din pamant si cateodata primeste din pamant o umezeala care dauneaza la om. Cand este insa fiert reduce reumatismul. Cui ii curge sange din nas sa ia marar si de doua ori mai multa coada soricelului, verzi, nu uscate, si sa le puna pe frunte, la timple si la piept. Trebuie sa fie verzi caci forta lor provin din verde“. Frasinelul este bun pentru pietre la rinichi si la fiere, precum si pentru dureri cardiace, daca e mancat sub forma de pulbere, pe paine. Hildegard recomanda feriga, drept planta de leac in mai multe afectiuni. Pentru guta, e buna o baie cu infuzie de feriga. „Vara, pune frunzele de feriga pe ochi si culca-te, si ele iti vor curati ochii si iti vor lua ceata de pe ei. si cine este surd sa lege semintele de feriga intr-un saculet si pune-le des in ureche si sa aiba grija sa nu se duca din ureche in cap si el va recapata auzul“.

• Pentru febra, dureri de inima si paduchi

Pentru hepatita, leacul este degetelul. Se amesteca planta cu faina si cu apa limpede. Din praf, se fac biscuiti care se mananca pe stomacul gol timp de 9 zile. Nalba mare ajuta in caz de febra si dureri de cap. „Cand un om are febra sa zdrobeasca nalba mare in otet si sa-l bea pe stomacul gol dimineata si seara“. Gentiana galbena, sub forma de praf pulverizat peste supe, va intari inima celui care „are dureri de inima de parca viata lui ar atirna de un fir de par“. Raguseala, bronsita, raceala trec cu luminarica fiarta cu fenicul in vin sau apa cu miere. „Lavanda nu ii foloseste omului daca o mananca, insa ea are un miros puternic. Cine are paduchi sa miroasa des din lavenda si ei vor muri“. Semintele de in sunt de leac in caz de junghiuri la inima si la coaste, dar si pentru arsuri. Semintele se fierb in apa, iar cu aceasta apa se fac comprese care se aplica pe locul dureros sau ars.

• La ce sunt bune leusteanul si patrunjelul?

„Leusteanul crud dezbina natura omului si o distruge. Cand se fierbe fara alte ierburi in mancare, el face mintea si trupul lenes“, sfatuieste Hildegard. Ca leac, ajuta in caz de tuse, macerat in vin. Bulbul radacinii de crin zdrobita, sub forma de macerat, vindeca lepra si eczemele, daca se bea mult lapte de capra. Mirosul crinului aduce optimism. Armurariul ajuta in reumatism. „Roinita este calda si cine o mananca ride cu multa placere caci caldura ei atinge caldura splinei si de aceea inima este bucuroasa. Cui ii creste albul din ochi sa scoata radacina, sa o puna peste noapte in apa de la un izvor curgator. Dupa aceea sa scoata radacina din apa si sa o incalzeasca. si asa calda, sa o puna peste ochi. Asta sa faca timp de trei nopti si albul din ochi se va vindeca si va disparea“. Patrunjelul elimina pietrele la rinichi, amestecat cu coada soricelului si fierte in vin. Pentru pareza, „se iau patrunjel si fenicul in aceeasi cantitate si ceva mai putina salvie“. Se zdrobesc aceste ierburi un pic intr-un mojar si se adauga ulei de masline cu trandafir. „Se pune la locul unde sufera si sa-l lege cu o carpa de in“.

Regulile de aur ale calugaritei

- Trebuie facuta o selectie corecta a alimentelor si lichidelor, astfel incat „Hrana voastra sa va fie si leac“. - Omul trebuie sa profite de tot ce este natural pentru ca „in toata creatia, in copaci, plante, animale, pasari si pesti, si chiar in pietrele pretioase, sunt ascunse forte subtile cu putere de vindecare“. - Trebuie respectate somnul si miscarea. „Caci atunci cand omul doarme, maduva lui se odihneste si se intaresc oasele, sangele, se creaza muschi noi, se unesc membrele si se inmulteste mintea (ratiunea) si cunoasterea“. - Sanatate inseamna un raport echilibrat intre lucru si odihna. - Corpul trebuie curatat de toxine. „Atunci cand lichidurile din corp isi pastreaza echilibrul, omul este sanatos. De indata ce raportul dintre ele se schimba, omul se inbolnaveste“.