Când rănești oameni cu suflet bun, s-ar putea să nu observi o reacție imediată.
Nu vor ridica tonul, nu te vor acuza și nu vor crea scene.
Vor purta durerea în liniște, continuând să fie calzi și plini de compasiune, exact cum i-ai cunoscut.
Dar, în adâncul inimii lor, ceva se schimbă.
Încep să se îndepărteze, nu din răzbunare, ci dintr-o acceptare senină a realității.
Își creează încet distanță, plecând fără despărțiri dramatice, fără să privească înapoi.
Aceștia sunt oamenii care au avut încredere deplină în tine și te-au prețuit sincer.
Când încrederea lor este trădată, nu se destramă brusc, ci se stinge treptat, lăsându-i fără altă opțiune decât să-și protejeze liniștea interioară.
Vor rămâne blânzi și plini de compasiune, dar nu te vor mai privi niciodată cu aceiași ochi.
Amintește-ți, pierderea unui suflet bun este o pierdere ireversibilă.
Prețuiește-i cât timp sunt acolo, pentru că, odată plecați, nu se mai întorc...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.