Bujorii de copac (Paeonia suffruticosa)

 

Bujorul este una dintre cele mai cultivate plante din cele mai vechi timpuri, prima consemnare în documente datând de acum 4 mii de ani. Bujorul (Paeonia suffruticosa) a fost descoperit pentru prima dată în munţii Qin Lin din vestul Chinei.

Foarte parfumat, frumos colorat şi rezistent, bujorul înfloreşte în luna mai.

Plantă cu viaţă lungă, disponibilă într-o mare varietate de nuanţe şi având perioada de înflorire din primăvara târzie până la începutul verii, rămâne regina sezonului.

Denumirea științifică a bujorului , Paeonia lactiflora , provine din numele Paeon , o divinitate a vindecării.

Legenda spune că Paeon -elev al lui Asclepius , zeul medicinii și al vindecării, fusese învățat de zeița Leto (mama lui Apollo și zeitate a fertilității) cum să găsească pe muntele Olympus (Olimp) o rădăcină magică care avea darul de a alina durerile femeilor la naștere.Acest lucru a provocat invidia lui Asclepius , și dorința lui de a-și ucide învățăcelul.Pentru a-l salva din mâinile lui Asclepius , Zeus l-a transformat pe Paeon într-o floare de bujor.

Utilizat pentru a vindeca rănile lui Marte și Pluto , bujorul era înzestrat cu puteri majore datorate înfloririi lui în nopțile cu lună plină.

Pentru a folosi puterile vindecătoare ale acestei flori , se spunea că rădăcinile trebuie culese numai în timpul nopții.Dacă cineva deranja bujorii la lumina zilei , ciocănitorile își făceau apariția și scoteau ochii nefericitului culegător.

Această floare este foarte apreciată în Asia, în special în Japonia şi China, şi a fost răspândită mai târziu în Europa în timpul epocii victoriene.

La bujori apare un fenomen ciudat, şi anume că semnificaţia lui este diferită în Orient de cea din Occident, unde miturile greceşti au fost încorporate în bagajul cultural al bujorului.

În Asia, Paeonias este cunoscut sub numele de Mudán (a cărui traducere exactă ar fi: cel mai frumos), nume dat în China.

Pe parcursul anului 600, împăratul chinez Suiyang a ordonat plantarea bujorilor într-una din grădinile sale regale, Xi Yuan, fiind prima dată când această floare a primit un spaţiu foarte mare. În timpul dinastiei Tang, împărăteasa Wu Zetian cultiva Peonias, deoarece era la modă, fiind apreciată şi preferată.

Bujorul este cunoscut în China ca "regele florilor", care aduce bogăţie, noroc şi onoare. În Japonia însă, bujorul este simbolul fericirii, norocului şi prosperităţii. Este echivalentul estic al trandafirului din cultura noastră şi a încântat sute de ani mai multe dinastii.

Într-o legenda chinezeasca se povestește despre bujorul din templului lui Sorim din NakYang.Regina Mu , în toiul unei petreceri care avea loc în orașul Jang-Ahn , a vrut să își demonstreze autoritatea suprema și le-a poruncit tuturor florilor să înflorească în același timp , pentru a o face fericită.Toate florile i s-au supus , cu excepția bujorului .Înfuriată, regina l-a trimis în provincie , în localitatea NakYang.Atunci când a ajuns în locul exilului , bujorul a catadicsit să înflorească.

Mânia reginei Mu a sporit , ea poruncind să i se dea foc bujorului , însă , chiar și după ce a ars , el a continuat să înflorească.Din aceasta legenda provine simbolul bujorului ca floare a loialității.

În Feng Shui - o artă veche chinezească bazată pe cosmogonia universului, care caută bunăstarea fizică şi spirituală a omului în spaţiu -bujorii se folosesc în principal ca element decorativ atunci când este vorba de suferinţă din iubire: în general, dacă există o despărţire din dragoste, o dezamăgire romantică sau o separare forţată. Petalele sale, în nuanţe pastelate, calmează spiritul şi stările emoţionale.

Bujorul ajunge în Europa, primele ţări fiind Anglia, Olanda, Franţa, Germania şi Danemarca şi apoi s-a extins în SUA şi Canada.

Există de asemenea un o legendă greacă care spune că nimfele cochete şi-au ascuns goliciunea în spatele tufelelor de bujori, pentru a evita ochii indiscreţi ai oamenilor. De aici se afirmă că bujori au o frumuseţe aparte, floarea fiind asociată cu ruşinea şi timiditatea.

În folclor , bujorul era legat de lună, întrucât se credea ca6 fusese creat de zeița Lunii , pentru a reflecta pe timpul nopții razele Selenei.

În Evul Mediu , "lunaticii" erau tratați prin acoperirea corpului lor cu frunze și petale de bujor .Totodată, se credea că semințele de bujor puse sub pernă puteau împiedica apariția coșmarurilor.

CURIOZITĂȚI

Ce superstiţii planează în jurul acestei flori? Se spune că trebuie să ai bujori în buchetul de mireasă; a reprezentat floarea naţională a Chinei în anumite perioade şi este una dintre cele mai iubite flori în America. Bujorii sunt plantele perene dintre cele mai longevive.

Bujorii cei mai des întâlniţi sunt roz, alb şi roşu, cu diferite nuanţe ale acestor culori. Cei albi pot avea urme roz sau roşii, dar sunt şi alb imaculat. De fapt bujorii există în toate culorile (alb, roşu, purpuriu, roz, galben, până la violet). Unele specii pot da flori duble care dau o frumuseţe şi mai mare acestei plante. Furnicile, fluturii si albinele preferă bujorii pentru că polenul lor este foarte dulce.

Bujorii sunt originari din Asia. Se spune ca atunci cand i-a văzut prima dată, Marco Polo a fost entuziasmat şi a spus că sunt “flori mari cât o varză”. În China, bujorii erau folosiţi în medicina tradiţională - se pare că ajutau în cazul durerilor de cap şi a astmului.

Pliniu cel Bătrân, un scriitor şi naturalist roman celebru, care a trăit în primul secol d.Hr. , a susţinut că florile de bujori au avut puterea de a îndeparta coşmaruri cauzate de fauni (entităţi rele)

În afară de soiurile de bujori care cresc pe toate continentele, există specii de bujori alpini cu nunanţe foarte intense de roşu. Bujorii sunt printre florile cele mai mari. Unele soiuri au flori cu diametrul de 25 centimetri. Pentru a avea cei mai frumosi bujori din lume în grădina ta, poţi folosi un îngrăşământ pe bază de potasiu, iar aceştia vor creşte mari, frumoşi şi foarte rezistenţi.

Denumirea chinezească a bujorului este „sho yo” - tradus „cel mai frumos” -, fiind deseori menţionat în poezii, legende şi poveşti. Cea de-a patra lună din calendarul chinezesc este numită „luna bujorului”.

La greci existau legende care povesteau de puterile florii: se spunea că există nişte forţe puternice în bobocii florii, care strălucesc în nopţile cu lună plină.

În judeţul Mureş există un loc unic în Europa - rezervaţia de bujori de stepă din localitatea Zău de Câmpie. În fiecare primăvară, mii de turişti din ţară şi de peste hotare vin să vadă zecile de mii de flori de culoare roşu sângeriu. Rezervaţia se întinde pe trei hectare şi jumătate şi cuprinde sute de specii de plante rare, fiind o zonă parcă pictată de mâna unui artist iscusit. Există şi o legendă care explică culoarea roşie a bujorilor: se spune că bujorii sunt de fapt lacrimile unei fete din sat, care a plâns pentru că tânărul pe care îl iubea a fost ucis de fratele ei - când cobora la vale, unde cădeau lacrimile apăreau bujori.

Florile sunt un miracol al naturii, care trebuie îngrijite, respectate şi admirate pentru frumuseţea şi parfumul lor. Oferind flori, puteţi crea un moment magic nesperat şi de neuitat pentru persoana aleasă.

 

 

 

 Bujorii de copac (Paeonia suffruticosa) sunt flori nobile, cu profunde semnificații spirituale în cultura orientală simbol al păcii interioare, al nobleței și al sufletului– tăcere în floare, noblețe întrupată.

Deschid poarta către liniște interioară și echilibru.

Fie ca frumusețea lor să-ți aducă claritate și lumină în gând.