Dependențele nu sunt pur și simplu o lipsă de voință sau un obicei prost. Sunt o încercare disperată a sufletului de a umple un gol, de a scăpa de o durere anonimă sau de a menține o supunere invizibilă istoriei familiei. Fiecare dependență are o semnificație profundă, o rădăcină care adesea nu se vede la vedere, ci se simte în fiecare repetiție, în fiecare recidivă, în fiecare impuls incontrolabil.
Se spune că cuvântul dependență vine de la „nerostit”, de la ceea ce a rămas prins în memoria corpului și a sistemului familial. O durere nerezolvată, o durere neîncărcată, o dragoste ce nu a venit niciodată. Ce caută cei care cad în dependență să evite? Ce poveste încă răsună în viața ta și nu te poți opri?
Substanțe, obiceiuri, obsesii... toate sunt manifestări ale unei nevoi mai profunde.
Drogurile (cocaină, marijuana, heroină etc. ) caută să te deconectezi de la o realitate insuportabilă, să uiți o rană din trecut sau să rupi legătura cu autoritatea care a trăit ca apăsătoare.
Alcoolul îneacă frica de a simți, nevoia de a evita viața, durerea unei mame absente sau a unei iubiri ce nu a putut fi susținută.
Tutunul caută să umple un vid matern, să suprime lipsa contactului emoțional sau să genereze un moment de calm.
Zahărul și ciocolata încearcă să compenseze lipsa iubirii și a tandreții, foamea de dulceață pe care copilăria nu a putut-o satisface.
Sexul fără conștiință înlocuiește conexiunea reală cu o urmărire fizică constantă, confundând dorința cu iubirea.
Suprasolicitarea este o cursă nesfârșită pentru a dovedi valoarea, pentru a simți că ești suficient într-o lume în care productivitatea valorează mai mult decât viața însă
Încercări de exerciții compulsive de a sculpta un corp care poate nu va fi niciodată suficient pentru cei care nu se acceptă.
Cumpărăturile compulsive umple cărucioarele goale ca cineva care încearcă să umple vidul intern cu obiecte care nu vor fi niciodată suficiente.
Relațiile toxice și dependența emoțională reflectă lupta de a ține de iubire, de a nu fi abandonat, de a nu retrăi o rană deja prea mare în trecut.
Obsesia pentru control este frica de incertitudine, incercarea de a tine viata cu putere de a nu cadea in haos.
Atașamentul față de suferință, dramă sau tristețe este adesea o loialitate inconștientă față de un destin familiar în care durerea era singurul mod de a aparține.
Fiecare dependență este un mesaj ascuns. Nu este vorba doar despre a o părăsi, a o controla sau a o înlocui cu alta. Este vorba despre a-ți privi rădăcina, de a întreba cu curaj ce gol încearcă să umple, și de a recunoaște istoria care o ține.
Vindecarea unei dependențe nu este o luptă împotriva impulsului, este un proces de reconciliere cu trecutul, un act de iubire de sine și permisiunea de a trăi dezlănțuit.
Pentru că doar atunci când înțelegem că ceea ce căutăm în exterior nu va putea umple niciodată ceea ce lipsește în interior, putem găsi în sfârșit liniștea după care tânjim atât de mult.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.