Aroganța pe care o deghizăm în securitate, invidia pe care o camuflăm în admirație, furia pe care o îngropăm sub un zâmbet: toate acestea ne hrănesc umbra.

 Umbra este acea parte din noi înșine pe care o respingem, o negăm sau o ascundem, atât de ceilalți, cât și de propria noastră conștiință.

Sunt acele trăsături, impulsuri și emoții pe care le considerăm inacceptabile în funcție de educația, cultura sau imaginea noastră ideală de sine.
Aroganța pe care o deghizăm în securitate, invidia pe care o camuflăm în admirație, furia pe care o îngropăm sub un zâmbet: toate acestea ne hrănesc umbra.
Marea problemă nu este să avem o umbră - o avem cu toții - ci să pretindem că nu există.
Ceea ce este reprimat nu dispare; Câștigă putere în întuneric și se manifestă în moduri distorsionate: în proiecții (văzând în alții ceea ce nu vrem să vedem în noi înșine), în acte eșuate, în auto-sabotaj și într-o deconectare de la puterea noastră personală.
O persoană care își neagă capacitatea de cruzime poate deveni crudă fără să-și dea seama.
Integrarea umbrei nu înseamnă să acționăm asupra tuturor impulsurilor noastre întunecate.
Înseamnă, cu curaj și compasiune, să luminezi acele colțuri ascunse și să spui: "Și eu sunt". Recunoașterea invidiei noastre ne permite să o transformăm în inspirație pentru a crește.
Acceptarea furiei noastre ne oferă acces la energia lor pentru a stabili limite sănătoase.
Îmbrățișarea vulnerabilității noastre ne conectează la umanitatea noastră comună.

Această călătorie a cunoașterii de sine este cea mai curajoasă pe care o putem întreprinde. Făcând pace cu întunericul nostru, încetăm să mai cheltuim energie enormă pentru a ne ascunde și devenim mai autentici, mai întregi și mai liberi.
Umbra nu este dușmanul tău; Ea este o profesoară severă care deține cheile întregimii tale.
Cei care integrează umbra sa nu mai merg prin viață pe jumătate orbi, ci cu ochii deschiși la textura complexă și bogată a propriei ființe.

Sine

Cine suntem?